KorAP: Find »[drukola/base=afirmare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...115 116 117 ...314 >

7,836 matches

Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359

pare să se șteargă tot mai mult. Numeroase apeluri de natură religioasă lasă să se înțeleagă sau afirmă în mod fățiș că acele îmbunătățiri ale vieții oamenilor care devin posibile numai prin schimbarea conduitei în viața de fiecare zi, prin afirmarea unei noi morale a muncii, a corectitudinii, a spiritului cetățenesc ar putea fi obținute prin implorarea bunăvoinței lui Dumnezeu. Ce altă semnificație pot avea chemări la practici religioase cum sunt cele ale grupurilor de inițiativă care utilizează formula „Dumnezeu salvează

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

pot garanta succesul unei întreprinderi valoroase. Ajunși în acest punct, înțelegem subtilitatea demersului chandlerian: luând-o pe ocolite, dinspre aparent obiectivele constrângeri impuse de limbaj, el atinge substanța gândului de la care a pornit. E, poate, și o oarecare naivitate a afirmării identității europene, care-l particularizează în lumea „proletarilor”, a unei presupuse aristocrații spirituale provenite din accesul privilegiat la „marea cultură” britanică. Indirect, cu o delicatețe, în fond, de admirat, Chandler atrage atenția asupra propriei identități culturale și propriului stil. Am

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481

și societatea industrială: problema kitsch-ului, politizarea mesajului estetic, raportul dintre normal și patologic în artă, rolul pieței în impunerea valorii estetice. Problematica socialului în artă, definitorie pentru sfera de interes a autorului, este rezolvată, în sensul ideologiei marxiste, prin afirmarea rolului primordial al „angajării” și „militantismului”. Volumul Frumosul dincolo de artă (1988) este un manual de estetică în care sunt reluate și adâncite atât noțiunile estetice clasice, cât și, îndeosebi, problema graniței dintre artă și non-artă, ca și „situațiile estetice extra-artistice

ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

tradițional și modern Ca în toate societățile europene tradiționale, și în societatea românească tradițională există un model legitim de violență împotriva femeii. În acest context, violența reprezenta un instrument legitim cultural de exercitare a autorității bărbatului în familie și de afirmare a superiorității statutului acestuia. Încă mai circulă proverbe ale căror conținuturi se referă la normalitatea bătăii soției („femeia nebătută este ca mâncarea nesărată”). În același timp, din punct de vedere cultural, violența împotriva femeii a fost limitată, formele grave de

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
la realitate a transformat legea și câmpul său de aplicare într-un spațiu al penalității excesive. În mod curios, acest proces s-a amplificat în aceeași perioadă în care au fost elaborate instituțiile democratice de tip occidental. Este perioada de afirmare a principiilor legalității, fundamentată pe separația puterilor în stat; perioada noii Constituții, construită pe fundamentul drepturilor și al libertăților cetățenești; perioada în care libertatea individului, în toate formele sale de exprimare, încetează să fie privită ca periculoasă pentru stat. În

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395

proceselor psihologice de adaptare 110 1. Alte mecanisme numite „de apărare” 110 2. Conceptul de degajare 113 3. Copingul 115 4. Premisele unei abordări integrative 116 PARTEA A DOUA DOUĂZECI ȘI NOUĂ DE MECANISME DE APĂRARE Activism 121 Afiliere 127 Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor 134 Altruism 141 Anticipare 147 Anularea retroactivă 153 Ascetismul adolescentului 158 Clivaj (al eului, al obiectului) 162 Contrainvestire 169 (De)negare 176 Formațiune reacțională 181 Identificare 190 Identificare cu agresorul 195 Identificare proiectivă 201 Intelectualizare

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
în mai multe rânduri, ei scriu „mecanisme de apărare sau stiluri de coping”. Celor optsprezece mecanisme din glosarul DSM IV-R li se adaugă sublimarea (numărul mecanismelor preluate din lista Annei Freud crește acum la șase) și cele treisprezece care urmează: Afirmarea de sine (numită autoafirmare în glosarul DSM-IV) Altruismul Anticiparea Autoobservarea Capacitatea de a recurge la celălalt 17 Distorsiunea psihotică Identificarea proiectivă Omnipotența Plângerea cuprinzând solicitarea unui ajutor și respingerea ajutorului Proiecția delirantă Refuzul psihotic Retragerea apatică Umorul. Aceste completări vizează

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
opt liste descrise în acest capitol (vezi tabelul 1, pp. 50-51), constatăm că lista noastră include: - toate mecanismele din lista Annei Freud; - douăzeci dintre cele douăzeci și trei de mecanisme ale listei lui Valenstein (considerând că „reliefarea afectelor” este echivalentul afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor, iar „a face pe bufonul, a lua în derâdere” sunt atitudini înrudite cu umorul); - optsprezece dintre cele douăzeci și șase de mecanisme descrise și/sau menționate în Vocabularul psihanalizei de Laplanche și Pontalis; - optsprezece dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
pentru mai multe detalii, prezentarea acestui mecanism în a doua parte a lucrării). 3) În traducerea franceză a DSM-IV, termenul englez affiliation a fost tradus prin capacité de recours à autrui ș„capacitatea de a recurge la celălalt”ț. 4) Afirmarea de sine - sintagmă care apare, în traducerea franceză a DSM-IV (affirmation de soi), pe lista mecanismelor de nivel adaptativ ridicat - este desemnată în glosarul aceluiași DSM-IV prin termenul „autoafirmare”. Să mai notăm că în lista lui Valenstein apare reliefarea afectelor

