220,173 matches
-
s-au spart venele, au spume la gură, în pumnii de cremene strălucesc cuțitele lungi. ei nu au iubit niciodată nu au chip, temniceri le sunt frații, în abatoare, altceva nu știu, meseria lor este moartea acum au mâinile roșii acum cămășile lor sunt roșii coboară versantul pe fiecare umăr au câte un miel alb o armată cu nenumărate picioare roșii istorie... cuie cuțite - religie de ce tocmai celor inocenți nu li se îngăduie să-l vadă pe Mire? prea multă moarte
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
dimineața asta sunt cezanne și o pictez pe aila cu alți ochi * respir aila 24 de respirații câte una pentu fiecare absență pentru fiecare străluminare pentru fiecare senzație de abis respir aila si respirându-te mă înalț deasupra lumii sunt acum lângă mintea din mintea ta lângă ochiul din ochiul tău landscape with butterflies * aila se plimbă cu garbarek și mestecă rotocoale aburinde în camera plutitoare locuiește dzihan & kamien aila și niacin nu-și vorbesc doar buzele mișcându-se ca două
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
în camera plutitoare locuiește dzihan & kamien aila și niacin nu-și vorbesc doar buzele mișcându-se ca două rococo-uri de goya în această clipă doar în aceasta aila se luminorează aila esta mirando hacia saturno devornado a sus hijos * acum pot să te simt aila tu nu ești morceeba și nici nu mesteci rotocoale străvezii în camera plutitoare cu burroughs și gysin & kerouac acum tu ești femeia lui saturn aila și-o să-l privești devorându-ți carnea din carnea ta
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
clipă doar în aceasta aila se luminorează aila esta mirando hacia saturno devornado a sus hijos * acum pot să te simt aila tu nu ești morceeba și nici nu mesteci rotocoale străvezii în camera plutitoare cu burroughs și gysin & kerouac acum tu ești femeia lui saturn aila și-o să-l privești devorându-ți carnea din carnea ta aila i couldn't feel so i tried to touch hallelujah * văd în zori un vârf de munte acolo o revăd pe Aila ea
Poezie by Gelu Vlașin () [Corola-journal/Imaginative/6946_a_8271]
-
vedea decât bărbia meglenitului, mișcându-se ca și cum ar fi stat de vorbă, iar Nane își imagină cuvintele țurțuroase pe care le știa foarte bine de la dascălul său, tot un tesalian, poreclit Țenefațem. Spre mirarea lui, capișonul ieși destul de repede. Dar acum, sub lumina înflorită, a amiezei, nu mai arăta la fel. De fapt era altă persoană, cu un capișon la fel caraghios, care îi acoperea fruntea, înălțându-se, gogoșit, de aproape trei palme. Însă, spre deosebire de micul purtător de felinar, acest om
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
se strecură fața roșie a unui băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine. "Hei, Nane!", strigă fața amorțită de ger, "Nănosule! Ce faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se buluciseră la tejgheaua din fața ospătăriei. Pe lângă pliurile de stofă și blănurile lucioase, își făcu loc șerpește gluga complet udă și peticită a Rățoiului. Iar pe deasupra capului său, Nane văzu cum răsuflau fierbinți bucățile de dovleac copt. În toată această
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
un bănuț pentru o bucată mare de dovleac, poleită cu o crustă de chihlimbar, pe care se și vedea mâncând-o împreună cu prietenul lui, lângă poarta din spatele ospătăriei. Însă nu apucă să-și scoată la lumină micul ban. Rață ajunsese acum lângă el și-i strigă drept în ureche, cu vocea lui hârâită, "Nane, ia uite-te mă, Nane, cine intră la peruchier!" Pe scândura galbenă, printre două maluri de zăpadă curată, pășeau două picioare robuste, înfășurate în piele cărămizie, și
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
ori buzele și spuse, privindu-l drept în ochi: M-am gândit bine și m-am hotărât să intru și eu!" Pe Nane îl trecu un fior scurt. "Cam toată lumea a intrat! Până și băieții din ospătărie, uite, tata caută acum să aducă alții, pentru că au dispărut seara trecută. În plus, bucătăreasă nu mai avem de-o săptămână, iar pe malul Dâmboviței au apărut zeci de case noi. Lumea se schimbă, prietene, iar eu nu vreau să rămân de căruță. Mă
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
