4,474 matches
-
Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Articolul 3 Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii. Articolul 4 Nimeni nu este mai presus de lege. Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială. Articolul 5 Ședințele de judecată sînt publice, în afară de
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 - (*actualizată*) (**republicată**) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148432_a_149761]
-
al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994. Aceste dispoziții au următorul cuprins: - Art. 16 alin. (1) din Constituție: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări."; - Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii."; ... - Art. 16 alin. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un
DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2003 referitoare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice şi, în subsidiar, a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148581_a_149910]
-
Prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că liberul acces la justiție presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Această soluție decurge din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", precum și din
DECIZIE nr. 77 din 20 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148609_a_149938]
-
prin care se suspendă sau se împiedică inițierea cursului judecății. Curtea de Apel Albă Iulia - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Astfel, liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui reguli de procedură. Nu este încălcat nici principiul egalității. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, și
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
penală, se susține că soluțiile "de neurmărire nu trebuie confundate cu rezolvarea propriu-zisă a cauzei penale, cu înfăptuirea actului de justiție, între acestea existând o serie de deosebiri". Acționând în temeiul art. 11 pct. 1 din același cod, procurorul nu înfăptuiește un act de justiție, iar cel nemulțumit de soluționarea plângerii împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procuror se poate adresa justiției în temeiul dispozițiilor art. 21 din Constituție. Așadar nu se poate susține că parchetul acționează că o instanță extraordinară
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
actului de justiție, conferindu-i în acest fel statutul "de judecător extraordinar, al unei instanțe extraordinare", ceea ce contravine dispozițiilor art. 125 alin. (2) din Constituție. Curtea reține că, potrivit legii, ministrul justiției, răspunzând de activitatea judecătorilor, de modul cum se înfăptuiește justiția, este interesat să sesizeze, daca este cazul, punerea sub urmărire penală a unui magistrat. Este evident că orice caz în care un magistrat se dovedește că a încălcat legea penală aruncă o umbră asupra prestigiului întregii magistraturi. Tocmai de
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
care prevăd: - Art. 72 alin. (3) lit. j): "Prin lege organică se reglementează: [...] j) contenciosul administrativ;"; - Art. 74 alin. (1): "Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere."; - Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii." ... Autorul excepției de neconstituționalitate consideră, de asemenea, ca textele de lege criticate contravin și art. 6 pct. 1 și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
DECIZIE nr. 119 din 11 aprilie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice, precum şi a prevederilor art. 10 alin. (1^1) teza a doua şi art. 12 alin. (1) teza a doua din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , prevederi introduse prin art. I pct. 3 şi 5 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143108_a_144437]
-
Întreprinderile mici trebuie privite ca principale promotoare ale inovației și ocupării forței de muncă, precum și ale integrării europene sociale și locale. Prin urmare, este necesară crearea unui mediu optim pentru întreprinderile mici și inițiativele antreprenoriale. Principii În dorința de a înfăptui acest lucru, ● recunoaștem aptitudinile dinamice ale întreprinderilor mici de a răspunde noilor necesități ale pieței și de a oferi locuri de muncă; ● subliniem importantă întreprinderilor mici în susținerea dezvoltării sociale și regionale, precum și faptul că sunt adevărate exemple de inițiativă
HOTĂRÂRE nr. 656 din 20 iunie 2002 pentru acceptarea Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, adoptată la 13 iunie 2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143200_a_144529]
-
sunt părți ale unui conflict de drepturi și, în consecință, nu este îngrădit prin normele procedurale instituite de dispozițiile art. 79 și 80 din Legea nr. 168/1999 . Accesul liber la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care, asigurând posibilitatea de a se ajunge în fața instanțelor judecătorești în condiții de egalitate, poate stabili reguli deosebite în situații deosebite, cum sunt
DECIZIE nr. 175 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 79 şi 80 din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143549_a_144878]
-