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
franceză a DSM-IV (affirmation de soi), pe lista mecanismelor de nivel adaptativ ridicat - este desemnată în glosarul aceluiași DSM-IV prin termenul „autoafirmare”. Să mai notăm că în lista lui Valenstein apare reliefarea afectelor. Vezi și definiția dată la subcapitolul dedicat afirmării de sine din a doua parte a lucrării noastre, precum și prezentarea făcută reliefării afectelor (v. infra, capitolul de față). 5) Bergeret prezintă separat dedublarea eului (mecanism de apărare de mod psihotic împotriva angoasei de fărâmițare și de moarte) și dedublarea

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
să se grupeze în aceleași imobile sau cartiere, deși îi poate ajuta să suporte mai bine greutățile exilului, poate să afecteze în mod negativ integrarea lor în țara de adopție dacă această regrupare duce la abandonarea relațiilor cu alte comunități. Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelortc "Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor" Definițietc "Definiție" Trăind un conflict emoțional sau un eveniment exterior stresant, persoana care utilizează acest mecanism de apărare își comunică fără ocolișuri sentimentele și gândurile, într-un mod care

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
sau cartiere, deși îi poate ajuta să suporte mai bine greutățile exilului, poate să afecteze în mod negativ integrarea lor în țara de adopție dacă această regrupare duce la abandonarea relațiilor cu alte comunități. Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelortc "Afirmare de sine prin exprimarea sentimentelor" Definițietc "Definiție" Trăind un conflict emoțional sau un eveniment exterior stresant, persoana care utilizează acest mecanism de apărare își comunică fără ocolișuri sentimentele și gândurile, într-un mod care nu este nici agresiv, nici manipulator

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Definiție" Trăind un conflict emoțional sau un eveniment exterior stresant, persoana care utilizează acest mecanism de apărare își comunică fără ocolișuri sentimentele și gândurile, într-un mod care nu este nici agresiv, nici manipulator 41. Discutarea definițieitc "Discutarea definiției" Învățarea „afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor” este practicată în terapiile comportamentale, întrucât exprimarea antrenează o „decondiționare a răspunsurilor anxioase inadaptate care se instalează la bolnav în raport cu persoanele cu care intră în contact” (Wolpe, 1973/1975). Antagonismul dintre exprimarea sentimentelor și anxietate

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
exprimarea sentimentelor și anxietate a fost subliniat în mod repetat de Wolpe, ca și de alți autori (Boisvert și Baudry, 1981; Mathieu, Wright și Valiquette, 1977). Wolpe (1973/1975) precizează în plus că toate sentimentele pot fi comunicate sub forma afirmării de sine, cu excepția anxietății față de o altă persoană. Este vorba așadar de un veritabil mecanism de apărare, de vreme ce, atunci când intră în acțiune, el produce o diminuare a anxietății. Fundamentele acestui mecanism de apărare sunt: refuzul ferm al cererilor nerezonabile ale

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
a acestui mecanism de apărare este că, asemenea anticipării, el poate face obiectul unei învățări în cadrul terapiei comportamentale. În plus, numeroase organisme, cu largul concurs al publicității, promit timizilor un leac pentru dificultățile lor de relaționare, iar aceasta grație deprinderii afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor. Lucrul pare a dovedi că utilitatea acestui mecanism de apărare este larg recunoscută, că numeroase persoane îi resimt absența sau insuficiența și că el poate fi dobândit atunci când lipsește. Istorictc " Istoric" Încă de la primele lucrări

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
să păstreze un secret (regele avea urechi de măgar), nu a putut să nu se descarce, confesându-se trestiilor, în absența unui interlocutor veritabil. Freud mai notează rolul binefăcător al acestei „grandioase instituții istorice care este confesiunea”. Studiul experimental al afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor a fost întreprins în primul rând de Salter în 1949 și 1961 (în Boisvert și Baudry, 1981) și, ulterior, de numeroși autori la care se face trimitere în articolul lui Boisvert și Baudry. Exempletc "Exemple

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
împărtășește interlocutorului dezacordul său. Astfel, reușește să se concentreze asupra a ceea ce spune sau face și nu mai resimte anxietatea pe care o trăia altădată în aceste circumstanțe. Utilă în gestionarea unei situații conflictuale generate de comunicarea dificilă cu ceilalți, afirmarea de sine prin exprimarea sentimentelor pare, la prima vedere, mai puțin eficientă atunci când anxietatea nu este declanșată de cauze relaționale: o boală gravă care-l atinge pe individ sau vreun apropiat, doliu. Exprimându-ți tristețea găsești o ușurare, dar declanșezi

