8,709 matches
-
din urmă musafirul ridicându-se, nelăsându-mă să înțeleg dacă se referea la propria compoziție, ori la Bechstein-ul unchiului meu. Prin restul încăperilor casei trecuse cu aerul că își îndeplinește o obligație, doar în fața unui tablou de Pătrașcu, înfățișând un țărm de mare, se oprise, contemplase îndelung imaginea, de parcă s-ar fi străduit să localizeze peisajul reprodus acolo, spunând apoi înainte de a o lua din loc iarăși: Foarte frumos! În fine, pentru a treia oară rostise aceste cuvinte, de parcă în limba
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
regăsit pe străzi obosite multe plictisite curg gânduri se scurg în amurg în vechiul târg plec departe de lume prea departe de tine departe de tot las în urmă lumina ochilor să lumineze pașii în cenușa timpului las cuvântul pe țărm să zidească alte lumi las trupul ofrandă pentru păcatele lumii Referință Bibliografică: LAS / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2136, Anul VI, 05 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LAS de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372674_a_374003]
-
o istorie zbuciumată, iată, îi oferea lui Stoian Brăiloiu o viață liniștită și un cămin fericit. Corsica este una dintre cele 26 de regiuni ale Franței, dar care beneficiază de o administrare specială. Este situată între Franța și Italia, având țărmurile scăldate de apele Mării Mediterane. În antichitate, etruscii au înființat câteva localități pe insula care era cunoscută de către comercianții fenicieni sub numele de Kyrnos. Odată cu înființarea coloniei grecești Massalia, mai apar câteva localități, sub dominația greacă. Nu scapă de talpa
STOIAN BRĂILOIU – LEGIONARUL ROMÂN EXPULZAT DE PREŞEDINTELE CHARLES DE GAULLE ÎN CORSICA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372645_a_373974]
-
Culori sublime-n arc de curcubeu, Concert de greieri răscolind fânețe Și-o lebădă pe-un val de eleșteu... “(În mai, când înflorește liliacul) Când iubirea grăiește, atunci un murmur străbate eternitatea. Marea, albastru nesfârșit și sidefiu de perle, sărută țărmul într-un dans care răzbate dincolo de hotarele pământești : „Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne”. Simfonia mării creează o scenă
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
pe-un val de eleșteu... “(În mai, când înflorește liliacul) Când iubirea grăiește, atunci un murmur străbate eternitatea. Marea, albastru nesfârșit și sidefiu de perle, sărută țărmul într-un dans care răzbate dincolo de hotarele pământești : „Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne”. Simfonia mării creează o scenă mirifică, aceea „a dragostei ce-a-ncremenit pe maluri”: „Eu tac, din larg o dulce briz-adie
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Simfonia mării creează o scenă mirifică, aceea „a dragostei ce-a-ncremenit pe maluri”: „Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri”. (Sărută marea-n dans sălbatic țărmul) Toamna este anotimpul în care poeta își ascunde melancolia în foșnetul frunzelor : „Fărâme de speranță de brumă-ncărunțite Melancolie-ascunsă în tremurul de frunze, Onorurile toamnei de vremuri ruginite Într-un pocal de ceară atins ușor pe buze”. Totuși, în anotimpul
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
modalitate de-a afla cât am parcurs nu era. După circa șapte sute cincizeci de rame ar fi trebuit să fiu aproape de mal. Când apa este limpede, se vede fundul mării și atunci știi că mai ai două sute de metri până la țărm. Trăgeam la rame cu frică... Mi se strecurase în suflet teama că nu mă îndreptam spre mal, ci spre larg. Nu se vedea nimic în zona de contact a ceței cu apa, dar parcă totuși se distingeau niște umbre, care
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
i]Garizi = un fel de creveți de Marea Neagră, mai mici decât creveții obișnuiți. (n. aut.) [ii]Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.) [iii] Babord = partea stângă a unei ambarcațiuni, după direcția înaintării (DEX) [iv]„La pik” = „ancora la poziție!”, se strigă de către marinari, cînd intră ancora în locașul ei pe navă, ca să nu se mai
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
