3,337 matches
-
trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private, înscriindu-se între comediile de moravuri și caracter. Acțiunea se desfășoară în "capitala unui judet de munte" (numele localității nefiind specificat, situația poate fi generalizată), pe fundalul unei agitate campanii electorale. Între avocatul Nae Cațavencu, din opoziție, care aspira la o cariera politică, și grupul fruntaș al conducerii locale (Zaharia Trahanache si Stefan Tipatescu) izbucnește un conflict iscat de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fost incontestabilă, sub conducerea fermă a lui I.C. Brătianu, deși în toată această perioadă numeroase disidențe de dreapta sau de stânga s-au rupt din sânul său. După moartea „Vizirului“, Partidul Liberal trece printr-o perioadă mai tulbure și mai agitată, sub conducerea lui D.A. Sturdza, om de cultură cu unele inițiative pozitive, dar politician inabil, dur și câteodată ridicol, până când, prin mașinațiunile abil dirijate ale „Ocultei“ (în spatele căreia se ascundea Eugeniu Carada), în fruntea Partidului Liberal este adus fiul cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oameni noi Ca în toate epocile, ca în toate țările, fiecare moment istoric este reprezentat prin unii oameni cari se desprind din mulțime și cresc mai înalți decât alții. Acest fenomen se manifestă cu o mai puternică intensitate în vremile agitate. Mișcarea violentă a valurilor sociale înalță pe unii și înghite pe alții; unii dispar pentru totdeauna, alții apar vremelnic pe culmile înălțate de furtună. Câteva nume încep să umble din gură în gură. Mai întâi Nicolae Fleva. Nicolae Fleva, un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
contextul celorlalte nume menționate de el. Versificator minor, stabilit la Iași în 1875 și devenit tot atunci director al Bibliotecii Centrale de aici în locul Al patrulea nume, un nume care mijește, acela al poetului Alexandru Macedonski 17. Epocile turburi, stările agitate au darul de a produce generații spontanee de eroi trecători cari pier deodată cu spuma valurilor efemere. De aceea aproape toți încercătorii de notorietate, toți acești candidați la un bun plasament politic - afară de Nicoale Fleva - au pierit fără să poată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Protopopescu Pake.55 54. Scrisoarea - datată „Paris, 22 mai 1878“ - a apărut în: TEL., an. V, nr. 939, 15 mai 1875, p. 1 și în Alegătorul liber din 19/31 mai 1875, p. 2. Toate relatările lui Bacalbașa referitoare la agitatul an electoral 1875 sunt cam exagerate în favoarea liberalilor; în primul rând manifestații de 10 000 sau chiar 1000 de persoane adunate spontan erau greu de imaginat în Bucureștii anilor respectivi, când alegătorii la un colegiu electoral se numărau de la câteva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Mohamed nu a putut să pătrundă Dar agitația este și afară. Guvernul, prin agenții săi, provoacă agitația stu denților universitari. Îmi amintesc că ne-am adunat în număr foarte mare în una din sălile Universității. Discuția a fost foarte agitată. Ion Bibicescu, student la Facultatea de Litere și redactor la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu doar mai „autentic”, ci și (aspect deloc neglijabil) mai „productiv”. înțelepciunea de a doua sau a treia zi aduce cu ea o dezabuzare „boierească”, alte pretenții literare și instaurează sterilitatea. *M-am trezit pe la 5-5½, sub emoția unui vis agitat. Nemaireușind să adorm, am compus, mintal, vreo cinci articole. Excitația intelectuală a acelei ore era cu totul neobișnuită. Acum, în plină zi, la masa de lucru, mă simt vlăguit. Păstrez doar ideile „mari” ale articolelor proiectate. Frazele, atunci clare și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îl știam, dar totuși destins. Purta palton, iar în mînă ținea o căciulă de miel, cum nu cred că l-am văzut vreodată. L-a chemat o doamnă, alta decît nevastă-sa. Plecînd, mi-a întins mîna. M-am trezit agitat sau, și mai exact spus, speriat. Pînă acum, am invidiat sau am rîvnit vreodată bunăstarea ori norocul altuia? Niciodată! Aspirația mea e traiul liniștit, sobru, decent. N-am visat și n-am încercat să devin bogat. (Ani spune că nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi 9,50. Un asemenea rezultat l-ar clarifica asupra posibilităților sale și i-ar deschide, sper, dorința de a ști mai mult și mai bine. Un Ducu interesat de învățătură ar fi un factor de echilibru în casa noastră agitată! *După doi ani, „rănile” produse de Cartea de piatră nu s-au vindecat