ca și cum ar fi răspuns unei cereri pe care Nane n-o rostise, "n-o să semănați deloc cu el sau cu altțineva..." Din spițeria de alături se auzeau niște văicăreli, iar de prin odăile hanului pătrundeau voci de lăutari. Negustorul tăcea acum, așteptând ca și el să vorbească și brusc realiză că nici măcar nu deschisese gura. Poate că nu se întâmpla nimic, dacă ieșea imediat de-acolo. Fulgerat de acest gând salvator se răsuci spre ușă. Făcu doi pași, trecu în viteză
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
lor îl făcu pe Nane să surâdă, prins el însuși în fuiorul șerpuitor care cuprinsese aproape tot Bucureștiul. Cineva îl salută cu reverență, iar Nane realiză abia atunci că nu mai era el, cel care intrase în prăvălia cu peruci. Acum devenise un bărbat matur, cu mijlocul strâns într-un șal verde. Iar această descoperire îi dădu deodată un sentiment de siguranță și, ca și când și-ar fi adus aminte, o luă spre malul Dâmboviței, la noua lui casă, întrebându-se cu
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
a viitorului Anselmus de care îmi era lehamite vorba domnului Di Grandi de care ți-am mai vorbit și care a murit ieri ce naiba o mai fi și cu garofițele astea sălbatice le-am cultivat 70 de ani și tocmai acum le-a apucat anorexia 28 ianuarie Câteodată mi-au plăcut amneziile seara erau acolo dulci ascunzișuri naivități veninuri pe care nu le știa nimeni doar eu și mierla de tufiș în umbra verde a copilăriei. 1 februarie În poezie ești
JURNALUL UNUI AMNEZIC by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/7080_a_8405]
-
Laurențiu tocmai scriam poezia perfectă poezia pe care mereu am visat-o 17 februarie Ghioceii primiți azi de la Raluca abia culeși din grădină mireasma lor pudică și sălbatică în același timp o senzație cunoscută a unei umanități fericită cândva străină acum și totuși aproape 25 mai Astăzi chiar era foarte târziu mi-am adus aminte de conceptele acelea din copilărie cădeau atât de ușoare trebuia să fii foarte devreme pe lângă apele rare ca să le vezi 6 iunie probabil că felul acesta
JURNALUL UNUI AMNEZIC by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/7080_a_8405]
-
lui Trică, unde să-și astâmpere setea, să-și arunce apă pe față și să se vâre cu picioarele în ulucele de piatră de-acolo, și așa răcorit și izbăvit să se înapoieze acasă... După o dimineață neclintită și senină, acum, în a doua parte a ei, ziua dădea semne grăbite să se schimbe; se închidea din toate zările și se strângea ca un arici, pâcloasă și înțepătoare. Cine să mai înțeleagă toanele vremii, că el unul, oricât a încercat, n-
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
fi fost un colaj. În rest, verde. Mai stătu așa o vreme, apoi desprinzâdu-și anevoie privirea de la fereastră, cercetă bolnava. Dormea. La cap bandajul i se însângerase puțin. Respira greu. Îi privea pentru a mia oară trăsăturile. Chipul ei era acum destins, frumos, doar când se trezea se preschimba brusc, de parcă l-ar fi înlocuit altcineva, sau altceva. Chipul durerii. În acea clipa sună mobilul. Luiza. Îl comută numaidecât pe mut, lăsându-l să sune. N-avea stare să-i vorbească
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
să le cânt, să le vorbesc, să le dau nițel lapte, să-i spăl și să-i iau în brațe...doctorii nici nu pun mâna pe ei, iar mie mi se frânge inima când le fac bagajul! O aude și acum, după ani de zile, pe Cecilia, cu râsul ei fenomenal și cu poveștile ei eroice din maternitate, cum se ia ea de țigănci că nu se spală, cum le învață pe proastele de la țară să pună picături în ochi bebelușilor
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
capul să priceapă cum a rezistat ani de zile în așteptarea deznodământului, dar eu, tanti Adina, parcă te și văd, de veghe noapte de noapte, cu ochii larg deschiși, țintind tavanul și dansul umbrelor, cu toate simțurile ascuțite, la pândă, acum acum sună blestematul de telefon și aflu nenorocirea, acum acum o să mă anunțe cu vocea aia inconfundabilă, care nu își găsește cuvintele, care tremură, care nu poate să înceapă cu bună seara și nici să termine cu noapte bună...de unde
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
să priceapă cum a rezistat ani de zile în așteptarea deznodământului, dar eu, tanti Adina, parcă te și văd, de veghe noapte de noapte, cu ochii larg deschiși, țintind tavanul și dansul umbrelor, cu toate simțurile ascuțite, la pândă, acum acum sună blestematul de telefon și aflu nenorocirea, acum acum o să mă anunțe cu vocea aia inconfundabilă, care nu își găsește cuvintele, care tremură, care nu poate să înceapă cu bună seara și nici să termine cu noapte bună...de unde ai
