3,034 matches
-
care pare-se că mai ține pe loc, în pîcla sa rece și deasă, lumina zilei. Cele din urmă văpăi ale acesteia îngălbenesc numeroșii castani de pe stanele de piatră pustii; ele trec în lungi fulgerări pe sub săgețile țepene ale bradului alpin; pîrlesc fața munților; aprind zăpezile; învăpăiază văzduhul; și apa fără valuri, scînteietoare de lumină și împreună cu cerul, a ajuns să fie nemărginită ca și acesta, ba mai curată chiar, mai subțire și mai străvezie, mai frumoasă. Liniștea ei uimește, limpezimea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la o stare neutră, deci neinteresantă pentru poezie, dar este rândul chemărilor alpine să treacă pe prim plan, să devină obsedante: „Dacă umblu și mă zbucium, laud munții și-i cutreier Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Munții „veșnici” și „codrii” configurează o rezervație naturală eternă; cântări în
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
stâncărie, care conferă un peisaj unic și atractiv. 1.2 Rezervația Codrul Secular Giumalău - elemente naturale Codrul Secular Giumalău constituie o pădure de molid Picea abies (L. Karst) din subzona acestei specii, situată la limita dintre zona forestieră și cea alpină. Alcătuite din molid pur până în imediata apropiere a golului subalpin, arboretele încheiate, cu coronamentele dese, caracteristice speciei, nu permit decât o iluminare slabă a solului, ceea ce are ca urmare o reprezentare foarte redusă atât a elementelor arbustive, cât și a
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin (Vaccinium uliginosum), iar prin locurile băhnoase speciile de crisosplenium (Chrysosplenium alternifolium si Chrysosplenium opositifolium) ș. a. In zona subalpină predomină ienupărul (Juniperus intermedia) și jneapănul (Pinus mugo). Fauna este asemănătoare celei întâlnite frecvent în Carpații Românești. Astfel, în acest perimetru, întâlnim
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
Eventual, dacă apar modificări prin care sunt periclitate elementele caracteristice ale rezervației, urmează ca poteca să fie utilizată doar în scop științific și didactic. Elementele caracteristice potecii Poteca va avea o lungime de 1200 m pornind de la drum până la golul alpin și se va desfășura între altitudinile 1200- 1500 m. În mare parte, aceasta va urmări drumul creat de cervide, care este mai mult în pantă decât în lungul curbei de nivel. Pe alocuri se nivelează pietrișul deja existent sau se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
de 50% din acest mineral), cu un conținut mediu de zeoliți (20-50%) și sărace în zeoliți cu un conținut de sub 20% din aceste minerale. Dintre zeoliții de geneză hidrotermală, cunoscuți în România, majoritatea se află în Munții Apuseni. Vulcanismul subsecvent alpin, este caracterizat prin trei faze maxime de paroxism și prezintă o evoluție preponderent explozivă care a generat cantități mari de cenușă vulcanică. Aceasta a dat naștere tufului vulcanic prin diageneză și sedimentare. Studiile și cercetările efectuate aspura tufurilor vulcanice din
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
munții și a cutreierat văile sub îndemnul și porunca unui destin, evocă un orizont specific orizontul, ritmic și indefinit, alcătuit din deal și vale". 118 "Orizontul", reflectat prin intermediul limbajului artistic, este diferit, spațiul real dând naștere spațiului imaginar; astfel, "cântecul alpin" ține de specificul muntelui, "jocul argentinian" descrie insulele pampas, iar "ceardașul" unguresc pune în valoare pusta; doina oglindește "infinitul ondulat", dansul românilor fiind "dansul lent al unui om care suie și coboară, chiar și atunci când stă pe loc; sau al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
versurilor le face uneori (observă G. Călinescu) grandioase". Prin Heliade Rădulescu, dar mai puternic prin Grigore Alexandrescu, cel din Umbra lui Mircea. La Cozia, cu ale sale înălțimi stîncoase și aspre priveliști montane, este introdus, cum remarcă Eugen Simion, peisajul alpin în poezia română. În lirica erotică este un romantic exaltat și își rezolvă chinul produs de femeia care este un înger, prin apel la prieteșug, bună cale de potolire a pasiunilor. "Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din mediul său obișnuit de muncă, măcar pentru o perioadă, pentru anularea unor reflexe condiționate nefavorabile care acționează asupra stării de sănătate, ceea ce va favoriza odihna și tonifierea sistemului nervos al celor obosiți (cele mai indicate fiind curele de climat alpin). Majoritatea autorilor (T. Pirojinski, Ghe. Crețeanu, R. Duda) consideră că pentru îndepărtarea efectelor stresului singurătății și al pensionării, alături de medic este imperios necesară prezența unui psiholog în scopul abordării complexe și interdisciplinare a problemelor celor vârstnici, întrucât există diverse tipuri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Înot Procedee tehnice: jocuri de acomodare cu apa respirația specifică (expirația cu fața în apă și inspirația cu fața înainte și lateral); plutirea și alunecarea pe piept; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; călcarea apei. startul. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; poziția în coborârea directă; frânarea și ocolirea “în plug”; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; coborâri directe; jocuri specifice. 5. Schi fond Procedee tehnice: deplasare cu un pas și împingere
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sus. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate: 1 x 1; 2 x 2. 3. Înot Procedee tehnice: respirația specifică; plutirea și alunecarea pe piept; plutirea pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul bras; startul; “călcarea apei”. 4. Schi alpin Procedee tehnice: mers pe teren plat; urcare pe pantă; coborârea directă în poziție specifică; ocolirea în “în plug”; ocolirea “în jumătate plug”; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare. Jocuri specifice. 5. Schi fond Procedee