încă. M-a abordat, în curte la Lucica, unul Constantin Julinschi (născut în 1939), care mi-a spus că n-am făcut o treabă bună publicînd jurnalul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cîștigă... - Săraca!...” După-amiaza de la redacție mi-a ocupat-o Constantin Nancu. A citit A treia dimensiune de Radu Petrescu și dorea un schimb de impresii. Cum se întîmplă adesea, discuția cu el a mers în zigzag. N. e un tip agitat, cu puternice răzvrătiri interioare, mult mai interesant în convorbiri decît în scris. Cînd își expune o părere, vibrează, e numai nervi și, nu o dată, expresiv. Acum, după ce și-a dat drumul, a intrat peste noi Filioreanu, însă n-a stat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fi fost naturală. Coleg cu Gorbaciov, el i ar fi spus acestuia, în timpul unei vizite la Moscova, mai multe lucruri neplăcute, critice, despre conducerea partidului nostru. Și mai grav, l-ar fi mîniat pe Ceaușescu, afirmînd, într-o ședință mai agitată, vorba că „Toți mint, de sus pînă jos!” Atunci, șeful cel Mare i-ar fi ordonat unui securist (iată alura de basm a relatării): „Ia-l și împușcă l”, ceea ce respectivul ar fi dus la îndeplinire. Ce anume, cred, a
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să trimit un cadou, însă cînd am ajuns la nuni (Aurelia și Laurențiu Ulici), am zis că trebuie să vin!” și a venit. *Visele mele (cele pe care le țin minte) se desfășoară adesea în tren. Uneori ele sînt foarte agitate. În cel de aseară, de pildă, treceam pe lîngă un marfar în mișcare din ale cărui vagoane unul s-a rostogolit. Încărcătura, un snop uriaș de bare metalice, amenința să mă lovească. În loc să fug, am stat încremenit. O clipă chiar
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
reclamă care Îmi face plăcere, pe care mi-o fac D-nele citate. Asta Însă nu trebuia să te facă să ajungi ultimul la ușa cursei. Dar totul e bine, când se sfârșește cu bine. Când am plecat, iată și eminența agitată, Honny soit qui mal y pense...438. Cred că ai adunat cele ce aveai În gând, venind la Fălticeni 439. Cele cuvenite familiei. Deosebite sentimente, Teodor Tatos 440 34 C.P. Fălticeni, 16 martie 1971 Dragă domnule Eugen, 435 Din distinse
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la Spitalul de urgență din București și că respectivul doctor a fost chemat în justiție pentru a justifica bunurile din casa sa din Capitală și din Snagov . în țară, convoiul prezidențial, ridicol în falsa sa strălucire, este tot mai des agitat de câte un cetățean care se repede înaintea mașinilor pentru a încerca să-i înmâneze șefului de partid un plic, desigur, cu un conținut jenant, în care se arată nelegiuirile săvârșite de oamenii regimului. Se zice (și am toate motivele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
după o anterioară nuvelă. Surpriză nu doar pentru Înnoirile strategiei narative, ci prin chiar apariția acestui excelent nou roman, după o lungă absență din „ficțiune” și după o atât de acaparantă dăruire jurnalismului, conectat oră de oră la metronomul social-politic agitat al țării și lumii. Tema Înstrăinării și a exilului refuză clișeele: soția germană a intelectualului român refugiat În străinătăți nu pare posesoarea unei existențe mai fericite decât cea a exilatului, chiar dacă otrava nostalgiei des-țăratului, a dorului după ceea ce nu mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și la operă, la prieteni și la dilemele sale În legătură cu muzica și cu poezia, la productiva insomnie și la anxietatea sa, la obsesiile sale despre români, evrei și europeni, despre apartenență și Înstrăinare. O relatare fragmentată a vieții unui suflet agitat, a unei minți tulburate și tulburătoare: gânditorul ca blasfemator, provocator de controverse, vinovat copil al unui secol tragic. Traducere de Delia Radu (Conjunctions, nr. 31/1998; Familia, nr. 3/1999) Bérenger la Bardtc "Bérenger la Bard" Cursul pe care Îl
