10,786 matches
-
de a treia Coaliții antifranceze ale cărei baze au fost puse de convenția anglo-rusă de la Petersburg, din 11 aprilie 1805, desăvârșită de alianță Rusiei cu Austria și cu Marea Britanie, semnată tot la Petersburg, la 9 august 1805, la care a aderat și Suedia, prin tratatele semnate cu Anglia, la 31 august și 3 octombrie 1805167. În ceea ce o privește, Poartă Otomană nu a intrat în această Coaliție, cu toate ca la 11/23 septembrie 1805 a încheiat cu Rusia Tratatul de alianță defensivă
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
eventuale anexări a Moldovei, perspectiva ce a alarmat în așa măsură cercurile conducătoare otomane, încât au declarat că gestul ar fi echivala cu declanșarea unui război austro turc218. Totuși, Austria era și ea direct interesată în determinarea Porții Otomane să adere la Coaliția antifranceză, deși ea se află, încă, la acea dată, în tabăra franceză, în temeiul tratatului de alianță francoaustriac, îndreptat contra Rusiei, și încheiat la 14 martie 1812. Iar, daca nu ar fi fost posibil ca Poartă să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
crea posibilitatea declanșării unei noi crize politice în Nordul Europei, care s-a și produs, de altfel, sub forma războiului dintre Suedia și Danemarca. O astfel de posibilitate era și în atenția Porții Otomane, mai ales că cea din urmă aderase, definitiv, la tabăra franceză 227. Deși, formal, Poartă și-a exprimat satisfacția pentru evoluția, în favoarea Suediei, a crizei norvegiene, reis efendi, Mehmed Küciük Arif efendi, a exprimat, totuși, adevăratele sentimente ale Porții care nu agreă despuierea unui stat de una
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Întâi că ni se va cere de-aici înainte, la început cu blândețe, mai apoi cu persuasiune s-o considerăm ceva curat. Apoi se va trece foarte rapid la faza următoare, a aderării. Și toți oportuniștii nu numai că vor adera, dar vor mima fanatismul și curând ne vor înlătura pe noi, cei mai buni, întîi pe cei care au avut neșansa să fi făcut politică înainte, apoi și pe ceilalți, a căror politică e să nu facă politică, și astfel
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a căror politică e să nu facă politică, și astfel se va adânci revoluția, care ne va arunca în excese cine știe pentru cât timp, cum s-a întîmplat totdeauna în istorie. Cum noi sîntem români și nu francezi, vom adera toți, va adera și el Petrică Nicolau, și eu, cu preocupările mele filozofice, fiindcă românul știe multe, de la cronicari și din propria istorie, că vremurile trec și important e să scapi cu viață. "De ce p... mă-sii crede el că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e să nu facă politică, și astfel se va adânci revoluția, care ne va arunca în excese cine știe pentru cât timp, cum s-a întîmplat totdeauna în istorie. Cum noi sîntem români și nu francezi, vom adera toți, va adera și el Petrică Nicolau, și eu, cu preocupările mele filozofice, fiindcă românul știe multe, de la cronicari și din propria istorie, că vremurile trec și important e să scapi cu viață. "De ce p... mă-sii crede el că viața lui e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să ghicesc ce-or să facă cei care au creat până acum o mare literatură. N-ar fi exclus să devină optimiști..." (N-a fost exclus, chiar au devenit!, cum aveam să ne dăm seama mai târziu. Petrică, după ce a aderat și el, a uitat totalmente de profețiile lui, ca și când o stranie amnezie i s-ar fi abătut pe conștiință, ca și când un altul, străin cu totul de el, ar fi făcut acele profeții; dar soarta lui avea să devină pe atunci
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adăpost de ele și nimeni nu-ți va lua apărarea", răspunse ea. N-avea dreptate. Nu exista la noi în universitate o astfel de atmosferă de amenințări care să știrbească în vreun fel libertatea cuiva. Era adevărat că nu puțini aderaseră, în frunte cu rectorul, dar rectorul, un biolog vestit, fusese totdeauna un om de stânga, ca și Parhon, la București, marele endocrinolog, fără să ajungă însă demnitar ca acela, se spunea că ar fi refuzat. Totuși, din curiozitate, hotărâi să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
împiedică să scriem? Păi nu era bine dacă un scriitor afirma acest lucru, fiindcă mulți din vechile generații se abțineau să publice și când unul dintre ei era câștigat, victoria nu era mică și aveau grijă de el... Unul (important) aderase cu condiția să i se dea lemne și să i se asigure un kilogram de carne pe lună, ceea ce, desigur, i se asigurase. Lua și el parte la ședință. Încât dacă unul din aceștia se supăra, din te miri ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
