9,323 matches
-
politica națională a partidelor comuniste. Diferitele naționalități făcând parte integrantă din URSS aveau un regim politic diferit de cel al reprezentanților națiunilor capitaliste. În perioada epurărilor, KPD, precum și partidul polonez au fost printre partidele cele mai afectate, ceea ce le-a accentuat dependența de instanțele de decizie sovietice. Subordonarea intereselor lor față de interesele statului sovietic, manifestată deja În situații precum războiul din Spania sau pactul Ribbentrop-Molotov, a fost reafirmata către sfârșitul celui de-al doilea război mondial, odată cu dizolvarea Internaționalei a III
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de Filosofie. A predat mereu comunismul științific, specializându-se În probleme de strategie. Cu prilejul Întâlnirilor sale cu foști tovarăși de școală la Viena și-a dat seama cât a fost de marcată de marxism-leninism și că studiile i-au accentuat o anumita trăsătură a caracterului. La această s-au adăugat predispozițiile familiale, faptul de a proveni dintr-o familie comunistă. Erich Hahn s-a născut În 1931 la Kiel, Într-o familie de intelectuali din Vest (mama sa a continuat
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o oarecare măsură comparabile cu măsurile Întreprinse pe plan demografic (politică natalistă) sau ideologic (istorismul naționalist Împotriva științelor sociale, sociologia și psihologia, și Împotriva importurilor de literatură occidenală). Eșecul acestei politici este evident pe toate planurile: inegalitățile sociale s-au accentuat și au constituit motorul schimbărilor care s-au produs după 1989, În cursul perioadei «de tranziție». Mecanismele de reproducere a intelectualilor ca grup social dominant n-au putut fi Împiedicate de politică de restricții și cenzură a anilor ’80. Politică
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Un text cu accente programatice și polemice, Provincia. O linie strategică pe frontul vieții naționale, aparținând (sub pseudonim) lui Al. Iacobescu, desfide „ironiile atât de dese, de variate și de ieftine” care discreditează „specificitatea creatoare a provinciei” și declară solemn: „Accentuăm azi superioritatea liniei strategice pe care o înfățișează provincia olteană pe frontul vieții noastre morale și sociale”, cu „autohtonii ei stângaci”, însă „treji, autentici și creatori de realități morale”. Publică versuri George Voevidca, Al. Iacobescu (care mai semnează Daniel Aramă
LECTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
premiu la o expoziție internațională de la Paris. Sunt de semnalat, de asemenea, articolele și cronicile despre viața muzicală a României, precum și partiturile aparținând lui G. Stephănescu, Gavril Musicescu, M. Mărgăritărescu, G. Enescu, Gh. Dima. Promovând o serie de valori consacrate, accentuând importanța tradiției în viața culturală a epocii, L. și a. r. a creat o atmosferă prielnică apariției sămănătorismului și poporanismului, fiind însă în mod esențial una dintre cele mai importante reviste literare românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea. D.M.
LITERATURA SI ARTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
necesarului coeficient de deschidere culturală, de înțelegere a varietății formelor de familie din lume. Necesitate care, în condițiile interacțiunii tot mai intense și complexe dintre populațiile lumii, nu mai reprezintă o simplă problemă de cunoaștere și curiozitate, ci devine din ce în ce mai accentuat una pragmatică. Teză valabilă nu doar pentru cei ce se formează ca antropologi și sociologi, dar și pentru asistenți sociali și psihologi, ca, de altfel, pentru tot mai mulți cetățeni de rând. Tema diversității familiei contemporane interși intraculturale (vezi secțiunea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fiecare drum de viață după criteriul „cât i-ar plăcea de mult să ducă o asemenea viață”. Estimarea se realizează printr-o scară în șapte trepte, de la extremitatea „îmi place foarte mult” până la „nu îmi place deloc”. În instrucțiuni se accentuează că nu e vorba de ce fel de viață duce subiectul sau ce e bine din punct de vedere social general, ci de ceea ce dorește el personal. Este deci urmărită deliberat sesizarea dezirabilului individual. Din analiza opțiunilor subiecților se poate deduce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maritale și familiale. Grupul domestictc "Tipuri și structuri maritale și familiale. Grupul domestic" 3.1. Familia și apariția eitc "3.1. Familia și apariția ei" 3.1.1. Definirea familieitc "3.1.1. Definirea familiei" Deși nu este atât de accentuat ca în cazul altor termeni din domeniul socioumanului, cum ar fi „valori”, „interese”, „grup”, „democrație”, termenul de „familie” nu are un conținut și o sferă noțională bine circumscrise. El stă sub semnul a ceea ce Georgescu-Roegen (1979, p. 112) numește noțiune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
