12,690 matches
-
Roxelana - supranumită așa după un atribut al ținutului, după care s-ar numi de fapt ‘’Ruteanca. ‘’Roxelania’’ numindu-se chiar ținutul de la poalele munților de nord cu tot cu oamenii lor, “o denumire dată de romani încă din cele mai vechi timpuri, ținuturilor rusești și ucrainene, pe baza faptului că înainte de invazia slavilor, acolo trăiau triburile roxelane ale sciților” (descoperă. Ro). Ea la origine fusese botezată Anastasia (nume predestinat) sau (după unele surse Olexandra) Lisowska. Pe când avea 15 ani satul ei, Rohatin, a
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
misionare, vreme de foarte mulți ani, și care urma ca la 14 noiembrie 2014 să împlinească venerabila vârstă pământească de 100 de ani... De aceea, pentru noi, din acest moment, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului logofăt spiritual al ținutului Râmnicului - Noului Severin, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1984 - 2014, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop Iosif Gafton al
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor seminariști și studenți vâlceni, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe asociații sau fundații culturale, naționale și patriotice din ținuturile binecuvântate ale Râmnicului, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a pricinuit... A fost o prohodire a unui distins ierarh și slujitor al Bisericii la care am
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
Povestea lor străveche mi-a luminat iar gândul Când VIRGO, ANDROMEDA și PĂRUL BERENICEI Urcate-n CARUL MARE, și-n vale împingându-l, Plecau pe-un drum de raze spre porțile-AURIGEI. CAPELLA le deschise, iar PEGASSUL le plimbă Printr-un ținut de basme - a cerului grădină... PLEIADELE, cu SIRIUS și ORION, le schimbă Podoaba lor săracă cu alta de lumină. ABDELBARAN dansează prin jerbe de pucioasă Precum îi cântă LYRA cu voce tremurată. COROANA BOREALĂ, în voaluri de mireasă, Către PERSEU
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
nașterea sa (1912-1989) - cel care a fost scriitorul evreu, convertit la creștinism în închisoarea de la Jilava, unde a fost botezat de către Părintele Mina Dobzeu - și care, după eliberare s-a făcut călugar în această frumoasă Mănăstire a Țării Lăpușului, din Ținutul Maramureșului. Aceste cugetări le-am adunat din mai multe cărți ale sale cum ar fi: “Jurnalul Fericirii”, “Dăruind vei dobândi” și altele, cu nădejdea și credința că vor fi de folos celor care le vor citi, eu având intenția ca
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
unde viețuiseră oameni petrecuți demult, dar neuitați. -Toți au trăit în cuprinsul ăsta, unii trăgându-se dintr-un străvechi neam, stăpânind cândva sate din josul Firijbei, pe unde te stârnea întruna cântatul fierăstraielor sau a firejurilor și care animau acest ținut înconjurat de păduri. Pe atunci mărețul Olt își purta bogatele-i ape pe lângă poalele acelui deal. Vrednici pădurari îngrijeau codrii de fag și de stejar care se-ntindeau până-n părțile Hurezului. În lunca râului mereu mustind de apă se cultivau
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
cu păcat! Din spusele bătrânilor s-a înțeles că întârzierea pomenită s-ar fi datorat întâi străvechilor legi ale păstoritului. Au așteptat numa’ ca oamenii locului să înțeleagă însemnătatea ocupației lor. Oricum, mai cu cheag decât cei mai vechi în ținuturilor găsite, le-au servit acestora pildă, cucerindu-le acceptarea împământenirii și respectul! -Da, da! Te-am necăjit în glumă, bărbate! Până la urmă, ungurenii s-au amestecat printre localnici și, cu vremea, și-au impus multe din știutele și obișnuitele păstrate
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
în puț...cu pământ acoperiți... Moaștele-s la Constantinopol, pentru a fi mereu Cinstiți ! .......................................... Sf.Mc.Andrei. Când era Maxim Împărat, s-a născut și a trăit, Andrei "Ostaș de Stratilat", în părțile din Răsărit. Când perșii-n Siria venit-au (ținutul romanilor) Andrei oprea cu Oastea sa "ciuma" năvălitorilor ! Plecat din Antiohia împreună cu Oștirea Chema pe DOMNU-n Rugăciune : Să oprească năvălirea ! I-a îndemnat și pe ostași : să se Roage la CHRISTOS Care i-A gonit vrăjmașii, scoțându-l victoros
SF.MC.DIOMID DOCTORUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373422_a_374751]
-
