12,339 matches
-
verticală. Bărbatul, postat la vreo sută de metri de casă, se năpusti în direcția crestei, amenință pe cineva ridicând pumnii, zvârli o înjurătură. Apoi, cu pas de automat, se îndreptă spre adăpostul lor care părea să vibreze încă, mut, în urma șocului primit. Mama, aflată mai aproape de ușă, nu înaintă, dar se lăsă să cadă în genunchi, ascunzându-și fața în mâini. Liniștea revenise la esența ei de început - la puritatea tăioasă a culmilor pe cerul încă scăldat în lumină. Nu se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
întinsă alături de mine, cu fața întoarsă spre bezna ce se adâncea dincolo de fereastră. Rețeaua plasei pentru țânțari se detașa vizibil pe fundalul negru și cald. Și se vedea din ce în ce mai bine, în mijlocul acelui dreptunghi prăfuit, o ruptură în zigzag: unda de șoc a unuia dintre ultimele obuze făcuse o incizie în acea țesătură care ne separa de oraș și de agonia lui. „Să spunem adevărul...“ N-am îndrăznit să obiectez. Tulburat de rolul de martor sau de judecător pe care mi-l
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
oraș. Aveam ordin să rămânem culcați la pământ, să nu ne întoarcem, să nu deschidem ochii. Pentru prima oară în viața mea, am simțit pământul trăind. Atât de tare s-a mișcat sub trupul meu. A fost o undă de șoc, care a târât corpurile celor care încercaseră să se ridice. Și au mai fost și urletele celor care întorseseră capul și-și pierduseră vederea. Și acea grea zguduitură a pământului sub pântecele noastre... A doua zi, plecând înapoi spre orașul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
al biroului. Revista pe care mi-ai oferit-o ca să n-o sperii pe soția mea. Ți-o înapoiez, dar cu un supliment.... Vinner îmi întinse un ziar englezesc. Prevăzuse, cu siguranță, lovitura de teatru, dar nu putea măsura forța șocului. Erau acolo mai multe articole despre traficul de arme controlat de mafia rusească. Fotografii, statistici. Și deodată, titlul ăsta: „Moartea unuia dintre baronii filierei nucleare.“ În fotografie, foarte distinct, am descoperit chipul lui Șah. N-am auzit începutul comentariilor făcute
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
strecurat acea stinghereală banală a doi oameni care nu-și pot da mâna. Seara, întorcându-mă la Destin, am citit pagina din ziarul englezesc care publica fotografia lui Șah. Oboseala, dezgustul, teama mă năpădeau acum cu întârzierea unei unde de șoc. Dar, mai puternică decât toate acele emoții, era surprinderea. Nu puteam să cred în moartea lui Șah. Sau, mai curând, admițând că izbutiseră să-l omoare, îl vedeam totuși în viață, într-o viață mai liberă chiar decât a mea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de voință etc.) sau mediului său (lipsă de sprijin, de protecție). Accident Accidentul este revelator pentru comportamentul greșit, al nostru sau al altcuiva. El exprimă pierderea controlului, precum și incapacitatea de a stăpâni o situație. Coliziunea simbolizează și conflictele inevitabile, un șoc nedorit, dar uneori salutar. Subiectul se lovește de obstacole sau de ceilalți. Interpretarea depinde de gravitatea accidentului și de natura pagubelor: dacă nu sunt decât materiale, înseamnă că este implicată doar dimensiunea fizică sau financiară; dacă sunt corporale, rana este
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ajuns la 13 ani fără să aibă o pereche de pantofi (G. Bogza, 1968, p. 302). Lead-ul staccato. Se constituie dintr-o serie de enunțuri eliptice: „Noapte și mister. O stradă pustie și, brusc, un strigăt de ajutor”. Sau: Mirare, șoc, frapare. Cam în asemenea termeni și-au verbalizat responsabilii culturali rezultatele primului barometru privind consumul de cultură în România ultimilor ani (Ziua, 20 ianuarie, 2006, p. 6). Lead-ul cartuș. Este început în forță, cu elementul cel mai puternic al discursului
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vine niciodată singură”, „Pâine și circulație”. Absurdul. Folosit rar și numai urmărind un efect umorist ironic: „Brusc, ați fi spus că este, fiindcă ar fi fost deodată” (Academia Cațavencu, 11-17 ianuarie, 2006, p. 4). Prin cupură (absența verbului, de pildă). „Șoc și groază - la Londra”. Mai scurt și mai direct, acest titlu este intens folosit în presa noastră cotidiană. Michel Voirol (1992, pp. 31-34) simplifică mult lucrurile, propunând două mari tipuri integratoare: Titlul informativ. Un asemenea titlu oferă cititorului esența informației
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a murit) se află la sfârșitul titlului. Soluția ar fi decuparea titlului în supratitlu („La St Pierre du Mont”) și titlu: „Un zidar moare, căzând de pe acoperiș”. Titlul incitativ. I se mai spune titlu-formulă. Este foarte scurt, direct și șocant: „Șoc și groază”, „Înghițiți de potop” etc. Prin acest titlu, intrăm în universul nu tocmai onorabil al presei de senzație. Procedeul rămâne valabil și pentru restul presei. Contează inteligența și onestitatea cu care construim titlul, de la celebrul titlu al lui Émile
