7,965 matches
-
aflării adevărului. Pe de altă parte, mulți filozofi, culminînd cu Im. K a n t142, au urmărit întemeierea rațională a adevărului (care făcea posibilă metafizica, matematica și teoriile științifice) pe mecanismul logic de structurare a cunoașterii, pe validitatea regulilor de alcătuire a judecăților și a raționamentelor. În acest mod, problema metafizică a adevărului trecea în mare parte pe terenul logicii, transformată ea însăși într-o metodă de stabilire a regulilor adevărului, prin analiza judecăților, și formalizată insistent prin crearea de limbaje
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
literare comportă însă și alte aspecte deosebitoare în raport cu aspectul popular. Desigur, în mare parte și aici inovațiile pornesc de la nivelul vorbirii (înțelegînd prin aceasta nu numai enunțul oral, ci și cel scris, care realizează textul), pe de o parte, prin alcătuirea de enunțuri care conțin asemenea inovații și, pe de altă parte, prin propuneri care să demonstreze necesitatea unor astfel de inovații. De aici, se urmează calea obișnuită, inovațiile produc sau nu schimbări în limbă, în măsura în care sînt menținute și extinse. Pentru
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nu-i permit ieșirea din cadrele unei limbi istorice, și cu libertățile varietății, care-i permit să structureze mereu situații noi în limbă. Vorbirea se realizează în mod concret după anumite norme ce se constituie în modele și tradiții pentru alcătuirea discursului. Astfel, în comunitatea de limbă franceză nu se realizează o formulă corespunzătoare pentru Bună dimineața din română sau pentru Guten Morgen din germană ori Good morning din engleză. De altfel, în afară de română, în celelalte limbi romanice o asemenea formulă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
entitate subiectivă sau o entitate obiectivă. Problema esenței limbii și a statutului ei ca entitate de sine stătătoare se rezolvă în cea mai mare parte prin determinarea dimensiunilor ce privesc raportul dintre laturile obiective și cele subiective care colaborează la alcătuirea și funcționarea ei. Obiectivitatea (caracterul obiectiv al) unei realități sau unui fenomen îmbracă mai multe aspecte în funcție de modul de manifestare și în funcție da raportările la ființa umană. Există înainte de toate o obiectivitate naturală rezultată din raportarea omului (individ sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
statutul filozofiei și statutul poeziei (și al artei, în general) din perspectiva spiritualității, filozofia fiind considerată o construcție rațională (antrenînd, prin urmare, facultatea rațiunii), iar poezia o construcție sensibilă (care antrenează sensibilitatea)333. Ca atare, filozofia și poezia solicită în alcătuirea lor două facultăți umane distincte și bine delimitate și, de aceea, în epoca modernă, care este o perioadă a autonomizării, ele sînt privite ca acționînd diferențiat și ca avînd rezultate inconfundabile. Această autonomizare trebuie însă considerată, în primul rînd, ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și se constată că, dimpotrivă, construcțiile filozofice nici nu se continuă prin adăugare, ca în cazul construcțiilor științifice, și nici nu tind să se armonizeze dacă sînt contemporane. Rămîne în această situație posibilitatea de a admite că, deși este o alcătuire rațională, filozofia nu reprezintă o dezvoltare liniară și continuă pe aceleași principii, cu metode, premise și scopuri generale sau cu o evaluare din aceeași perspectivă a obiectelor, proceselor și fenomenelor. În consecință, din universalitatea fundamentelor gîndirii nu decurge și universalitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
formație), dar problematica spre care se orientează filozoful și modul ei de abordare sînt condiționate parțial de acest mediu. Adîncimea acestei abordări ține însă numai de forța spirituală a cugetătorului. În plus, filozofii manifestă tendințe centrifuge și în ceea ce privește maniera de alcătuire a textelor și de utilizare a mijloacelor limbii, în general. Există pentru filozof, spre deosebire de omul de știință, preocuparea de a realiza un text care să reflecte și prin formă, iar nu numai prin conținut, personalitatea sa, aptitudinile și opțiunile sale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de a scrie 335. Acest aspect îndepărtează într-o oarecare măsură stilul operelor filozofice de cel al operelor științifice, înscri-indu-l într-o zonă apropiată stilului beletristic, care evită la rîndul lui în modul cel mai evident rutina și clișeele în alcătuire. Dacă, în cazul științei, obiectivitatea este o condiție esențială, rezultată dintr-o "absență a trăirii" (fără ca aceasta să presupună o anulare a manifestării personalității autorului) printr-o preeminență a faptelor prezentate ca atare, în filozofie, singurul criteriu al obiectivității este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apropie de poezie, împrumutînd de la ea elemente care să-i desăvîrșească capacitatea inovatoare în construcția