8,962 matches
-
23, 8-14 iunie 1999, pp. 12-13 ; și Andrei Oișteanu, „Străinul stereotip. Legende de imagologie etnică”, Dilema, nr. 467, 22-28 februarie 2002, p. 7. 607. Este imaginea predilectă a evreului În Europa secolului al XIX-lea. „Evreul este temperamental antiproducător, nici agricultor, nici industriaș, nici măcar cu adevărat comerciant”, scria socialistul francez Pierre Proudhon. „El este un intermediar, Întotdeauna fraudulos și parazit, care, În afaceri ca și În filozofie, operează prin potriveală, prin contrafacere, prin samsarlâc. [...] În economie, Întreaga sa politică e negativă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jertfe și credința sa a creat statul nostru național; se statornicesc și se lămuresc drepturile cetățenilor; se sporește autoritatea și se întărește independența guvernului; se reduce numărul senatorilor și deputaților; se asigură o mai dreaptă reprezentare în parlamentul țării a agricultorilor, a muncitorilor, a intelectualilor și a celorlalți factori producători; se prevăd garanții și se hotărăsc incompatibilități severe pentru membrii parlamentului, așa încât aleșii națiunii să poată fi poată fi întru adevărat reprezentanții și ocrotitorii nevoilor obștești; se așază pe drumul îndeplinirii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de românizare a economiei a fost însoțit de multe abuzuri, care au început chiar de la preluarea bunurilor de către stat. Cazurile de atribuire ilicită a bunurilor au făcut ca, populația românească să manifeste „profunde nemulțumiri din cauza ignorării drepturilor și aspirațiunilor sale”. Agricultorii se considerau înlăturați abuziv de la românizarea moșiilor evreiești expropriate, considerând că, încredințarea custodiilor asupra proprietăților agricole unor elemente neromâne, constituie primul pas pentru împiedicarea consolidării agricultorilor români. Inspectoratul Regional de Poliție Cernăuți, pe baza notelor informative ale Poliției Dorohoi, raporta
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
făcut ca, populația românească să manifeste „profunde nemulțumiri din cauza ignorării drepturilor și aspirațiunilor sale”. Agricultorii se considerau înlăturați abuziv de la românizarea moșiilor evreiești expropriate, considerând că, încredințarea custodiilor asupra proprietăților agricole unor elemente neromâne, constituie primul pas pentru împiedicarea consolidării agricultorilor români. Inspectoratul Regional de Poliție Cernăuți, pe baza notelor informative ale Poliției Dorohoi, raporta Ministerului de Interne despre starea de nemulțumire a populației: „poliția Dorohoi ne raportează nemulțumirile ivite în rândul multor locuitori din orașele și satele județului Dorohoi, pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în conformitate cu Comunicatul 1 și 4 al comisiunii interministeriale să se acorde numitului evreu autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii. Din documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă la Camera de comerț și industrie Cernăuți, nr.986/1942, cu obiectul băcănie și precupie cu mărunțișuri, capital declarat 50000 lei, cifra de afaceri pe 1942/1943 este de 600000 lei și impozit comercial
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe adresa CDE Huși. Șefii diferitelor „resorturi” și „secțiuni” semnau documente prin care s-ar fi vrut reprofilarea coreligionarilor În harnici și silitori agricultori. În mod cert se știe că Încercările de acest fel au fost sortite eșecului, oamenii preferând migrarea „la plesneală”, gândindu-se că oricum În Țara Sfântă va fi mai bine decât pe meleagurile unde s-au născut. b.a. Restratificați-vă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dr.ing. Vasile Rusanovschi a contribuit, prin multiple modalități și căi diversificate, la dezvoltarea cercetării agricole românești, în domeniul ameliorării plantelor. A văzut lumina zilei pe meleagurile Basarabiei, în comuna Ruseni, județul Soroca, la 2 ianuarie 1929, într-o familie de agricultori apreciați pentru viața și munca lor. A urmat școala primară în localitatea natală, după care, evenimentele din vara anului 1940, îl obligă împreună cu familia să se stabilească temporar în zona Vrancei. Și-a continuat pregătirea, urmând cursurile Liceului Agricol din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
să testeze comportamentul și reacțiile psihice ale minerilor, în situații-limită, în comparație cu reacțiile similare ale altor categorii de muncitori, ca de pildă muncitorii forestieri sau muncitorii agrari. Prima întrebare care se impune: de ce au fost aleși drept cobai minerii, forestierii și agricultorii? Să observăm că echipa lui V. V. Caramelea se concentra asupra unor categoni de muncitori care aveau în comun următoarele caracteristici: 1) muncă fizică grea; 2) nivel de instruire scaizut; 3) mentalitate de grup colectivista. Altfel spus: muncă fizică dura (care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