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
în așteptarea deznodământului, dar eu, tanti Adina, parcă te și văd, de veghe noapte de noapte, cu ochii larg deschiși, țintind tavanul și dansul umbrelor, cu toate simțurile ascuțite, la pândă, acum acum sună blestematul de telefon și aflu nenorocirea, acum acum o să mă anunțe cu vocea aia inconfundabilă, care nu își găsește cuvintele, care tremură, care nu poate să înceapă cu bună seara și nici să termine cu noapte bună...de unde ai avut matale tăria să aștepți și cum de
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
așteptarea deznodământului, dar eu, tanti Adina, parcă te și văd, de veghe noapte de noapte, cu ochii larg deschiși, țintind tavanul și dansul umbrelor, cu toate simțurile ascuțite, la pândă, acum acum sună blestematul de telefon și aflu nenorocirea, acum acum o să mă anunțe cu vocea aia inconfundabilă, care nu își găsește cuvintele, care tremură, care nu poate să înceapă cu bună seara și nici să termine cu noapte bună...de unde ai avut matale tăria să aștepți și cum de nu
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
timbru să-mi apăs pe el încruntata copită de zimbru! (13 mai 2008) Ritual (terezii) o timpi pierduți o timpi târzii mă-nghesuiți mereu pe terezii îmi cântăriți și sufletul și geana îmi cântăriți și sângele și rana orbecăiesc de-acum prin bălării nu mai am nervul vechii călării mi s-a uscat sub șauă armăsarul mi-au mai rămas cenușa lui și varul o șchioape false terezii îmi mistuiți arhivele târzii îmi cântăriți și calul alb și coama îmi cântăriți
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace de smarald și porfir sub potirul căreia mă furișez și respir (20 iulie 2008) Ritual (fântâni) satului meu natal: Limpeziș acum când în cuptorul ei m-a prins ninsoarea Doamne dezvoltă-mi moartea și mirarea mai am un singur zbor tăiat pieziș peste fântânile din Limpeziș a căror ape clare și fierbinți izvoară din odăi și din părinți precum un sânge
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
Mihai Cantuniari 25 mai Să vorbim puțin despre chemare, greutăți, efort, dăruire și seriozitate. Voi da un singur exemplu, dar cât de grăitor! Tinerii literați grăbiți de acum, mai cu seamă cei aflați în preajma debutului în volum, se vor cruci probabil și vor scuipa în sân oripilați, dar îi asigur că povestirea mea este reală, lucidă, obiectivă. Cum arăta un debut poetic în a doua jumătate a anilor
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
începere de prin 1970. Înainte de volum, debutasem timid în presa literară centrală cu trei-patru poeme diluate și tot atâtea articole stângace, dar cu o notă personală care nu a trecut neobservată. Degustătorii de artă literară erau și atunci ca și acum puțini, răzleți, dar foarte rafinați (paranteză: nu la inteligență stă prost românul, ci la gust și mai ales la caracter). Când mi s-a părut că încercările mele lirice pot compune un tom de sine stătător și destul de convingător, m-
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
mea; și astfel, topul de hârtie cretată ce cuprindea poeziile dactilografiate impecabil, strâns între elegante coperți negre cartonate pe care se lăfăia titlul inițial, Pământ de flori, împrumutat de la un poem din interior, era gata de predat editurii. De-abia acum începeau frământările: cui să le dai?, cărui redactor?, de la ce editură din cele atât de puține ? Cartea Românească, Eminescu, Albatros? Unde vei fi tratat (condescendent) măcar cu un pospai de politețe, de nu cu minim interes? Din aceste întrebări încuietoare
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
simplu, Poezii, ca Eminescu?" Nici mai mult, nici mai puțin! Am avut acel curaj, într-o perioadă când titlurile erau cât mai sforăitoare, dar la nimic nu mi-a folosit: culegerea din 1977 a trecut aproape neobservată. Undeva greșisem. Abia acum știu unde: formula aleasă era cea tradițională, cu vers muzical, cu ritm și rimă, pentru că așa gândeam, așa simțeam; însă era depășită. Ca Pat Boone, ba chiar ca Elvis, intonam un cântec armonios, melodios, într-o epocă dominată de Beatles
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]