2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) și ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, presedintele Camerei Deputaților arată că "Liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, considerându-se că stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, soluție ce rezultă din art. 125 alin. (3) din Constituție, conform căruia lt; lt;Competența și procedura de judecată
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că liberul acces la justiție presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Această soluție decurge din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", precum și din
DECIZIE nr. 176 din 18 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 147, 246 şi 289 din Codul penal, precum şi ale art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143556_a_144885]
-
recuzat. MIHAI Ministrul comunicațiilor și lucrărilor publice, Gh. Gheorghiu-Dej Nr.2.420 Raportul d-lui ministru al comunicațiilor și lucrărilor publice către M. S. Regele. Sire, Invederandu-se necesitatea purificării Corpului Arhitecților pe aceleași baze pe care această operă se înfăptuiește și în celelalte corpuri profesionale, cu onoare supunem Înaltei aprobări și semnături a Maiestății Voastre, alăturat proiect de decret-lege întocmit în sensul în care îl reclamă însăși Colegiul Arhitecților prin Consiliul sau ales. Sînt cu cel mai profund respect, Sire
DECRET-LEGE nr. 627 din 31 iulie 1945 pentru purificarea cadrelor Colegiului arhitectilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143653_a_144982]
-
drepturilor individuale. ... 3. Drepturile naționale, în sens totalitar, se desprind din mecanismul corporativ și din distincțiunile constituționale cuprinse dela art. 4-9 pe de o parte și dela art. 10 înainte pe de altă parte; în aceste limite ele pot fi înfăptuite prin legi ordinare. Reprezentarea intereselor profesionale în limitele constituționale poate duce pînă la un corporatism totalitar. În acest caz, corporația sau asociația profesională pe baza principiului autonomiei și a dreptului de putere discreționara, va hotărî, fără control, cine trebuie să
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge şi evrei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143624_a_144953]
-
formă, s-ar uni cu Germania în politica să agresivă, atunci cealaltă Înaltă Parte Contractanta va da imediat Părții Contractante, antrenate în conflict, ajutor militar și de altă natură, prin toate mijloacele aflate la dispoziția să. Prezentul Tratat va fi înfăptuit în concordanță cu principiile Chartei Organizației Națiunilor Unite. Articolul 3 Fiecare dintre Înaltele Părți Contractante se obligă să nu încheie nici o alianță și să nu ia parte la nici o coaliție și nici la acțiuni sau măsuri îndreptate împotriva celeilalte Înalte
TRATAT din 4 februarie 1948 de prietenie, colaborare şi asistenţa între Republica Populara Română şi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143663_a_144992]
-
procurorului ierarhic superior sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, dar în instanță procurorul este liber să prezinte concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză. De altfel, în sensul prevederilor constituționale, procurorii nu înfăptuiesc justiția, ci participa, prin atribuțiile ce le revin potrivit legii și într-un mod specific, la înfăptuirea justiției de către instanțele judecătorești. În sfârșit, Curtea constată că dispozițiile art. 16 din Constituție, invocate, de asemenea, de autorul excepției ca fiind încălcate
DECIZIE nr. 184 din 20 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143725_a_145054]
-
se va raporta imediat, pe cale ierarhică, comisarului general. ... Articolul 50 (1) Se va evita, pe cât posibil, uzul de armă împotriva minorilor, femeilor și bătrânilor. ... (2) Se interzice uzul de armă: ... a) împotriva copiilor, femeilor vizibil gravide, cu excepția cazurilor în care înfăptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viața sau integritatea corporală a unei persoane; ... b) în situațiile în care s-ar primejdui viața altor persoane ori s-ar violă teritoriul, spațiul aerian sau apele naționale ale unui
REGULAMENT din 14 aprilie 1998 (*actualizat*) privind organizarea şi funcţionarea Gărzii financiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142774_a_144103]
-
Codul de procedură penală, care condiționează extinderea procesului penal de voință procurorului de a pune în mișcare o acțiune penală pentru faptele noi. Instanță afirmă că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 123 din Constituție, conform cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. În susținerea excepției instanță afirmă că justiția se înfăptuiește de către instanțele judecătorești, Ministerul Public având doar rolul de a le sprijini. Refuzul procurorului de a pune în mișcare acțiunea
DECIZIE nr. 152 din 23 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 şi 337 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142811_a_144140]
-