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
suplimentar, particularizant, care imprimă o anumită „culoare” unui spațiu oarecare. De altfel, această evoluție este dictată nu de sistemele educative în sine, ci de determinări supraetajate (economicul, politicul, strategicul etc.), care impun astfel de cuplări și integrări organizatorice. „Unda de șoc” va ajunge și în zonele ce predetermină formațiunile respective. Globalizarea aduce după sine o schimbare a raporturilor politico-economice și socio-culturale, pe linia recompunerii permanente a socialului, a fluidizării acestuia în consens cu ultimele lui sensuri de evoluție. Departe de a
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o au asupra ofertei educaționale, atât în termeni de beneficiari/grupuri-țintă, cât și în privința tipului de ofertă. d) Tehnologiile informaționale și de comunicație schimbă realitatea educațională. Personajul lui Molière s-a minunat când a aflat că el vorbește în „proză”. Șocul e mai mare la indivizii vremii noastre, atunci când descoperă că, indiferent de limbă și alfabetul național, ei folosesc toți o scriere universală cu numai două semne, care pe deasupra sunt și cifre: 1 și 0, numite digits sau biți. Este singura
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
propusă oarecum sub presiunea modei actuale. Dimpotrivă, textul vorbește despre Iuda ca despre un daimon, cuvânt care are un sens strict negativ, de „demon”, ca În toate textele creștine, inclusiv gnostice, iar nu pozitiv, „platonician”, cum forțează nota comentatorii „de șoc”. Iuda este al treisprezecelea daimon, cel mai rătăcit dintre apostoli, tocmai pentru că el Îl va preda pe Isus preoților ca să fie sacrificat. Toate curentele gnostice refuză ideea sacrificiului trupesc al lui Isus și, implicit, ideea Învierii trupești. Pentru gnostici, sacrificiul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
narațiune asupra viitorului, ci trebuie alcătuite În așa fel Încât să provoace schimbarea și să „deblocheze perspectiva” liderilor. Astfel, Wack a reușit ca, În 1973, atunci când s-a produs criza petrolului, compania Shell Oil să fie total pregătită să Înfrunte șocul. Acest succes a dus și la creșterea interesului pentru scenarii, care au devenit unele dintre cele mai eficace și robuste metode de sprijin ale deciziei, nu numai În chestiuni militare și de securitate, dar și În politicile publice sau În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
erau de origine americană și conțineau un procentaj de 65% imagini violente (superior procentajului de 19% din emisiunile franceze, difuzate în prima parte a serii). Mecanismul relației „dintre virtual, serie, repetiție”, ireversibilitate (moartea și rănile sunt ireversibile), spectacol și imagini șoc - care suscită emoția și ocultează mecanismele de „apărare psihologică” - fac din violența din programele de televiziune „un scop în sine, unilateral și reducționist, aparent inevitabil, întrucât este reprezentat doar procesul derulării interacțiunii violente” (Meigs-Jehel, 1997, p. 71). Este și semnificația
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total al salariaților. Paralizarea reacției de suport social compensatoriu într-o perioadă de dificultate economică și socială. • Subfinanțarea generală a sistemului de protecție socială: efectele sociale ale șocului economic al tranziției au fost accentuate de un deficit de politică socială. Studiile au arătat, bazate pe statistica națională și internațională, că în România cheltuielile sociale publice au plasat țara noastră pe toată perioada tranziției pe penultimul loc în Europa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a menținut și în tranziție. • În 1989 România era țara socialistă cu cele mai mici cheltuieli sociale publice ca procent din PIB. Această situație s-a menținut o perioadă și pe parcursul tranziției. Dacă celelalte țări în tranziție au răspuns primului șoc al căderii economice printr-o creștere mai accentuată a cheltuielilor sociale publice, România a răspuns cu o creștere puțin semnificativă (tabelul 5). Tabelul 5. Dinamica cheltuielilor sociale publice în țările în tranziție ca reacție la primul șoc al tranziției(1993
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
au răspuns primului șoc al căderii economice printr-o creștere mai accentuată a cheltuielilor sociale publice, România a răspuns cu o creștere puțin semnificativă (tabelul 5). Tabelul 5. Dinamica cheltuielilor sociale publice în țările în tranziție ca reacție la primul șoc al tranziției(1993 față de 1989), comparativ cu unele țări UE Țări în tranziție 1989 (% din PIB) Creșteri/scăderi în 1993 față de 1989 în puncte procentuale Media țărilor în tranziție 16,7 4,5 Media țărilor europene în tranziție 20,4