asigure un kilogram de carne pe lună, ceea ce, desigur, i se asigurase. Lua și el parte la ședință. Încât dacă unul din aceștia se supăra, din te miri ce, de pildă, din pricina unui critic care nu-l lăudase suficient (să aderi și să te mai și critice!) sau cine știe din ce altă pricină, și spunea: nu mai scriu! se producea mare panică în rândul activiștilor mărunți, responsabili de nemulțumirea scriitorului. Și atunci începea o agitație: era chemat criticul și beștelit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în anumite împrejurări nimic nu era mai elocvent și neliniștitor decât s-o iei razna, să devii incontrolabil și imprevizibil, simulând în același timp exasperarea, dealtfel existentă în forul său interior, căci la vârsta lui și atât de celebru, după ce aderase prin 46 la P.C.R. părăsind Partidul național țărănesc și înjurîndu-l îndelung în presă, se pomenise îndepărtat și izolat, gata să fie exclus din partid, da, nu numai articolele le-am întrerupt, ci și pagina din noul meu roman a rămas
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
exista nici cea mai mică scobitură în care s-ar fi putut strânge apă de ploaie, crezu că spărsese vreun recipient cu prețiosul fluid de conservare de-al lui Bishop. dar nu simți miros de aldehidă formică. Substanța lucitoare care adera de planul înclinat aducea mai mult cu un strat gros de nămol sau de gelatină. Dădu din umeri și se îndepărtă. Nu-și amintea să fi spart vreo sticlă și, atâta timp cât nimeni nu-i cerea socoteală, nu avea de ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în carieră aprofundată. După luarea unei decizii, elevii trebuie să elaboreze un plan de acțiune în carieră care va ajuta să atingă unu obiectiv realist de orientare în carieră. Consilierii școlari și profesorii care oferă educație pentru carieră trebuie să adere la anumite principii prin care se asigură faptul că toți elevii primesc servicii de calitate, iar sprijinul pe care îl aceștia îl oferă trebuie să fie: * centrat pe elev: consilierul școlar trebuie să înțeleagă nevoile fiecărui elev în parte, deoarece
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3114]
-
femei goale să apară pe prima pagină, aparent ca știre. Însă cele două nu sunt persoane publice, ci rezultatul unei selecții a cititorilor Libertatea. Nici Partidul Democrat nu este implicat în știre altfel decât orice organizație publică la care pot adera membri. În sfârșit, caseta din dreapta jos se constituie într-o ultimă dovadă a caracterului de tabloid al ziarului Libertatea: "Supersilicoane!!! pentru superdoamne", care anunță în fapt un concurs prin care patru femei pot beneficia de operații estetice constând în implanturi
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
adeziunea la Platforma Partidului Comunist. Adunarea sindicatului Unit al Muncitorilor din industria alimentară, Bacău: Vom lupta alături de întreg poporul român pentru realizarea dezideratelor din platforma propusă de P.C. din România. Țăranii din comuna Săpunari cer ca Partidul Național Liberal să adere la planul de reformă agrară al Partidului Comunist." (Scânteia, 1944, nr. 9-45) Ulterior, când era necesară susținerea guvernului Petru Groza se folosește aceleași tipuri de argumente: "Ceea ce constituie una din caracteristicile principale ale guvernului P. Groza este faptul de a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
uzine franceze 75. Acest „ajutor” trimis Spaniei republicane l-a indignat pe regele Carol al II-lea. De asemenea, Titulescu a combătut și acea convenție internațională, semnată de Franța și Marea Britanie, care privea neintervenția în războiul civil spaniol, la care aderase și România, conștientizând pericolul unei atitudini pasive față de valul revizionist german 76. Încercarea de apropiere de Uniunea Sovietică constituie una dintre ideile fundamentale ale politicii titulesciene promovată în acest interval de timp, o componentă a securității colective. Această apropiere avea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ideea că România reprezenta o bază de lansare a unor atacuri ale statelor occidentale îndreptate împotriva sa 9 . La 9 februarie 1929 a fost semnat documentul intitulat Protocolul de la Moscova între Uniunea Sovietică, Estonia, Letonia, Polonia și România. Ulterior au aderat și Lituania, Turcia și Iranul. Astfel 2004, p.120. 9 Ibidem, p.121. 11 8 pentru prima dată România și Uniunea Sovietică semnau un document care recunoștea starea de pace dintre cele două țări și avea la baza principiile Societății
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