când se va trece de la comunism la capitalism, prin tranziție, unii vor cunoaște la perfecție gradul de reactivitate al minerilor în situații limită, atipice). Practic, V. V. Caramelea și echipa sa încercau cu metode psihologice să înregistreze reacțiile minerilor, pădurarilor și agricultorilor la probe care solicitau funcțiile psihosenzoriale, pentru a depista astfel deosebirile de raspuns adaptiv la semnalele din ambianța. Adică, răspunsul la semnalele manipulative. Tehnic, s-au măsurat: "caracteristicile nervoase și de percepție rapidă, latentă și durata reacțiilor motorii la stimuli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
grupe de lucrători din mină, nivel de educație, specificul muncii din mină. Constatăm oprima ipocrizie: se afirma că se cerceta adaptabilitatea unor grupuri de muncitori în tranziția de la societatea agricolă (tradițională) la societatea de tip industrial, dar erau cercetați, predilect, agricultorii, pădurarii și mineri. Nu electroniștii, chimiștii ori fizicienii. Dintre ramurile proprin-zis industriale, nu au fost luați în studiu decât muncitorii din industria constructoare de mașini. Ce legătură aveau însă agricultorii, pădurarii sau minerii cu industrializarea? Evident, nu aveau nici o legătură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
tradițională) la societatea de tip industrial, dar erau cercetați, predilect, agricultorii, pădurarii și mineri. Nu electroniștii, chimiștii ori fizicienii. Dintre ramurile proprin-zis industriale, nu au fost luați în studiu decât muncitorii din industria constructoare de mașini. Ce legătură aveau însă agricultorii, pădurarii sau minerii cu industrializarea? Evident, nu aveau nici o legătură. Aveau însă o legătură cu scopul tăinuit al experimentului Berevoiesti - păstorit, între alții, de Ion Iliescu, (ministru pentru problemele tineretului), Vasile Vacaru, Virgil Măgureanu și alții. Crearea omului nou, visat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
sigur că așa era, era tot felul de lume. Știți cum e, că venea soldatul și-ntrebai, dar nu pe soldat: De unde vine, ce studii are, ce cutare?" Te legi acolo de-un banc: "Ce-i taică-tu, băi?" "E agricultor". Dă-l la Infanterie!" "Ce-i taică-tu?" "Manager". Dă-l la Cercetare!" "Ce-i taică-tu?" "Medic stomatolog". "Dă-l la Transmisiuni!" "Și ce face acolo?" Cică: "Pune dinți la greblă". Deci, erau repartițiile astea, le mai făceau și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu valabilitate de doi ani, foarte generos pentru oamenii de cultură și știință din România. Am avut între două runde posibilitatea să mai și vedem câte ceva din această țară minunată, rezultată din munca tenace, continuă și serioasă a unor meseriași, agricultori, bancheri, marinari și nu în ultimul rând scriitori și artiști de geniu. Aveam să revin de mai multe ori în Olanda, în delegații sau bătând în tihnă cu soția Amsterdamul, Rotterdamul, Haga, Delftul... Din deplasare m-am întors nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
întâlnit o colectivitate de circa 10000 de persoane, descendente din cele 77 de familii de germani stabilite în Bucovina (zona Poiana Micului, Gura Humorului, Ilișești, Solca) pe la 1840 și apoi în Brazilia la 1887-88. Erau prosperi oameni de afaceri și agricultori, bine situați și organizați, cu amintiri pozitive despre români și România. Aveau o "Asociație culturală Bucovina" și anual organizau la Rio Negro "Săptămâna bucovineană", cu defilări în costume tradiționale, muzică, concursuri, expoziții. Am fost prezent, împreună cu soția , ca invitați de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bănățeni, emigranți în Parana prin anii 1951-52. Asociați în "Cooperativa agraria mixta Entre Rios" (care produce în instalații moderne cca 45% din malțul necesar fabricării berii în Brazilia), cei circa 2000 de șvabi-brazilieni sunt astăzi oameni de afaceri, meseriași și agricultori prosperi, comunitatea lor fiind bogată și foarte bine organizată cu spital propriu, liceu de 12 ani în limba germană, un teatru modern, un muzeu... Am fost primit împreună cu soția "ca înalți oaspeți", am vizitat colonia, am ținut "lecții" la Liceu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
am lăsat, mi-ar plăcea să cred, măcar câteva urme în mintea și sufletul unora dintre elevii ce i-am format”. Originar din Basarabia, Nicolai Colibaba s-a născut la 30 decembrie 1918, în localitatea Râșcani, județul Bălți, din părinți agricultori. A urmat Școala Normală Vasile Lupu din Iași, obținând diploma de învățător în 1937. În particular, a urmat Liceul Național, secția reală, iar după trecerea examenului de bacalaureat s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