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
un grad ridicat de coeziune și incluziune socială. Explozia sărăciei. Putem spune că tranziția în țara noastră, caracterizată printr-o cădere economică dramatică, slab protejată social în anumite perioade, a avut ca efect o explozie a sărăciei. Au existat două șocuri ale sărăciei: primul șoc s-a înregistrat în perioada 1991-1993; în perioada 1995-1996 s-a produs o ușoară scădere a sărăciei datorită unui anumit reviriment economic. Criza economică din perioada 1997-2000 a produs cel de-al doilea șoc al sărăcirii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
coeziune și incluziune socială. Explozia sărăciei. Putem spune că tranziția în țara noastră, caracterizată printr-o cădere economică dramatică, slab protejată social în anumite perioade, a avut ca efect o explozie a sărăciei. Au existat două șocuri ale sărăciei: primul șoc s-a înregistrat în perioada 1991-1993; în perioada 1995-1996 s-a produs o ușoară scădere a sărăciei datorită unui anumit reviriment economic. Criza economică din perioada 1997-2000 a produs cel de-al doilea șoc al sărăcirii: de la un nivel al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
existat două șocuri ale sărăciei: primul șoc s-a înregistrat în perioada 1991-1993; în perioada 1995-1996 s-a produs o ușoară scădere a sărăciei datorită unui anumit reviriment economic. Criza economică din perioada 1997-2000 a produs cel de-al doilea șoc al sărăcirii: de la un nivel al sărăciei de 20% în 1996 la 36% în 2000 (graficul 1 indică dinamica sărăciei folosind o metodologie care face posibilă compararea între 1995 și 2002). Relansarea economiei în 2001 a produs o scădere anuală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
unei crize acute durează în mod normal între șase și opt săptămâni. Consilierea în criză se adresează nivelului emoțional al indivizilor afectați, deoarece impactul acut al crizei este resimțit la acest nivel. Orice situație de criză parcurge următoarele etape: a) șocul - evenimentul antecedent (A) determină prăbușirea progresivă a mecanismelor de apărare, provocând o stare acută de șoc; b) negarea - prima încercare de depășire a stării de șoc o constituie negarea evenimentului antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
adresează nivelului emoțional al indivizilor afectați, deoarece impactul acut al crizei este resimțit la acest nivel. Orice situație de criză parcurge următoarele etape: a) șocul - evenimentul antecedent (A) determină prăbușirea progresivă a mecanismelor de apărare, provocând o stare acută de șoc; b) negarea - prima încercare de depășire a stării de șoc o constituie negarea evenimentului antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment în primă instanță, înaintea instalării crizei; c) mania - reprezintă descărcarea emoțională a tensiunilor acumulate. Intensitatea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
crizei este resimțit la acest nivel. Orice situație de criză parcurge următoarele etape: a) șocul - evenimentul antecedent (A) determină prăbușirea progresivă a mecanismelor de apărare, provocând o stare acută de șoc; b) negarea - prima încercare de depășire a stării de șoc o constituie negarea evenimentului antecedent (A), reflectată și afectată de definirea dată acestui eveniment în primă instanță, înaintea instalării crizei; c) mania - reprezintă descărcarea emoțională a tensiunilor acumulate. Intensitatea și modul de exprimare diferă în funcție de B - resursele interioare existente - și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a unei creșteri importante a ureei sanguine (insuficiență renală), ale cărei semne clinice caracteristice sunt: respirație Cheyne-Stokes, hipotermie, abolirea reflexelor, hipotensiune și miros de urină a respirației. COMOȚIE (< fr. commotion, lat. commotio) - Perturbare violentă a organismului, ca urmare a unui șoc direct sau indirect, determinând unele tulburări funcționale caracterizate prin cefalee, confuzie și amnezie. În condițiile în care simptomele se prelungesc, apare sindromul postcomoție, situație în care lezările structurale ale encefalului nu trebuie să fie constituite. Se recomandă un examen computer
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la care suferința este superioară leziunii, astfel că valoarea diagnostică și prognostică a durerii nu prezintă elemente de certitudine. Nu există paralelism între suferința fizică (durerea) provocată de o boală și gravitatea ei. Durerea vie provoacă reacții vegetative (și de șoc) care pot periclita viața chiar atunci când leziunea de la care pornesc semnalele algice este lipsită de importanță. Durerea se însoțește de impotențe funcționale reflexe sau generate de teama de durere (Athanasiu, 1983). După Constantinovici și Adam (1997), durerea se examinează astfel
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]