Acasa > Poeme > Emotie > AM AȘA O STARE DE-MBRĂȚIȘARE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Numai pă țărm de suflet te las să mă cuprinzi am așa o stare pe la genunchii dintre sclipinde gene știi tu ziceam că iar ne vom căsători la asfințit de ploaie cu indulgența unui "da" însă mi-am uitat la vama sufletelor sentința
AM AŞA O STARE DE-MBRĂŢIŞARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373148_a_374477]
-
MAREA, CA O IUBITĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Interpretul de muzică ușoară Florin Apostol, cu freamăt de ocean în glas, la nuntirea cu marea, când două pustiuri de țărm se reped în îmbrățițările a doua întinsuri de ape, în armonia inserării, alaiurile de valuri liliachii venind unele către altele cu pacea, a cântat marea că pe o iubită! „Ce frumoasă e marea”, melodie de Aurel Manolache, interpretată de Florin
FLORIN APOSTOL. MAREA, CA O IUBITĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373151_a_374480]
-
în taină Și căi, si fluturi, în alai. S-adapă caii din fântâne Cu muguri și nectar de ploi Și lasă apă să-i îngâne Cu voci din lumile de-apoi. Doar fluturi triști, cu gust de rană Ajung pe țărmuri unde nu-i Un vameș orb să ceară vama Către grădină nimănui. S-or rătăci, fără de vrere Pe-un cer cu stele fără soț Și s-or ascunde cu durere La umbră unei flori-de-colț. Eu nu mai vreau să fiu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Pe-aripi de sare duc în tainăși căi, si fluturi, în alai.S-adapă caii din fântâneCu muguri și nectar de ploiși lasă apă să-i îngâneCu voci din lumile de-apoi.Doar fluturi triști, cu gust de ranăAjung pe țărmuri unde nu-iUn vameș orb să ceară vamăCătre grădină nimănui.S-or rătăci, fără de vrerePe-un cer cu stele fără soțși s-or ascunde cu durereLa umbră unei flori-de-colț.Eu nu mai vreau să fiu de vinăCă-s caii liberi și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Împinge ploi sărate către mal. La fel și noi, cu nopțile sub pleoape Suntem că doi hoinari la pol opus, Tu - rădăcini cu gleznele în ape, Eu - frunză din grădinile de sus. Și vin cu ploi, tu mă primești cu țărmuri, Un fel de dor ne-apropie mai mult. Un dor intens, cu gustul ars, de săruri Uitat pe-un fir de ceață, mai demult. Să ne-ntâlnim, e ziua cea mai calmă. Oceanu-și plimba apa-n sens invers. Am ochi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
șoaptele lichideîmpinge ploi sărate către mal.La fel și noi, cu nopțile sub pleoapeSuntem că doi hoinari la pol opus,Tu - rădăcini cu gleznele în ape,Eu - frunză din grădinile de sus.Și vin cu ploi, tu mă primești cu țărmuri, Un fel de dor ne-apropie mai mult.Un dor intens, cu gustul ars, de săruriUitat pe-un fir de ceață, măi demult.Să ne-ntâlnim, e ziua cea mai calmă.Oceanu-și plimba apa-n sens invers. Am ochi de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
efemer.De azi încep să număr anotimpuri.Alene-și face cuibul statuarUn timp opac, ce-nchide printre ziduriIubiri solemne că un sanctuar.... VIII. NOSTALGIE, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015. Azi ai plecat spre țărmul tău de mare, Eu am rămas sub colțul meu de cer Să strâng tăceri din altă așteptare, Alt mâine-n doi la fel de efemer. Cuvintele au început să tacă Și ploi de nostalgii s-au revărsat Pe praf de stări de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
te-aștept să vii o veșnicie, Cu flori din țara ta de nicăieri Să simt că îți sunt iar, că-mi ești tu mie. Ah, cât aș vrea azi iar timpul de ieri! Citește mai mult Azi ai plecat spre țărmul tău de mare,Eu am rămas sub colțul meu de cerSă strâng tăceri din altă așteptare,Alt mâine-n doi la fel de efemer.Cuvintele au început să tacăși ploi de nostalgii s-au revărsatPe praf de stări de care se încarcăUn
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
chipul de femeiePe care el o scoate din tipar:Un Demiurg ce-o schimbă-n DumnezeeDin lumea ei făcându-și lui altar.... XIV. DOR MĂRUNT, de Lăură Hubati, publicat în Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015. Doi solitari pe țărmul mării Ne transformăm în demiurgi, Țineam în palme formă zării Și luăm culoarea unei rugi. Pe trupurile răscolite De faldul unor adieri Pictăm icoane-nvăluite În veșnicia altor veri. Te prefaceai că vii din soare, Tu, Adam gol, eu, Eva ta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
