2,919 matches
-
funeraliile acestora. Sălile universității erau goale, nu se putea ține nici un curs. Iorga comenta că "toți studenții sînt politizați", a intervenit pe lîngă Tătărăscu și Guvern în legătură cu seriozitatea pericolului pe care îl reprezenta Legiunea, a cerut un concediu, l-a învinuit în Cameră pe Cuza că este împotriva lui și în favoarea lui Hitler și a acuzat guvernul de lașitate. Radicalii de dreapta au replicat, declarînd că "Iorga a pierdut legătura cu tineretul". O avalanșă de amenințări legionare cu moartea s-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-i urască" 60 Memorii, vol. VI, pp. 189 și 199 61 Op. cit., vol. VII, pp. 156 și 176 62 Iorga, Credința mea, p. 196. Dr. Angelescu era vinovatul de încălcarea promisiunilor lui Iorga față de minorități. Dar ungurii ardeleni l-au învinuit pe Iorga. Așa cum scria unul dintre aceștia, în timpul administrației Iorga, nu a fost permisă tipărirea nici unui manual în limba maghiară. Lájos Gáldi, Iorga, "Magyar Szémle", nr. 40, pp. 40-47 63 Memorii, vol. VI, p. 91 64 Iorga și-a reluat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu lucraseră decât cu și pentru autoritățile propriului stat. Din partea Înalților funcționari din poliție sau guvern, evident vinovați de a fi slujit interesele naziste prin intermediul regimurilor-marionetă, argumentul era cel puțin nesincer. Dar figurile mai puțin importante și miile de oameni Învinuiți pentru simplul fapt că au avut o slujbă În aceste administrații (sau În firme și agenții care lucrau cu puterea) erau victimele unei confuzii reale. Era drept, de exemplu, să acuzi pe cineva că a rămas după 1940 membru al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
text de rezervă pentru „transmisia În direct”, În cazul În care unul dintre acuzați ar fi retractat declarațiile anterioare, precum Kostov. Nu a fost nevoie. Procesul s-a desfășurat Între 20 și 27 noiembrie 1952. Conform precedentului Împământenit, acuzații erau Învinuiți de fapte și afirmații fictive (pe baza confesiunilor smulse cu forța de la alți martori, inclusiv de la ceilalți acuzați); au fost inculpați și de fapte comise, dar cărora li se atribuiau semnificații noi (trei dintre ei au fost inculpați că au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care va hotărî, cu ajutorul organelor de securitate națională, cine e vinovat și cine nu”. În anumite cazuri, organele respective le fabricau oamenilor dosare din Întâmplare sau din pură imaginație; În altele susțineau intenționat contrariul a ceea ce știau. Astfel, doi dintre Învinuiți În procesul Slánský au fost acuzați de supraevaluarea produselor cehoslovace vândute Moscovei. De obicei, produsele fabricate În statele-satelit erau deliberat subevaluate În avantajul Uniunii Sovietice; numai Moscova putea autoriza excepții. „Supraevaluarea” În cazul cehoslovac era o practică sovietică arhicunoscută, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
originalitatea gândirii. Asemenea pericole culturale aveau de-a face mai mult cu ritmul schimbării În Europa decât cu provocarea sau amenințarea reprezentată de America. Așa cum adolescenții europeni identificau viitorul cu o Americă pe care nu prea o cunoșteau, la fel Învinuiau părinții lor America pentru dispariția unei Europe care nu existase de fapt niciodată: un continent sigur pe identitatea, autoritatea și valorile lui, neînduplecat de cântecul unor sirene ca modernitatea și societatea de masă. Aceste sentimente nu erau totuși curente În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Statului îl va lua în supraveghere, pentru ca în anul 1942 să fie arestat împreună cu alți camarazi, învinuit că a colaborat cu acei camarazi la care s-au găsit două pistoale inutilizabile. Gheorghe Mântulescu va fi judecat de Curtea Marțială Galați, învinuit de complot și condamnat la moarte, pedeapsă comutată în 25 de ani de muncă silnică. Așa începe negrul său calvar. Stoic, cu fruntea sus privind la cer, liniștit și tăcut, el își va duce osânda până la capăt fără a-și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