GHEORGHE (1913-1997ă INGINER CHIMIST Cadru didactic remarcabil, conf.univ.dr.ing. Gheorghe Lupușor a fost și un important cercetător, cu numeroase studii publicate. S-a născut în ziua de 1 aprilie 1913, în comuna Cerlenea Mare, județul Hotin, într-o familie de harnici agricultori. A urmat școala primară în localitatea natală (1920-1924ă, Liceul de băieți din Hotin (1924-1932ă. Posibilitățile materiale modeste l-au determinat să înceapă studiile universitare ceva mai târziu, în 1933, când s-a înscris la Facultatea de Științe a Universității din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
dr.ing. Vasile Rusanovschi a contribuit, prin multiple modalități și căi diversificate, la dezvoltarea cercetării agricole românești, în domeniul ameliorării plantelor. A văzut lumina zilei pe meleagurile Basarabiei, în comuna Ruseni, județul Soroca, la 2 ianuarie 1929, într-o familie de agricultori apreciați pentru viața și munca lor. A urmat școala primară în localitatea natală, după care, evenimentele din vara anului 1940 îl obligă să se stabilească temporar, împreună cu familia, în zona Vrancei. Și-a continuat pregătirea, urmând cursurile Liceului Agricol din
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Botoșani, în satul Răchiți. Pe tata îl chema Dumitru , Maria Mosneagu (Bulgaru) Și copiii nu mai aveau mama. Dar... Dumnezeu s-o ierte și cu sfinții s-o odihnească! Tata era un creștin bun, cu teamă de Dumnezeu și un agricultor care știa să muncească pământul. Aducea hrană necesară familiei. Bineînțeles, ne lua și pe noi toți la muncă câmpului. De mici ne lua la câmp și ne învață să muncim. La noi în familie se respectă Duminică și sărbătorile. Se
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
familie. și nu numai. Bine, scriu, dar las în seama ta să le așezi cât mai bine în vitrina lumii. Sper să însemne ceva. De toate am fost: cherestegiu, telefonist, învățător, legător de cărți, cizmar al propriilor cizme, vânător, pescar, agricultor, podgorean, profesor;numai arhivar la propria arhivă, nu. și, din păcate, munca asta am început s-o fac abia acum, la 78 de ani, vârstă la care alții stau deja la taifas cu Dumnezeu. M-am născut la Dobrinești, dobrâi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
contopit În masa slavă. Macedoromânii din România fac parte integrantă din societatea românească, fără caracter reprezentativ al unei identități alta decât română. La recensăminte se Înregistrează ca având limba maternă aromână. Prezența lor În toate sectoarele economice și culturale, de la agricultori și comercianți până la marii demnitari, nu se particularizează decât În plan cultural pentru a și păstra dialectul și tradițiile. În acest scop funcționează colective de cercetare pe lângă institute, filiale ale Academiei, redacții și edituri. Au loc frecvente reuniuni științifice și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
județul Neamț, doar localitățile Săbăoani, Doljești, Bâra, Stănița, Poienari, Bozieni, Oniceni, Valea Ursului, Icușești, Ion Creangă, Roman, Horia, Sagna, Tămășeni și Cordun se găsesc pe malul stâng al Siretului. Pământul e roditor, lucrat de locuitori harnici, pricepuți în profesia de agricultori și iubitori de natură. Urcând spre nord vom găsi județul Iași, județ situat în mijlocul Moldovei ce se întinde pe o suprafață de 5441 kilometri patrați, de la Prut, în est și până peste Siret, în vest. Prin organizarea administrativă, aici sunt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Îi lipsește un aeroport de talie europeană, nu are drumuri bune și nici autostradă care să lege acest teritoriu cu vestul țării și statele vecine. Populația județului, în cea mai mare parte, este formată din agricultori, o mică parte de muncitori, funcționari și diferite altele profesii, dar locuitării județului sunt mândri și se fălesc cu cele 115 personalități mai de seamă, din ultimile secole, dintre care 33 de profesori universitari și 16 academicieni născuți pe raza
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și Erdic, interi Nepivoda, Aruști; extreme și inaintași Buzincu Paul, Cozaru Constantin, frații Cozmanciuc și alții și cu timpul s-au ridicat alți tineri. Despre toți am amintiri frumoase și pe lângă faptul că erau buni sportivi, se formau și buni agricultori ori se pregăteau la diferite licee și facultăți, așa cum au fost Paul Buzincu, Constantin Cozaru, Mihai Oghinciuc. Din cauză că Asociația „Recolta Hlipiceni” nu avea mijloace de deplasare nu am intrat în regiune. La barajul susținut cu Bucecea la Dorohoi, ne-am
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
iar acum când se revine iar la județe se spune că e în interesul cetățenilor, oare când se spune adevărul? Ei, dar dacăi ordin, nu se discută ci doar se execută. Locuitorii din comuna Hlipiceni fiind din tată-n fiu agricultori muncesc în noua formă, benificiind de o secție a stațiunii de mașini și tractoare, lucrează pământul după noi reguli agrotehnice cu aplicare a îngrășămintelor chimice, ca și cele naturale, semințe garantate și tratate, cu o putere de producție mărită, asistență
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]