3,279 matches
-
comuna Dumești din județul Iași, Moldova, România. Localitatea Banu se află situată în comuna Dumești, județul Iași, la 1,5 km sud-vest de porțiunea din DN28 ce leagă orașele Iași și Podu Iloaiei, pe coasta dealului și pe partea de șes expusă spre nord-est. În trecut, satul s-a numit "Cucuruzeni", deoarece în zonă se cultiva porumb, sau "Căzăreni"; numele actual provine de la titlul proprietarului satului, banul Popovici. Biserica veche a fost stricată de către locuitorii din Cucuteni, care au luat icoanele
Banu, Iași () [Corola-website/Science/301257_a_302586]
-
din secolul al XV - lea(1436), al cărui nume provine de la un întemeietor, Bade. După mărturia lui M. Costăchescu, denumirea așezării s-ar trage de un oarecare Badea: „numele satului Bădeni ar veni de la o legendă, care spune că pe șesul Bahluiului era o luncă, iar locuitorii din satul Zagavia își trimiteau oile la păscut în această luncă. Fratele mai mic al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
34 km² având ca vecini: Cu o fragmentare deluroasă depășește 450 m (dealul Cetatea 467 m), cu versanții văilor afectați de procese active erozionale și alunecăride straturi. Solurile comunei sunt argiloiluviale brune pedyolite, cernoyiomuri levigate podzolice și cenușii închise. Pe șesuri domină solurile aluviale și lăcoviștele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dagâța se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,15%), cu o minoritate de romi
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
satul are aproape 650 de locuitori, peste 200 de locuințe și 270 de gospodării. În sat funcționează o școală primară și o grădiniță. Biserică "SFANȚUL DUMITRU" din satul Coadă Stincii Satul Coadă Stincii este așezat pe coasta dealului care străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
cu satul Doroșcani (ultimele două sate aparțin de comuna Popești). Relieful este vălurat cu dealuri sub formă de platouri joase cu înălțimi care se situează între 115 și 178 metri, remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
lățimea medie de 4,7 km. Înălțimea reliefului de aici se înscrie între valorile altitudinale existente în Podișul Central Moldovenesc : 416 m altitudine absolută în dealul Rotundă , situat în partea de nord-vest a comunei și 146 m altitudine absolută , în șesul pârâului Dobrovăț , la marginea de sud-est a comunei; deci o diferență de înălțime de 270 m. Fragmentarea reliefului- adica desimea văilor sau a culmilor principale - este de circa 2 km în partea de nord-vest a comunei, de aproape 1,5
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sunt încă în desfășurare, din cauza despăduririlor, nechibzuite adesea, din trecut, ca și efectuării arăturilor de altă dată, în curmezișul versanților de vai. O formă de relief destul de vastă în cuprinsul teritorului comunei Dobrovăț o constituie albiile majore, cu aspecte de șes. Cea mai întinsă albie majoră este a cea a pârâului Dobrovăț, care de la confluenta cu pârâul Pietrosu și până la vărsarea în pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pârâul Rediu (pe teritoriul comunei Codăești), are o lățime ce variază între 400 și 750 m, iar inclinarea ei fiind de 3 m la km. Pe suprafața albiei majore a pârâului Dobrovăț sunt cateva grinduri joase și un ostrov alungit (șesul Velniței). În punctele de confluenta a pâraielor afluențe și a micilor rețele torențiale, sunt conuri de dejecție în miniatură, precum și acumulări deluvio-coluviale , aduse de spălările și șiroirile de pe versanți. Forme de terase fluviale sunt slab realizate în bazinul hidrografic al
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
minim mediu în luna ianuarie (- 3,5 °C). Temperatura cea mai ridicată a aerului a atins +38 °C (în ziua de 10 august 1951), iar temperatura cea mai coborâta a atins -31 °C (în noaptea de 20 decembrie 1954). Pe șesul pârâului Dobrovăț, în perioada rece a anului cu calm atmosferic și cer senin, se produc inversiunile de temperatură ale aerului, din cauza că aerul rece și deci mai greu, de pe dealuri, coboară în șesul larg al pârâului Dobrovăț, unde staționând se
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
în noaptea de 20 decembrie 1954). Pe șesul pârâului Dobrovăț, în perioada rece a anului cu calm atmosferic și cer senin, se produc inversiunile de temperatură ale aerului, din cauza că aerul rece și deci mai greu, de pe dealuri, coboară în șesul larg al pârâului Dobrovăț, unde staționând se răcește și mai tare producând brume și îngheț accentuat, care toamnă timpuriu și primăvară târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Dobrovăț, unde staționând se răcește și mai tare producând brume și îngheț accentuat, care toamnă timpuriu și primăvară târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, cănd tot șesul pârâului Dobrovăț și majoritatea dealurilor joase au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sau mijlociu și inferior este scoasă în evidență de curgerea mai domoala a apei, de meandrele pe care le descrie patul sau, de existența unor cursuri părăsite(gârle) și de prezența câtorva terenuri mlăștinoase și băltiri ce se formează pe șes după ploile mari ori după topirea grăbita a zăpezilor de peste iarnă. Curgerea pârâului Dobrovăț este nepermanenta, în perioade de secetă debitul lui dispare aproape complet. Înghețul în perioada rece a anului începe, de obicei, după 15 noiembrie și durează, cu