date Barometrul de gen, 2000 Se poate constata ușor o atitudine mai puțin conservatoare la vârstele tinere. Este într-un fel un fapt pozitiv. Ar trebui să avem în vedere însă cel puțin două elemente teoretico-metodologice: 1. după cum am mai accentuat, de la ideologie (reprezentări, atitudini, declarații) la fapte este un drum lung, bunele intenții fiind serios contracarate de habitusuri, ce funcționează atât de pregnant și în viața domestică (vezi și Kaufmann, 1991), habitusuri despre care É. Durkheim (1925) afirma, cu mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fi și inversă, în special infidelitate din partea bărbaților. De asemenea, după cum au declarat și numeroși subiecți, cele două principale nuclee ale sindromului sunt în strânsă relație cauzală: alcoolismul bărbatului duce la infidelitatea soției sau, simetric, descoperirea infidelității duce la sau accentuează consumul de alcool. Discutând despre sursele tensiunilor grave din familie, am încercat să circumscriem un nucleu factorial responsabil pentru acestea, un sindrom al incapacității de conviețuire normală. Ne putem îndreptățit întreba care ar fi constelația de factori ai reușitei familiale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar așa se întâmplă și în realitate -, din cauza „emancipării economice a femeii”, a „distanței dintre rezidență și locul de muncă”, „integrării sociale” etc. Poate că uneori ei invocă direct caracteristici cum ar fi „religia”, „etnia” - acolo unde etnocentrismul este foarte accentuat și individul este presat de rude și comunitate -, dar în general factorii descriși de sociologi, antropologi și nu de puține ori și cei identificați de psihologi acționează indirect asupra partenerilor. Ei se traduc în probleme ce duc la neînțelegeri și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îi poate afecta și prin producerea de confuzie (oricum potențial existentă la această vârstă) cu privire la începerea vieții sexuale și la libertinajul erotic. Dacă mama sau tatăl procedează astfel, de ce să nu fac și eu? (Strong, DeVault, Sayad, 1998.) 5. Am accentuat faptul că, și ca trăire și cogniție, pentru mulți copii divorțul înseamnă o eliberare. Totuși, în cazul imensei majorități - chiar atunci când din exterior pare spre binele copilului -, realitatea divorțului este însușită ca una amară șipare să-și lase amprenta în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tații vitregi nu sunt scutiți de probleme. În primul rând pentru că venind într-o familie cu mamă și copil (sau mai mulți), va avea de depășit stadiul de „intrus”, despre care a fost vorba. Apoi - și acest lucru este mult accentuat în societățile tradiționale sau în tranziție de la tradițional-rural la modernitate, cum este și cazul țării noastre -, pe măsură ce copiii cresc, lui îi revine sarcina de „disciplinator”, numai că oricând se poate confrunta cu replica: „De ce să fac ce îmi spui, tu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un fel, a realismului implicat. Ideile mai importante sunt: - schizofrenia sau alte boli severe au origini biologice; ele produc stresuri, tensiuni și conflicte în familie, dar nu ele sunt cauzate de acestea din urmă; - stresul și atmosfera tensionată din familie accentuează simptomele bolii, duc la decompensări și recidive; - terapia familială se bazează pe teoria emoțiilor exprimate (EE), care arată că un câmp emoțional familial puternic (remarce critice, atitudini ostile, dar și o prea mare „dădăceală”, o accentuată supraprotecție) sporește rata recidivelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate conduce la blocarea legăturilor emoționale cu părinții sau alte rude din partea indivizilor în cauză (nu mai vor să-i întâlnească, să le vorbească etc.). La rândul ei, respectiva blocare (emotional cutoff) duce la o fuziune în noul mariaj, deci accentuează lipsa de diferențiere. Deficitul de individualitate este, în același timp, o sursă de efecte tensionale în familie, inclusiv prin mecanismul triunghiulării perverse (vezi 9.3.5.); - scopul terapiei este clar: diferențierea, mai ales diferențierea individului, desprinderea lui de legăturile emoționale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dezideratele expuse anterior, ale contextualismului și ale „familiei-sistem social mai larg”. • Terapii etichetate ca postmoderniste (vezi, pe larg, Goldenberg și Goldenberg, 1996), care pun în centru construirea împreună, pacient-terapeut, a unor soluții imediate, lăsând loc, pentru viitor, unei diversități decizionale, accentuându-se faptul că nu există ab initio o rezolvare infailibilă. În cadrul acestei orientări s-ar putea plasa și consolidarea terapiilor sensibile la problematica gender (gen social). Aici se vizează înțelegerea și depășirea stereotipiilor de gen, a sexismului și promovarea egalității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și formularea unor ipoteze - întrebări de informație - și cele, cu ponderea cea mai mare, de schimbare a situației, în particular de însușire a unei noi definiri și interpretări a problemei de către client. Întrucât este vorba de familie ca unitate, se accentuează că întrebările trebuie să se refere preponderent la interacțiune. Întrebările se pot clasifica și în funcție de domeniul pe care îl vizează: comportamental, emoțional-afectiv sau cognitiv. Cele trei planuri (cognitiv, emoțional, comportamental) trebuie să rămână distincte prin întrebări. Pe de altă parte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