Niș din Serbia), ca fiu al binecredincioasei Elena și al generalului Constanțiu Chlor, care ajunsese Caesar al părții de vest a Imperiului Roman (293 - 305). După moartea tatălui său, Constanțiu I (25 iulie 306), Sfântul Constantin este proclamat împărat al ținuturilor Galia, Spania și Britania, avându-i coregenți la domnie pe Maximian și pe fiul acestuia, Maxențiu. În anul 311 se aliază cu cumnatul său, Licinius, noul august în Orient după moartea lui Galeriu, și luptă împotriva lui Maxențiu, pe care
DESPRE PRAZNICUL ÎNĂLŢĂRII DOMNULUI, DESPRE SĂRBĂTOAREA ŞI POMENIREA SFINŢILOR ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ŞI ELENA ŞI DESPRE ZIUA EROILOR ÎN VIAŢA BISERICII NOASTRE DREPTSLĂVITOARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/373454_a_374783]
-
proaspăt zefir de cântec folcloric românesc la care este părtaș redactorul radio și interpretul Cătălin Maximiuc: În august 2006, împreună cu Ansamblul „Cununița” am concertat la Festivalul „Nopți de vară”, desfășurat în orasul Sfânt - Ierusalim, Israel. Am preluat vechi melodii din ținutul bucovinean, interpretate odinioară de Mina Pâslaru, Nicoleta Vasilovici și mulți alti rapsozi ai locului, pe care le-am înregistrat într-un stil propriu. Aceste cântece au mers repede, vreau să cred, la inima ascultătorilor și sunt fredonate în concertele mele
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
ce amintesc de prozatoarea italiană Matilde Serao, dar și de unele povestiri sadoveniene care recompun istoria, romanul acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte plonjează în contemporaneitate, cu căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
italiană Matilde Serao, dar și de unele povestiri sadoveniene care recompun istoria, romanul acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte plonjează în contemporaneitate, cu căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, ce a făcut fericită
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
și de unele povestiri sadoveniene care recompun istoria, romanul acesta are, practic, două corpuri distincte. Primul este narațiunea ce se desfășoară în trecutul istoric, având la bază legenda ce se întinde din Ținutul Severinelor și până în Ținutul Vâlcelelor, trecând prin Ținutul Gorjiilor. A doua parte plonjează în contemporaneitate, cu căutători de comori, cu legenda care circulă prin comunitate, despre familia Pătru și Elena Valdescu, inclusiv descoperirea Testamentului, scris de Pătru Valdescu, principele Vâlcelelor, ce a făcut fericită nu numai pe moștenitori
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
și pline de miez, un împătimit de trecut cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al cuvintelor încărcate de legendă pe care le scormonește pătimaș în memoria colectivă, dar și în hrisoave. Citind paginile despre principele Radu Valdescu din Ținutul Severinelor, despre principele Vâlcelelor, principele Pătru Valdescu, căpitanul Preda, sau a căutătorilor de comori, mi-am adus aminte de ce zicea poetul Grigore Vieru: „Nimeni nu poate făuri de unul singur destinul patriei, după cum nici Patria nu poate cârmui de una
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
nu lipsesc nici cei patru căutători de comori, două perechi de tineri, care prin dispariția lor pun pe gânduri o întreagă comunitate. La conflictele dintre personaje participă, parcă, și natura, mai ales când dinspre creasta muntelui se revarsă peste regatul Ținutului Vâlcelelor o rază de lumină cerească, ce-l face pe Tudor să se adreseze tatălui, spunându-i să lase aurul și să „ne salvăm viața”. Eveniment petrecut în partea istorică a romanului. Personajele naratorului trăiesc, deopotrivă, în trecut, prezent și
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
și șoapte ale părintelui plecat, pânzele pictorului urcat prea devreme la ceruri, tărâmuri neștiute gemând sub chemări. Copilărești odată cu fetele poetei și crești împreună cu ele. Stai și tu smerită sub privirile blânde ale soțului, tată, prieten, liniștindu-te ca-n ținutul din nord-vestul țării, ținutul vorbei molcome și calde. Și înverzești luând din seva florilor, a frunzelor de început de primăvară sau din amprentele celor uscate. Și fără vrei devii și tu o curajoasă, căci scrierile Irinei Lucia Mihalca sunt curajoase
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