în calea răspândirii bolșevismului. Însă Uniunea Sovietică, recunoscută în 1924 de Franța și Marea Britanie, era un factor important în păstrarea echilibrului de forțe european. Titulescu a susținut inițiativa lui Barthou, prin care se dorea crearea “Pactului Oriental” la care să adere Uniunea Sovietică, Franța, Germania, Polonia, Mica Înțelegere și țările baltice. Acesta avea rolul de a preîntâmpina o agresiune germană în direcția estică a acestui stat. Simultan trebuia să se încheie și un pact 38 Apud Catherine Durandin , Istoria Românilor, Iași
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
trebuia să se încheie și un pact 38 Apud Catherine Durandin , Istoria Românilor, Iași , Editura Institutul European, 1998, p. 195. 29 26 francosovietic, legat de “Pactul Oriental” și de Pactul de la Locarno 39 . Faptul că România nu fusese invitată să adere la Pact a provocat neliniște la București. Primul - ministru Gheorghe Tătărăscu îl informa pe Titulescu depre impresia defavorabilă produsă de situația respectivă în rândul opiniei publice românești. În răspunsul său, Titulescu afirma că au fost alese doar statele respective pentru
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
respectiv pentru a se asigura dacă dorea și ea să fie inclusă în pact și pentru a obține sprijinul părții române în vederea unei eventuale adeziuni. Nerealist în acest caz, Titulescu își exprima, la 12 iulie 1934, dorința României de a adera la „Pactul Oriental” și speranța că Polonia ar accepta punctul de vedere al Parisului. Bucureștiul a solicitat în mod 41 Jacques de Launay, A cincea valiză. Titulescu și Europa, București, Editura Agni, 1993, p. 95 - 97. 42 Walter M. Bacon
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Titulescu și Europa, București, Editura Agni, 1993, p. 95 - 97. 42 Walter M. Bacon Jr.,Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași,Editura Institutul European, 1999, p. 244. 31 28 oficial la Paris, pe 24 iulie 1934, să adere la „Pact Oriental”. Cu acest prilej, francezii și-au „exprimat îngrijorarea ca cererea României să nu împiedice realizarea Pactului Oriental, dar a adăugat că Franța nu poate să-și ia răspunderea de a respinge cererea României ”43. Sovieticii insistau ca
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
ca acordarea de ajutor să aibă loc după obținerea unanimității în cadrul Consiliului Societății Națiunilor care era o procedură complicată. “Pactul Oriental” nu a putut fi încheiat din cauza refuzului Germaniei (10 septembrie 1934Ă și al Poloniei (27 septembrie 1934Ă de a adera la el, ambele invocând imposibilitatea morală de a ajuta 43 Nicolae Titulescu, Documente diplomatice, p. 570 - 571. 32 29 Uniunea Sovietică. În situație respectivă, România șia retras solicitarea de aderare la acest document . Deși nu a obținut semnarea “Pactului Oriental
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Națiunilor intenționa să o sprijine 44 . Încercările pentru realizarea “Pactului Oriental” au avut ca finalitate constituirea Înțelegerii Balcanice, care era o grupare a statelor învingătoare în Marele Război sau considerate ca având acest statut, însă incompletă în urma neaderării Poloniei. Puteau adera și statele învinse în primul război mondial, cu condiția respectării frontierelor care fuseseră stabilite prin Sistemul de pace de la Versailles 45 . În perioada 1934 - 1935 se constată o deteriorare a relațiilor româno - polone. În timp ce România continua să susțină sistemul securității
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Editura 34 31 ca fiind o schimbare importantă a politicii externe sovietice. Uniunea Sovietică începea să fie privită ca un partener în lupta pentru păstrarea păcii generale. În semn de recunoaștere a acestor eforturi, Uniunea Sovietică a fost invitată sa adere la Societatea Națiunilor, fapt petrecut la 18 septembrie 1934. Semnarea Convențiilor pentru definirea agresiunii a determinat facilitarea reluarii relațiilor diplomatice româno-sovietice. În documentul final adoptat în cadrul sesiunii Consiliului Permanent al Micii Înțelegeri desfășurată la Zagreb între 22 și 23 ianuarie
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
ideea că România reprezenta o bază de lansare a unor atacuri ale statelor occidentale îndreptate împotriva sa 9 . La 9 februarie 1929 a fost semnat documentul intitulat Protocolul de la Moscova între Uniunea Sovietică, Estonia, Letonia, Polonia și România. Ulterior au aderat și Lituania, Turcia și Iranul. Astfel 2004, p.120. 9 Ibidem, p.121. 11 8 pentru prima dată România și Uniunea Sovietică semnau un document care recunoștea starea de pace dintre cele două țări și avea la baza principiile Societății
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]