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
tratamentul să se desfășoare prin acea cooperare ce se manifestă în mod obișnuit în alte sectoareale vieții”. Astfel, exprimarea neliniștii sau a speranței în legătură cu un tratament prescris este imposibilă, în jurul bolnavului domnind un „cod al tăcerii”. Dificultățile de dezvoltare a afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor favorizează recurgerea la un alt mecanism de apărare, mult mai puțin adaptat: regresia. De vreme ce nimeni nu se străduiește să-l informeze în mod serios pe bolnav, care este tratat ca un copil iresponsabil, acesta justifică

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
la tratamente) favorizează diminuarea complicațiilor postoperatorii la unii dintre pacienții studiați de Schmidt (1988) (în Paulhan și Bourgeois, 1995). Relațiile cu alte mecanisme de apărare și cu agresivitateatc " Relațiile cu alte mecanisme de apărare și cu agresivitatea" Între înlăturare și afirmarea de sine prin exprimarea sentimentelor se observă existența unei opoziții. Într-adevăr, interzicându-și revenirea la un sentiment neliniștitor, individul evită să-l exprime. Totuși, efectul de descărcare pe care-l are exprimarea unui sentiment antrenează o diminuare a efortului

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
și insultele sunt o exprimare a sentimentelor! Wolpe (1973/1975) precizează însă clar că, dacă un comportament de opoziție (apărarea drepturilor legitime, de pildă) face parte din exprimarea sentimentelor, „există în schimb alte comportamente de opoziție care nu aparțin categoriei afirmării. Acestea sunt: provocarea, agresivitatea, violența și, adeseori, sarcasmul”. El postulează chiar „un continuum mergând de la comportamentele neadaptate (supuse), la un pol, la comportamentele adaptate (exprimarea afecțiunii, a opoziției legitime, refuzul unor cereri nerezonabile), în centru, și apoi până la comportamentele neadaptate

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-i dăuneze celuilalt”, „să-l contrazică”, „să-l umilească” (Laplanche și Pontalis, 1967), nu are nimic de-a face cu componentele pe care le-am punctat în cazul exprimării sentimentelor. Trebuie însă semnalat faptul că mai multe cercetări arată că afirmarea de sine prin exprimarea sentimentelor este considerată pozitivă la bărbat, dar indezirabilă la femeie, calificată în acest caz drept agresivă (Mathieu et al., 1977). Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Vom aborda aici doar patologia legată de absența mecanismului afirmării

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
afirmarea de sine prin exprimarea sentimentelor este considerată pozitivă la bărbat, dar indezirabilă la femeie, calificată în acest caz drept agresivă (Mathieu et al., 1977). Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" Vom aborda aici doar patologia legată de absența mecanismului afirmării de sine prin exprimarea sentimentelor, nici un aspect negativ nefiind asociat prezenței lui, cu două rezerve: exprimarea sentimentelor trebuie să nu fie confundată cu agresivitatea și să fie evitată atunci când ar putea antrena consecințe neplăcute. Putem remarca totuși că o exteriorizare

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
pus în acțiune pentru a ajuta persoana să-și domine anxietatea. Apoi ea poate conduce la răspunsuri foarte dramatice. Se întâmplă însă (rar!) ca anxietatea provocată să fie transformată în contrariul ei. Astfel, Perrine, 6 ani, care manifestă o excelentă afirmare de sine, transformă brusc situația dată în contrariul său. Ea își imaginează că un rege, găsind că satul ei e mai frumos decât al lui, vrea să-l atace ca să se instaleze acolo. Fetița își imaginează că, în timpul bătăliei, ea

[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

Internațional al Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România”, Arhiva pentru știință și reformă socială, nr. 1-2, 1937 297 57. „Frontul feminin”, Gazeta femeii, nr. 57-58, din 22 decembrie 1937 303 58. „Femeile în viața politică. O afirmare și o confirmare”, Gazeta femeilor, nr. 174-175, din 22 decembrie 1937 306 59. „Apelul Frontului Feminin din 1937. Către toate femeile din România! Către toate organizațiunile feminine - politice, profesionale, culturale etc. având ca țintă apărarea intereselor femeii și ridicarea ei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Muncii referitor la condițiile de muncă ale femeilor în România, reprodus din „Arhiva pentru știință și reformă socială”, nr. 1-2,1937. 58. Frontul feminin, articol în Gazeta femeii, nr. 57-58 din 22 decembrie 1937. 59. Femeile m viața politică, o afirmare și o confirmare, articol în Gazeta femeilor, nr. 174-175 din 22 decembrie 1937. 60. Apelul Frontului Feminin din 1937. Către toate femeile din România! Către toate organizațiunile - politice, profesionale, culturale etc. 61. Evoluția profesiunii de asistentă socială, articol de Veturia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]