textuală, la nivel sintagmatic. Se explică în acest mod de ce operele care conțin idei filozofice sînt particularizate intens din punctul de vedere al modului de alcătuire a discursului, deși fundamentarea rațională a filozofiei nu-i impunea acest lucru. Cercetînd problema printr-o interpretare a textelor unor înaintași iluștri, în mod deosebit a textelor lui Aristotel, Paul R i c o e u r339 consideră construcția filozofică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Există chiar un efort al filozofilor de a institui ca primordiali anumiți termeni, pe care îi consideră fundamentali împreună cu noțiunile redate prin ei pentru a realiza construcția ideatică pe care vor s-o întemeieze. Mai mult, există și orientări în alcătuirea textelor filozofice care exploatează apropierile formale și etimologice dintre cuvinte pentru a direcționa discuția filozofică pe anumite teme și, prin urmare, poate exista o oarecare legare a conținutului exprimat de forma expresiei, fenomen −este drept− redus în filozofia serioasă, dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la fel cu alții, prin comunicarea filozofică și poetică el se comunică, își asumă riscul de a fi altfel decît ceilalți și de a se propune ca tip deosebit de a exista și de a se manifesta. Potrivit lui Coșeriu, în cazul alcătuirilor artistice, alteritatea este suspendată, întrucît, de data aceasta, ceea ce este individual este prezentat ca fiind universal (sau, mai degra-bă, ca un proiect al universalului)366. În această situație, nu mai există un efort al emițătorului (al celui care folosește limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivelul cazurilor particulare, acestea fiind realizate într-o anumită limbă, iar nu în orice limbă. În mod firesc, observațiile rezultate dintr-o asemenea apropiere privesc în primul rînd limba avută în vedere, dar unele dintre trăsăturile constatate în modul de alcătuire a discursului pot fi întîlnite și în alte spații lingvistice, iar investigația de acest tip are, desigur, mai multe șanse atunci cînd are ca obiect realizările de texte filozofice în limba maternă a celui care o întreprinde. Fiind mai mult
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și populare, deseori în structuri sintagmatice care le conferă nuanțe conotative. Deși poet și deși opera sa filozofică lasă impresia unei frecvente utilizări a metaforicului, teoretic el constată (și susține) necesitatea unei depline delimitări între artă și filozofie sub aspectul alcătuirii discursului. După Blaga, gînditorii cu înclinații artistice au încercat de obicei să asimileze filozofiei numeroase procedee specifice artei. Asemenea gînditori sînt însă dominați mai mult de o conștiință artistică decît de o conștiință filozofică, cultivînd creații asemănătoare celor ale artei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cultivînd creații asemănătoare celor ale artei, așa cum se întîmplă cu Fr. Novalis, A. Schopenhauer și Fr. Nietzsche. Această manieră de filozofare este însă colaterală în raport cu modul obișnuit de realizare a filozofiei, arată Blaga, căci aceasta are propria ei cale de alcătuire, fără a accepta să fie absorbită de o asemenea manieră nespecifică 387. Apropierea filozofiei de artă generează opinia caracterului strict personal al filozofiei, dar gînditorul român crede că adevărata filozofie nu este pur și simplu o dezlănțuire a personalității, ca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
un nivel Înalt de calitate. În schimb, o soluție cu vicii de proiectare dar fară defecte care nu Îndeplinește nevoile clientului nu este considerată de calitate Înaltă. Scopul managementului calității este În primul rând Înțelegerea așteptărilor clientului În ceea ce privește calitatea, apoi alcătuirea unui plan și a unui proces proactiv pentru Îndeplinirea acestor așteptări. Din moment ce calitatea este definită de client, poate părea că este complet subiectivă. Cu toate acestea, o mulțime de aspecte ale calității pot fi exprimate obiectiv. Aceasta necesită În primul
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
fi aceea de a stabili o singura echipă care sa fie responsabilă de toate sarcinile din cadrul aceluiași proces indiferent dacă pentru acest lucru este necesară reproiectarea Întregului sistem organizatoric și de afaceri. O astfel de echipă se autoconduce iar din alcătuirea ei fac parte oameni cu diverse specializări, funcții și chiar de la diferite nivele ierarhice (deși cuvântul ierarhie va capata o alta valoare semantică și afectivă). Reengineering este unul dintre cele mai “la modă” curente, puternic susținute de adepții schimbărilor organizaționale
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
vecini; e interese culturale similare: grupul pasionaților de muzică, de literatură, sport, de cercetarea științifică. Legătura dintre diferitele criterii de clasificare este evidentă deoarece, fie că este vorba de grupuri primare sau secundare, grupuri formale, formate sau În formare, În alcătuirea lor intră indivizi care dispun de anumite caracteristici: fizice, profesionale, culturale sau religioase ce Își pun amprenta În mod specific asupra dinamicii de grup, a gradului de formalitate sau informalitate a vieții de grup. 3.Funcțiile grupurilor primare În Încercările