În care s-au produs niște transformări, cel puțin așa sunt considerate de către filosofii culturii, sociologi, comentatorii tuturor ideologiilor, religiilor etc. De fapt, de cele mai multe ori transformările au loc În câmpul ideologiilor de toate felurile, dar de cele mai multe ori sunt Învinuite schimbările survenite În concepțiile religioase și mai puțin În mutațiile produse În traiul de zi cu zi al indivizilor care compun societatea. Din nefericire, lumea aceasta nu este Întrebată dacă ceea ce se pune pe seama ei stă sub semnul normalității. Din pricina
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
1916), participă la primul război mondial. Transferat la Jandarmerie în 01.09.1920. Chestor al Poliției Iași (22.01.-03.07.1941), calitate în care a fost implicat în pogromul din 28-30.06.1941. Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de instigare la pogrom; s-a sinucis în cursul anchetei la 27.06.1946. Căpitan (din 01.04.1920); maior (din 10.05.1931); locotenent-colonel (din 31.03.1938). 159 Gheorghe Stavrescu (1888-1951), militar de carieră român. Absolvent al Școlii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
07.1941); comandant al Corpului 11 Armată (18.07-08.11.1941); comandant al Armatei a 4-a (08.11.1941-03.02.1943); trecut în rezervă la 10.02.1943. A fost arestat de autoritățile comuniste la 17.09.1951 fiind învinuit de crime de război și condamnat la 20.11.1954 la 15 ani muncă silnică. A fost declarat nevinovat de Tribunalul Suprem la 25.09.1955, fiind eliberat două zile mai târziu. A trecut prin închisorile Văcărești și Jilava. General
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Stat Major al Corpului 3 Armată (01.04.1941-20.03.1943); comandant al Infanteriei Diviziei 14 Infanterie (20.03.1943); comandant al Diviziei 14 Infanterie (din 01.01.1944). Arestat de autoritățile comuniste la 29.04.1953, a fost învinuit inițial de "crime contra umanității" și condamnat în același an la 6 ani muncă silnică pentru faptul că "a fost contra Partidului și a RPR". A trecut prin închisorile Constanța și Jilava, fiind eliberat la 20.10.1953. Locotenent-colonel (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la 15.09.1955, a fost învinuit de "crime contra umanității-a împușcat 30 de partizani sovietici". A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 13.10.1955. Căpitan (din 01.10.1919); maior (din 01.04.1932); locotenent-colonel (din 08.06.1940). 249 Nu a putut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
șeful Secție a II-a din Marele Stat Major (30.10.1941-01.03.1942); atașat militar la Stockholm (01.03.1942-10.03.1945); trecut în rezervă la 26.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 16.01.1950, a fost învinuit de crime contra umanității și condamnat la 08.08.1951 la 15 ani muncă silnică, fiind grațiat la 12.11.1955. În mod paradoxal la 24.01.1957 a fost condamnat din nou la 5 ani detenție riguroasă și confiscarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de autoritățile comuniste la 20.02.1952, a fost internat inițial pentru 60 de luni sub învinuirea că a "funcționat în Biroul Statistic Militar al Marelui Stat Major-Secția II care avea misiunea informațiilor și contrainformațiilor". Ulterior, în 1955, a fost învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat la 3 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Făgăraș, Pitești, Giurgiu, Jilava și Iași, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Midia, Făgăraș și Gherla. Moare în detenție în penitenciarul Gherla la 29.07.1960. 371 Gheorghe Ordeanu (1921-?), polițist român. Comisar ajutor la Inspectoratul de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste la 13.09.1948, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1949 la 12 ani muncă silnică. A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
A trecut prin închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost învinuit de "activitate intensă contra clase muncitoare" și condamnat în 1954. A trecut prin închisorile Dorohoi, Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv coloniile de muncă Saligny și Cernavodă, fiind eliberat la 16.06.1956. 373 Horia Hulubei (1915-?), medic și polițist român. Nepot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în armată cu gradul de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (19.08.1941-20.04.1942). Arestat de autoritățile comuniste la 10.12.1949, a fost învinuit de "crime contra umanității" și condamnat în 1950 la temniță grea pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Făgăraș, Oradea, fiind eliberat la 23.01.1956. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.10.1930); colonel (din 10.05