pentru faptele noi. Instanță afirmă că dispozițiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 123 din Constituție, conform cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. În susținerea excepției instanță afirmă că justiția se înfăptuiește de către instanțele judecătorești, Ministerul Public având doar rolul de a le sprijini. Refuzul procurorului de a pune în mișcare acțiunea penală și imposibilitatea instanței de a extinde procesul penal contravin, în opinia instanței, prevederilor art. 123 din Constituție. În opinia
DECIZIE nr. 152 din 23 mai 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 336 şi 337 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142811_a_144140]
-
și procedura de judecată". Se mai arată, de asemenea, ca prin compunerea completelor de judecată ce judeca litigii de muncă, dintr-un judecător și doi asistenți judiciari, nu sunt încălcate nici prevederile art. 123 din Constituție, deoarece și aceste complete înfăptuiesc justiția în numele legii. În plus în dosarele nr. 272C/2001 și nr. 292C/2001, referitor la excepțiile ridicate, se arată că "asistenții judiciari trebuie să îndeplinească, potrivit legii, aceleași condiții cerute pentru judecători și depun același jurământ că și judecătorii
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, liberă dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate."; - Art. 51: "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."; - Art. 123: "(1) Justiția se înfăptuiește în numele legii. (2) Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii." ... - Art. 124: "(1) Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, potrivit legii. Președintele și ceilalți judecători ai Curții Supreme de Justiție sunt numiți pe o perioadă de 6 ani
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa [...]". În deplină concordanță cu actele normative internaționale citate Constituția României consacră în cap. VI, intitulat " Autoritatea judecătorească", principiile organizării și înfăptuirii justiției în țara noastră. În conformitate cu aceste principii, în România justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege [art. 125 alin. (1)], compuse din judecători independenți care se supun numai legii [art. 123 alin. (2)]. În sistemul Legii noastre fundamentale independența justiției - care, potrivit art.
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege, fiind exclusă posibilitatea desfășurării activității de jurisdicție de către alte structuri sau de către persoane ori instituții private. Curtea reține, de asemenea, că activitatea de judecată se înfăptuiește, în numele legii, exclusiv de către membrii acestor instanțe, adică de judecători, întrucât doar cu privire la aceștia se proclama prin art. 123 alin. (2) din Constituție că sunt independenți și se supun numai legii. În consecință, este exclusă posibilitatea de a se atribui
DECIZIE nr. 322 din 20 noiembrie 2001 referitoare la excepţiile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. 1^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139750_a_141079]
-
de fidejusiune/cauțiune încheiat cu Fondul Național de Investiții și Societatea Comercială SOV INVEST - Ș.A. Toate aceste litigii își au izvorul în fapte săvârșite anterior adoptării legii examinate, iar rezolvarea lor nu se poate face decât prin acte de justiție înfăptuite în temeiul dispozițiilor legale în vigoare în perioada în care au fost săvârșite faptele declanșatoare ale litigiilor. Intervenția ulterioară a legiuitorului în soluționarea acestor conflicte trebuie să fie considerată ca fiind făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 125 alin. (1) din
DECIZIE nr. 335 din 28 noiembrie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3, art. 7, art. 9-13 şi art. 14 din Legea nr. 333/2001 privind unele măsuri pentru diminuarea consecinţelor încetării răscumpărării de unităţi de fond de către Fondul Naţional de Investiţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139751_a_141080]
-
își desfășoară activitatea toate celelalte organe ale statului. Articolul 5 Economia națională a României este o economie socialistă, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție. În Republică Socialistă România, exploatarea omului de către om este pentru totdeauna desființată și se înfăptuiește principiul socialist al reparației după cantitatea și calitatea muncii. Muncă este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean al țării. Articolul 6 Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de productie este fie proprietate de stat - asupra bunurilor aparținînd întregului popor, fie proprietate
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]
-
aceasta, statul socialist român: Organizează, planifică și conduce economia națională: Apară proprietatea socialistă; Garantează exercitarea deplină a drepturilor cetățenilor, asigură legalitatea socialistă și apăra ordinea de drept; Dezvolta învățămîntul de toate gradele, asigură condițiile pentru dezvoltarea științei, artei și culturii, înfăptuiește ocrotirea sănătății. Asigura apărarea țării și organizează forțele sale armate; Organizează relațiile cu celelalte state. Articolul 14 Republică Socialistă România întreține și dezvolta relații de prietenie și colaborare frățeasca cu țările socialiste în spiritul internaționalismului socialist, promovează relații de colaborarea
CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132900_a_134229]