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
grupului. 6 Criterii de constituire a microgrupurilor Datele obținute În urma prelucrării răspunsurilor primite la itemul 6 arată că, dacă numărul cadrelor didactice care nu cunosc care/ câte sunt subgrupurile constituite la nivelul clasei este relativ mic, În schimb criteriile de alcătuire a acestora sunt mult mai bine cunoscute. În ciclul primar, de exemplu, criteriile de constituire a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
starea pacientului (în general și în momentul începerii ședinței); gradul de reactivitate al pacientului și modul de obținere a reacțiilor de răspuns; evoluția generală și evoluția ca urmare a efectelor specifice urmărite prin aplicarea masajului etc. Atunci când se vorbește despre alcătuirea unui program de acționare în funcție de scopul propus, este vorba de fapt de selectarea acelor metode, procedee și tehnici care au posibilitatea de a se completa și a-și întări efectele reciproc. Cunoscându-se faptul că efectele masajului nu se pot
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
brațul crucii Am urmărit zbaterile echipei României din meciul cu Grecia și mă gîndeam cît de bine se reflectă pînă și în fotbal caracteristicile noastre ca popor. Cum "funcționa" echipa, așa "funcționează" întreaga societate românească: entropic, dezarticulat, heirupist, improvizat, de la alcătuirea echipei și pînă la declarațiile de după meci, care "coafau" partida, de parcă jucasem ceva, eram și noi în rînd cu lumea... Numai gura de noi, un antrenor barbugiu, niște gloabe împotmolite de jucători, care nu păreau să știe ce sport practică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Sombart, la ideile socialiste și comuniste, la cele naziste (aici, prin forța lucrurilor, avem cîteva explicații)? De fapt, știm că Școala critică tocmai de aceea era critică, pentru că ea critica totul, și capitalismul, și na-zismul, și comunismul, orice sistem sau alcătuire socială, ajungîndu-se pînă la nihilismul lui Adorno. E bună deci o critică a Școlii critice, ai cărei reprezentanți doreau și luptau, de pildă, pentru libertate, pentru eliberarea de canoane; dar marii gînditori ai Iluminismului, pe care-i critică, tocmai asta
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
cu acaret pe dînsa, casă boerești de cărămidă cu două rănduri, locuitoare și șaisprizeci pogoani vii roditoare, însă cu patru pogoani vii ce sunt piste brazdă, pe partea vîndută mai din vechi răps. comis Ioan Mavromati, și care pogoani după alcătuire(a) urmată între mine și răps. Mavromati au rămas întru a me stăpînire, măcar deși vin pe a sa parte, fiindcă la vînzarea ce o am făcut atunce i-am vîndut numai douzeci pogoani, iar zăsele patru pogoani au rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Alte servicii 15 Sursa: Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects - Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre Accession, European Commission, 2008. b) Analiza opțiunilor<footnote http://www.metodologie.ro/analizaoptiunilor.htm footnote> constă în parcurgerea următoarelor etape procedurale: alcătuirea unei liste lungi de variante de opțiuni care asigură îndeplinirea obiectivelor propuse; evaluarea opțiunilor din perspectiva cadrului strategic, al reglementărilor și al fezabilității; elaborarea unei liste scurte de variante de opțiuni ulterior evaluărilor; ierarhizarea scenariilor din lista scurtă pe baza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în vigoare. La fel ca ISCO 88, COR este compusă din 10 grupuri principale de ocupații care sunt compuse din 27 de grupe componente. În detalierea acestora există deja diferențe mai importante: COR conține 125, iar ISCO, 111 subcategorii. În spatele alcătuirii categoriilor principale de ocupații s-au aflat două considerente principale, unul dintre ele fiind nivelul de școlarizare. În cazul grupei principale a legiuitorilor și conducătorilor, respectiv a forțelor armate, caracterul muncii a fost criteriul determinant (Dumitru, 1995, pp. 19-28). În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
preocupărilor cetățenești, economice, sociale, culturale și politice”. Printre altele, măsurile luate de autorități împotriva confesiunilor neoprotestante au inclus: controlarea resurselor financiare ale acestora; înlocuirea unor „elemente necorespunzătoare” din conducere (la adventiști și creștinii după Evanghelie); interzicerea catehizării organizate a copiilor; alcătuirea unui material documentar bogat, pe baza căruia avea să se procedeze la preschimbarea autorizațiilor de funcționare a comunităților și a legitimațiilor deservenților de culte; introducerea sistemului arondărilor, ceea ce avea să însemne reducerea numărului de comunități și de filii, fapt care
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]