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În clipa Întoarcerii acasă, obiectele de cult religios, strecurate de mama sa În valiză, la plecare. Renunțase, adică, atât la steaua În cinci, cât și la cea În șase colțuri. „S-a trezit la gară. I-a văzut prin fereastră, agitați, nerăbdători, așteptându-l. A mai avut timp să deschidă valiza, să tragă gentuța de mătase. A simțit sub degete cubul, curelele, foșnetul șalului lucios. Atingere speriată, primejdioasă. Furios, aruncase pachetul sub bancă.” Corespondentul meu afirma că descoperise, În aceste rânduri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu finanța din străinătate, prin împrumutul care îl făcuse, și cu cea din țară prin afacerile care se puneau la cale, îngrijorau pe toți acei care vedeau că democratismul D-lui Maniu nu ținea neamului de scut în fața primejdiilor. Problemele agitate erau numai lucruri de suprafață. Se adresau numai materiei și interesului personal și imediat al omului simplu. Nici când nu i s-a aruncat poporului probleme de viață și de moarte ale neamului românesc. Primejdia evreească nu era văzută de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că zăboviserăm cam mult la Ofcea și nu era bine. Astfel, după ce s-a mâncat de amiază s-au retras în camera ce le era destinată. Cităm din cartea „Sfârșitul unei domnii sângeroase” de Horia Sima: „îl văd pe Petrașcu agitat. Ce i Petre? Nu știu ce am. Nu-mi găsesc locul. Am o presimțire ca și cum s-ar întâmpla ceva. Am stat cam mult aici. Ei, lasă Petre. Mai avem o zi, două, și apoi pot să ne caute. Nu putem pleca de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din nou la Jilava. Pe peron mă întâlnisem cu încă două fete, ce veneau cu aceeași misiune și cu familiile unor băieți. Cu toții porniserăm apoi spre închisoare. Numaidecât ne-am dat seama, că în corpul de gardă domnea o situație agitată... La un moment dat, în urma unui ordin dat de plutonierul major de serviciu, soldații și-au pus baionetele la arme, s-au îndreptat spre noi și ne-au somat să plecăm, să ne întoarcem la gară și acasă. Ne-am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el ajunge să strălucească în arta conversației. „Vehement, paradoxal [...], entuziast” (cum îl portretizează Al. Macedonski), impulsiv și cabotin, ar fi avut momente când devenea un „vrăjitor al vorbei”. A rămas în amintirile contemporanilor nu atât poetul, cât noctambulul cu o agitată viață de cafenea, ce făcea profesiuni de credință moderniste și sacrifica unui vis de artă posibilitățile unei cariere. D. a colaborat la numeroase publicații ale epocii („Literatorul”, unde în 1890 era redactor, „Portofoliul român”, „Fântâna Blanduziei”, „Revista literară”, „Revista orientală
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
cel Bătrân (ultimele două nescrise). Cu fulgerări metaforice și o cavalcadă a ritmului amintind de Scrisoarea III a lui M. Eminescu, în Sutașul Troian învolburarea sentimentelor forțează tiparele convenției clasice. Vlaicu Vodă este o piesă cu un destin sinuos și agitat, ca și al autorului ei. În ziua premierei dramaturgul împlinea patruzeci de ani, și acest debut târziu, precum și alte împrejurări din viața lui au făcut să izbucnească un violent scandal literar. După o notă strecurată în „Voința națională” (1905), unde
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
atît mai mult cu cît În felul acesta literatura intră, În fine, și ea, În sistem. Iar cîrteli se aud doar dinspre scriitori incapabili să facă audiență. Nu condamn nimic aici. Trăim, În 2007, adolescența capitalismului, o vîrstă frumoasă, hormonală, agitată, fără de care maturitatea nu se poate concepe. Discursul metaliterar francez nu se potrivește deloc cu cel românesc. Scena culturală, iarăși, e una la Paris, alta În București. Aici, cafeneaua literară Înseamnă o discuție Între prieteni, așa cum nu se Întîmplă niciodată
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
le-a suferit poetul. Poezie, în afara unor nume minore, publică N. Iorga însuși, precum și câțiva autori mai cunoscuți: A.C. Cuza, I.U. Soricu, George Tutoveanu, Coca Farago, Agatha Grigorescu-Bacovia. C.c. exprimă capacitatea de muncă a lui Iorga, spiritul său agitat, pornirea polemică, indiferent de valoarea adversarului. Propunerea revenirii la o literatură sămănătoristă este însă nefericită, dovezile pe care le avansează în favoarea acestei idei fiind neconcludente. V.T.
CUGET CLAR („Noul Sămănător”). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286550_a_287879]
-
zbucium se autogenerează, derularea evenimentelor - avându-le ca protagoniste pe Irina sau Dania - nefiind altceva decât stimul al introspecției. În Ioana, singurătatea lui Sandu și pustiul său interior își găsesc un corespondent în ariditatea și dezolarea peisajului alăturat mării veșnic agitate. Intriga amoroasă se subordonează analizei acute a experienței, autenticitatea sentimentelor este greu de stabilit, fiind vorba de trăiri contradictorii, traduse în cazuri majore de conștiință: Irina reprezintă, în același timp, un obiect al disprețului, descrisă fiind ca o persoană mediocră
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]