plecat, pânzele pictorului urcat prea devreme la ceruri, tărâmuri neștiute gemând sub chemări. Copilărești odată cu fetele poetei și crești împreună cu ele. Stai și tu smerită sub privirile blânde ale soțului, tată, prieten, liniștindu-te ca-n ținutul din nord-vestul țării, ținutul vorbei molcome și calde. Și înverzești luând din seva florilor, a frunzelor de început de primăvară sau din amprentele celor uscate. Și fără vrei devii și tu o curajoasă, căci scrierile Irinei Lucia Mihalca sunt curajoase, nu prin părăsirea rimelor
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
tăi dar acolo (shama, orotografiat shin, mem, bei), tu nu vei trece. Cuvântul shama este o permutare după Moise. El nu poate intra prin shama și atunci trebuie să aștepte încarnarea ca Mesia. În această încarnare, el poate doar vadă ținutul prin ochii eternității” (ibidem). Torah descrie că Moise vede moștenirea tuturor triburilor: Dan, Naftali, Efraim, Manase. În final privește peste moștenirea lui Iuda, de la Ierusalim până la yam hacharon - Ultima Mare (Mediterana). Atenția se îndreptă spre cuvântul mare-yam, care este în
DESPRE MOISE ȘI CABALA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373598_a_374927]
-
a țesut casa.) Sera: Astăzi nu o să-ți mai ofer niciun măr. O să le păstrez pe toate pentru mine. Malu: Lăcomia, acea lăcomie ce-mi sorbe miezul și mă lasa ca o cutie goală, mă lasă o umbră prizonieră în ținutul morții. Sera: Eu, lacomă? Malu: Taci. Victima îți trage singură clopotul. A căzut în plasa morții. Fiara îi aude muzica și vine. Sera: O muscă. Malu: Clopotul a fost tras, s-a clătinat firul sacru. Îl văd. Balaurul se aproie
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
o clipă de zbucium într-un sicriu de borangic. Sera: Niciodată nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o. Mi-a oferit un măr și am urmat-o în ținutul pânzei. Acum aștept umbra să-mi cucerească chipul. (Sera lasă merele înr-un vas și pleacă din cameră să arunce cojile.) Scena II Personajele: Malu (Se apropie de masă.) Malu: Se eliberează de coji. Scapă de povara cofrajului. Lasă pradă întunericului
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
orășel care pare un colt de lume rupt de civilizație. Oare aceste paturi din căminul liceului unde stau mai păstează amintirea celor care au trecut pe aici? Am vrut să văd cum vine primăvara la munte! Mă săturasem de monotonia ținutului de câmpie unde m-am născut. Am deja treizeci de ani și sunt profesoară de filosofie în acest oraș uitat de lume. Sunt necăsătorită, iar ceilați mă privesc cu milă: „Săraca a rămas fată bătrână!”. Nu am nevoie de compătimirea
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
Adieri lirice” învită cititorii să-și iubească patria, și să nu uite niciodată de locurile natale. Dorul de meleagurile natale, îl leagă profund -” Sunt om de rând în țara mea”. Să nu uităm că poetul vine din țara Babei Vrâncioaia, ținutul Vrancei, de pe plaiurile mioritice , un loc cu un peisaj mirific și tradiții culturale desăvârșite, fiind simbolul libertății și demnității românești, pământ încărcat cu o istorie bogată. Poetul Costache Năstase este înzestrat cu un talent deosebit, fiind însetat mereu de dreptate
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani, unde el însuși și-a ales locul de îngropăciune din vreme. La moartea sa, ca și cu o jumatate de veac în urmă, când l-au adăpostit de tâlharii ce i-au cotropit ținutul, pământul Căldărușanilor și-a mai deschis încă o dată brațele, primind la sânul său trupul celui ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani, unde el însuși și-a ales locul de îngropăciune din vreme. La moartea sa, ca și cu o jumatate de veac în urmă, când l-au adăpostit de tâlharii ce i-au cotropit ținutul, pământul Căldărușanilor și-a mai deschis încă o dată brațele, primind la sânul său trupul celui ce-a izvodit nu numai icoane, dar mai cu seamă dragoste și mângâiere în sufletele atâtor semeni. Blând și smerit, arzând drept ca o lumânare
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
cu Prințesa Florilor, iar Împăratul Adâncurilor se întoarse în palatul său unde își pedepsi ceilalți fii, alungându-i pe amândoi într-o peșteră adâncă din care să nu mai iasă decât atunci când se vor împăca, așa încât să poată conduce împreună ținutul de sub pământ. Uneori, temutul împărat al adâncurilor străbătea labirintul de galerii până la peștera Râului Adâncului unde o întâlnea pe prima lui împărăteasă și, împreună cu ea, se lăsau purtați la suprafață pentru a se bucura de soare, de flori și de
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]