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste tot șesul sau a zăpezilor abundente, repede topite. Dintre afluienții mai însemnați ai pârâului Dobrovăț amintim pe stânga pâraiele Pietrosu (7 km lungime), unit cu Vărăria (3,5 km ), Stârminosul (5 km), Pahomia (2,6 km), Podu Popii(4 km), Chehan (1
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și în șesul aluvionar al acestora. Aceste ape sunt exploatate prin fântâni cu adâncimi de 8-10 m, cum sunt majoritatea fântânilor din Dobrovăț. Din punct de vedere calitativ, aceste ape fac parte din calasa D, apreciate că ape nepotabile de gradul I, dar
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
1950, a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968 a revenit la județul Iași, reînființat. Trei obiective din comuna Sinești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic „Șesul de la Osoi”, aflat la nord-vest de școala din Osoi, și care cuprinde urme de așezări din perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVIII-lea). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1820
Comuna Sinești, Iași () [Corola-website/Science/301306_a_302635]
-
făcea aprovizionarea cu combustibil și armament. Totul fusese calculat"", și-a mai amintit Ștefan Lupu. Aprovizionarea celorlalte unități militare nu se realiza cu trenul pentru că nu putea fi eficientă. După ce se finalizau lucrările la unitatea militară, putin mai încolo, pe șesul Bahluiului, între Erbiceni și Belcești, pe o suprafață de 300 de hectare, trebuia să se amenajeze un aeroport militar. ""Ni se spunea că după ce terminam de construit buncărele și unitatea militară, ne mută mai încolo, unde trebuie să construim aeroportul
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Relieful comunei este format din dealuri și o câmpie, ce predomina. Pe dealuri sunt situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
situate satele Mânzătești și Coadă Stâncii, iar în lunca Jijiei și a Prutului localitățile Bosia și Ungheni. Solul este format din aluviuni de natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
natură argilo-nisipoasă, la șes, si argilo-calcaroasă, în majoritate lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
care creează și protejează un mediu de viață specific. Conceptul de sat desemnează, în primul rând, aspectele morfologice exterioare ale ruralului. Avem în vedere baza geografică, legătura indisolubilăcu peisajul natural de unde rezultă specificul satului de munte, de deal și de șes. Condițiile istorice dar și diversitatea geografică a teritoriului României, precum și dezvoltarea dezechilibrată a forțelor de producție pe teritoriu, dar mai ales ca urmare a varietății foactorilor socio-economici, au determinat o diversitate extremă a satelor cu nivel redus de dotare, cu
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
mari întinderi), adunate (clădiri izolate cu loturi mari), compacte (construcții la strada cu balcoane lipite); • după funcțiuni economice: dominant agricole, industriale și agricole, balneo-turistice, cazare a salariaților neagricoli cu locuri de muncă în teritoriul înconjurător; • după cadrul natural: stare de șes, sate de zone de deal, sate de munte. Luând în seamă importanța "vetrei" satului, sub aspectul semnificațiilor sale sociologice, vom stăruii ceva mai mult asupra acestora. În ceea ce ne privește, opinăm pentru susținerea ipotezei potrivit căreia "vatra satului" reprezintă o
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
km lungime) în Zona Cicoarei, refacerea parapeților de apărare, supraînălțarea digului existent pe o lungime de 2.97 km între Podul Tudor Vladimirescu și Podul Sf. Ioan, igienizarea Bahluiului pe întreg parcursul din municipiul Iași și recuperarea pentru dezvoltare a Șesului Bahluiului până la Lețcani. Dintre podurile care traversează râul Bahlui cel mai cunoscut este Podul de piatră din Iași, construit la începutul secolului al XIX-lea. Acesta este inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași. În anul 1844, poetul Vasile
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
a cântat Bahluiul a fost și poetul Mihai Codreanu în sonetul Diana, în care descria astfel râul care scaldă Iașul: <poem>""Bahluiul curge-ncet. Ca o reptilă "Cu solzii plin de stropituri murdare, " Târându-se prin vesperala zare, "Pe-ntinsul șes purcede parcă-n silă"."</poem> În schița Toamnă lungă, George Topârceanu îl numește ""râu fără apă"". De asemenea, într-o epigramă, poetul George Lesnea descria inundațiile provocate orașului Iași de ieșirea din matcă a Bahluiului: <poem>""Bahlui, ades tu te
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]