tumult, Le răsfirai în praf de stele Și-n pulbere de dor mărunt. Iubirea ne-o făceam albastră Și-n vals, pe sunet de clavir, Pe sufletul făcut fereasta Din ea îți aninam safir. Citește mai mult Doi solitari pe țărmul măriiNe transformăm în demiurgi,Țineam în palme formă zăriiși luăm culoarea unei rugi.Pe trupurile răscoliteDe faldul unor adieriPictam icoane-nvăluiteîn veșnicia altor veri. Te prefaceai că vii din soare,Tu, Adam gol, eu, Eva ta,Să te dezleg de așteptareși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
sfârșit... nu facultăți, nu academii, nimic nu te formează cât o stare de prezență continuă: ca închisorile, ca suferința. Este o mare greșeală dacă o ignoră cineva. Când Mântuitorul era pe lacul Ghenizaret, cu apostolii, a zis „Să mergem pe țărmul celălalt”. S-a culcat în corabie.- în timpul ăsta valurile creșteau. „Doamne, Doamne, scoală că pierim!”, au strigat apostolii. „Vă și vedeați în fundul mării cu Mine cu tot!”. Adică: „N-am spus Eu bine, să mergem pe malul celălalt? Voiați fără
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
DIN MAREA MOARTĂ ARE, CU SIGURANTA, AUZUL FOARTE FIN...» [25 noiembrie 2016. Împreună cu Nicolae Tzone. La prânz am plecat din Țel Aviv. Peste un ceas am lăsat Ierusalimul în urmă și am pornit către Marea Moartă. Ne-am așezat pe țărm. La Kalya. Discuția a pornit de la sine...] AG - Dragă Nicolae, am avut datorită ție, discuții excepționale aici în Israel, legate de Tzara, Iancu și Vinea, dar și de Gherasim Luca. Mă gândesc că dacă am vorbi, de data aceasta, strict
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
DIN MAREA MOARTĂ ARE, CU SIGURANTA, AUZUL FOARTE FIN...»[25 noiembrie 2016. Împreună cu Nicolae Tzone. La prânz am plecat din Țel Aviv. Peste un ceas am lăsat Ierusalimul în urmă și am pornit către Marea Moartă. Ne-am așezat pe țărm. La Kalya. Discuția a pornit de la sine...] AG - Dragă Nicolae, am avut datorită ție, discuții excepționale aici în Israel, legate de Tzara, Iancu și Vinea, dar și de Gherasim Luca. Mă gândesc că dacă am vorbi, de data aceasta, strict
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului De ce ne place marea!? Fiindcă seamănă cu o inimă de om! E nesfârșită și se unește cu cerul la fel de albastru. Pe nisipul ei se desenează o inimă de om. La țărmul ei castele de nisip construite se dărâmă precum iluziile frumoase pe care le vezi pierdute printre lacrimi acolo pe nesfârșitul mării fie în amurg fie la răsărit. Adormi cu zgomotul talazurilor mării chiar dacă te gândești la iubită, totul e zbucium
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
își retrage trena din mare. Aș privi-o cu nesaț printre gene leneșe dornice de mai multă visare. Tocmai clipa asta vreau să o prelungesc. Cum ar fi un pescar care a pierdut marele pește și în loc să se îndrepte spre țărmul satului, își îndreaptă barca spre locul unde Luna își va ascunde strălucirea!? Referință Bibliografică: Inima mării / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1654, Anul V, 12 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Radu Liviu Dan : Toate
INIMA MĂRII de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376248_a_377577]
-
ales am înțeles că trebuie să fiu OM.... XVII. TIC , TAC SUNT EU, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1306 din 29 iulie 2014. Ninge clipa peste sufletul meu Stropi de ploaie cântă cu mine, Marea își ascunde țărmul pribeag, Muntele plânge -n coline. E vreme de când nu te-am mai văzut Ziua pe noi ne desparte, Noaptea aproape te aduce iar, Dorințele mele -s deșarte. Tic, tac se surge timpul în cadran Viața e doar o carte, Pagină
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
pagină tu Pustie lume desparte. Tic, tac e glasul unui copil, Țipăt de stâncă pleșnește, Tic, tac e jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Citește mai mult Ninge clipa peste sufletul meuStropi de ploaie cântă cu mine, Marea își ascunde țărmul pribeag,Muntele plânge -n coline.E vreme de când nu te-am mai văzutZiua pe noi ne desparte,Noaptea aproape te aduce iar,Dorințele mele -s deșarte.Tic, tac se surge timpul în cadranViața e doar o carte,Pagină eu, pagină
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]