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1903-1978), învățător, ofițer de rezervă român. Locotent în rezervă (din 01.06.1938). Comandantul ghetoului din Odessa (1941), calitate în care a fost implicat în execuțiile de evrei din Odessa. Arestat de autoritățile comuniste la 26.10.1949, a fost învinuit de crime de război și condamnat în 1950 la muncă silnică pe viață. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Aiud, Făgăraș, fiind eliberat la 25.04.1956.. 466 Constantin Trestioreanu (1891-1983), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și industriaș român. Licențiat în Drept, vicepreședinte al UGIR; director al societății petroliere "Concordia". Ministrul Economiei Naționale (26.05.1941-14.08.1942); ministrul Justiției (ad-interim 08-15.08.1942, 15.08.1942-23.08.1944). Arestat la 12.10.1944, a fost învinuit că prin "politica de aservire a țării în favoarea Germaniei fiind ministru a contribuit la începerea războiului contra URSS". Judecat și condamnat în lotul mareșalului Antonescu la 17.05.1946 la 20 de ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1932-1934). Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1934). Comandantul lagărului de evrei Otaci (din 15.10.1941); comandantul Companiei 60 Poliție (01.06.1941-1943); ofițer în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Iași (1944). Arestat de autoritățile comuniste în 1950, a fost învinuit de crime de război "în calitate de comandant al detașamentului de evrei Secureni a permis executarea unor evrei" și condamnat în 1953 la 6 ani închisoare. A trecut prin închisorile Jilava, Craiova, Nistru, Alba Iulia, fiind eliberat în 04.11.1955. Sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care l-au transportat în URSS. Condamnat de Tribunalul Suprem al URSS la 18.03.1948 la 25 ani închisoare sub acuzația de spionaj. Readus în țară în 1955, a fost condamnat în 1957 la 10 ani detenție grea, fiind învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile și lagărele din URSS, respectiv Gherla și Jilava, fiind eliberat la 08.04.1958. Căpitan (10.05.1930); maior (din 08.06.1940 cu vechimea din 25.10.1939); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1943); comandantul Inspectoratului de Jandami Balta (10.08.1943-19.03.1944); șef al Serviciului de Siguranță în Inspectoratul General al Jandarmeriei (19.03-23.08.1944); trecut în rezervă la 28.03.1945. Arestat la 16.10.1944 a fost învinuit de Tribunalul Poporului de "tratamente neomenoase la Odessa", fiind achitat la 31.05.1946. Arestat din nou de autoritățile comuniste la 06.03.1959, a fost condamnat în același an la detenție grea pe viață sub învinuirea de "activitate intensă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Trecut din oficiu în rezervă la 01.08.1940. Prefect al județului Balta (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste, a fost învinuit de crime de război și condamnat la 15 ani temniță grea. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 01.01.1926); colonel (din 15.04.1933). 894 Costin Ionașcu (1890-1969), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Infanteriei (12.10.1944-01.06.1945); inspector general de Armată (01.06.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 20.01.1948, a fost învinuit de acte de sabotaj săvârșite "împreună cu un grup de moșieri sabotori din județul Ilfov" și reținut pentru 2 ani. Ulterior a fost acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat în 23.01.1957 la 12 ani detențe riguroasă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Comisia de Control i-au prezentat generalului Vinogradov protestele lor cu privire la această situație amenințătoare. Demersul britanic era însă mai mult unul de formă decît de fond. Procentele stabilite cu Moscova în octombrie subminau mare parte din valoarea acestor proteste. Vinogradov învinuia guvernul "fascist" Rădescu de toate necazurile României 207. Criza finală a survenit pe 24 februarie. FND, condus de comuniști, organiză o mare demonstrație în București. Cîțiva demonstranți fură uciși de gloanțe. În aceeași seară, Rădescu lansă un atac împotriva Anei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]