între părinți și copii, ca modalități de schimbare a unor conduite nedorite (venirea seara târziu acasă, de pildă). Ele reprezintă acorduri de obicei scrise între cele două părți prin care copilul sau adolescentul câștigă puncte în măsura în care se primesc recompense. Psihologii accentuează că e preferabil modelul recompenselor pozitive, altfel existând riscul unei circularități negative: încercând să controleze comportamentul copiilor prin mijloace coercitive (pedepse, bătăi, amenințări), părinții îi determină pe aceștia să răspundă cu un comportament și mai indezirabil (Patterson, 1982). Injoncțiunile paradoxale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de roluri și putere, procese psihoemoționale), familia apare ca un sistem puternic integrator, ea fiind sensibilă la seismele și crizele societalului. În asemenea situații, se polarizează două tendințe: cea centripetă, de solidarizare a membrilor familiei, funcția protectoare față de presiunile exterioare accentuându-se; cea centrifugă, când modificările bruște din mediul social extern produc bulversări și în cel familial, antrenând dezintegrări totale sau parțiale. Respectivele tendințe sunt prezente ca tipuri de reacții ale diferitelor familii (unele reacționează centripet, altele centrifugal), dar pot fi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care se aseamănă în format, număr de pagini, atitudine intelectuală sobră și profil enciclopedic) și, pe de altă parte, „Nouvelle revue française” (de care se apropie prin organizarea internă, precum și prin receptivitatea deosebită față de fenomenul artistic actual). În timp, se accentuează atenția acordată elementului de autenticitate a fenomenului cultural și literar românesc, prin dinamica interioară datorată unei serii ilustre de critici și eseiști, care îi cuprinde pe Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, G. Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Camil Petrescu, Constantin Noica
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
1992 trece la format de ziar și editează un supliment intitulat „Montana”. Menită să promoveze „frumusețea meleagului străbun, pitorescul naturii și armonia realităților românești” (articolul Drum bun!, 1/1972), revista a avut și o deschidere reală spre cultură, încercând să accentueze dimensiunea spirituală a imaginii turistice a țării. Faptul se reflectă chiar în rubricile sale: „Creion”, apoi „Homo viator”, cuprinzând scurte editoriale, evocări și însemnări de Pop Simion, „Vatra”, „Datina și dorul”, „Etnos și dăinuire”, consacrate obiceiurilor și tradițiilor populare românești
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
de unii politicieni din Regat. Ajutorul este atât material (o subvenție din București, a cărei mărime variază în funcție de disponibilitatea guvernelor), cât și moral (C. Diaconovici este decorat cu medalia Bene Merenti clasa I, la propunerea lui Titu Maiorescu), prin aceasta accentuându-se faptul că revista a fost considerată ca o tribună a românilor de pretutindeni. Țelul inițial al redacției - informarea cititorilor cu privire la actualitatea politică și promovarea literaturii române prin traduceri - a fost modificat curând prin lărgirea ariei domeniilor culturale. Sunt tipărite
ROMÄNISCHE REVUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289348_a_290677]
-
altă proză de gen, reflectând de această dată lumea lucrătorilor feroviari și a muncitorilor de la Atelierele CFR. Chiar dacă în spatele narațiunilor se întrezărește miza propagandistică a construirii „noului tip de societate”, element indispensabil în „protocolul” editării, nu lipsește capacitatea de a accentua nu atât importanța „realizărilor”, cât înregistrarea experiențelor de viață ale celor care se străduiesc să le facă posibile. Acuitatea reporterului, gata întotdeauna să decupeze instantanee din cotidian și să surprindă faptul divers, se asociază preocupării pentru recuperarea „culorii locale”, a
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
degradare ar vădi, lăsându-le să vorbească singure, reduce la minimum descrierile, notează mai ales amănuntul care urâțește, pricepându-se să taie brusc desfășurarea acțiunii, spre a obține un efect dramatic maxim. Natura contrastează, prin indiferență sublimă, cu nefericirea personajelor, accentuând eșecul zbuciumului omenesc, zădărnicia lui. Romanul Ion, la care autorul a lucrat aproape zece ani, îi aduce notorietatea literară și îl situează dintr-odată în rândul scriitorilor români cei mai importanți. Vasta creație epică face să trăiască întregul univers al
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
acord. De aici sentimentul de mulțumire pe care îl trezește.” Esteticianul și-a valorificat ideile și în două cercetări folcloristice, Le Sens de l’existence dans la poésie populaire roumaine și Viziunea lumii în poezia noastră populară (1967). Dacă prima accentuează caracterul contemplativ al folclorului poetic românesc și include creatorul popular în categoria temperamental-estetică a tipului simpatetic, cealaltă urmărește evoluția liricii noastre folclorice „de la resemnare la acțiunea creatoare”, cum sună chiar subtitlul ei. Sunt identificate și aici trei tipuri reprezentative pentru
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]