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sol; lovitura de picior; grămada ordonată și spontană; culcarea balonului în terenul de țintă. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția în coborârea directă; ocolirea și oprirea prin pivotare; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare sau deschidere; coborâri directe și printre jaloane. 6. Schi fond Procedee tehnice: deplasare cu un pas și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
culcarea balonului în terenul de țintă; așezarea jucătorilor în margine, aruncarea și prinderea balonului. Joc bilateral. 4. Înot Procedee tehnice: plutirea și alunecarea pe piept și pe spate; înot cu obiecte plutitoare; înot prin procedeul liber; startul; întoarcerea. 5. Schi alpin Procedee tehnice: poziția și coborârea directă; ocolirea și oprirea prin pivotare; trecerea peste denivelări prin adaptare și amortizare; cristiane spre vale cu depărtare sau deschidere; coborâri directe printre jaloane. 6. Schi fond Procedee tehnice: mers alternativ cu împingere în bețe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
privesc toate aspectele vieții satului: organizează producția agricolă, se amestecă în viața publică și privată a satului, judecă pricinile din sat, reglementează relațiile cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl, 1980). Proprietatea obștească cuprinde pădurile, apele, fânețele, pășunile alpine. Odată cu pătrunderea în sat a nebăștinașilor și odată cu disoluția devălmășiei absolute, obștea pierde din drepturi și din consistență. Proprietatea este apărată în cadrul obștei de înstrăinarea ei prin pătrunderea străinilor, prin mai multe modalități: dreptul de preemțiune care pretinde ca toate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
hectare de mlaștini, în care trăiesc exemplare de râs iberic. În Portugalia există parcul natural Montesinho, parcul național Peneda-Gerês, rezervația naturală Serra da Malcata (1981) care adăpostește exemplare de râs iberic. În septembrie 1991 la Salzburg s-a semnat Convenția Alpină și s-a înființat grupul CIPRA pentru protecție alpină. Multe (10) din parcurile naționale ale Europei sunt în Alpi. Italia a adoptat legislația cu privire la ariile protejate destul de recent (1991); exemple: Stelvio, Gran Paradiso (55.000 de hectare) care adăpostește exemplare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
iberic. În Portugalia există parcul natural Montesinho, parcul național Peneda-Gerês, rezervația naturală Serra da Malcata (1981) care adăpostește exemplare de râs iberic. În septembrie 1991 la Salzburg s-a semnat Convenția Alpină și s-a înființat grupul CIPRA pentru protecție alpină. Multe (10) din parcurile naționale ale Europei sunt în Alpi. Italia a adoptat legislația cu privire la ariile protejate destul de recent (1991); exemple: Stelvio, Gran Paradiso (55.000 de hectare) care adăpostește exemplare de Capra ibex, capre negre și râs, parcul regional
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Piatra Craiului, Valea Bâlei - din Făgăraș, Parângul, Codrul Secular Slătioara, Codrul Secular Giumalău, Pădurea Mociar, Dosul Laurului, Pădurea Letea. În anul 1935 a fost înființat Parcul Național Retezat, cu o suprafață de 13.000 ha, care cuprinde păduri semivirgine, peisaje alpine, căldări și lacuri glaciare, pășuni, precum și diferite specii valoroase de plante si animale. Dintre speciile forestiere amintim zâmbrul (Pinus cembra) care formează cele mai reprezentative asociații din țară pentru altitudini ridicate și are împreună cu jneapănul un rol protector pentru sol
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de la tineri la vârstnici, de la naturaliști la scriitori și artiști, această nobilă acțiune reprezintă o datorie patriotică. 2.2 Starea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice România include 5 din cele 10 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE: alpină, continentală, panonică, pontică (euxinică) și stepa. Biodiversitatea remarcabilă a României este consecința procentului important (47%) de ecosisteme naturale și seminaturale din care pădurile reprezintă o componentă esențială. Prin Programul CORINE-biotop au fost identificate 783 tipuri de habitate din care 758
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de deal. moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: gândacul nasicorn mic (Bolbelasmus unicornis), calosoma mirositoare (Calosoma sycophanta), fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Hydrometra stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri). În micile ochiuri de apă își fac apariția amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus); în interiorul pădurii se găsesc: broasca râioasă de pădure (Bufo
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: gândacul nasicorn mic (Bolbelasmus unicornis), calosoma mirositoare (Calosoma sycophanta), fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Hydrometra stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri). În micile ochiuri de apă își fac apariția amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), tritonul cu creastă (Triturus cristatus); în interiorul pădurii se găsesc: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de deal: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: gândacul nasicorn mic (Bolbelasmus unicornis), calosoma mirositoare (Calosoma sycophanta), fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Hydrometra stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: gândacul nasicorn mic (Bolbelasmus unicornis), calosoma mirositoare (Calosoma sycophanta), fluturele arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Hydrometra stagnorum, rădașca (Lucanus cervus), Notonecta viridis, croitorul alpin (Rosalia alpina), fluturele ochi de păun mare (Saturnia pyri); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria), broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); păsări: ciocănitoarea pestriță
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Lathyrophthalmus aeneus, Liops vittata, Lucanus cervus (rădașca), Macrophya parvula, Melangyna quadrimaculata, Morimus funereus (croitor cenușiu), Neoascia dispar, Orthoneura plumbago, Paragus bicolor, Paragus granditarsa, Parhelophilus frutetorum, Parhelophilus versicolor, Pimpla zirnitsi, Platychirus scambus, Pocota apiformis, Psilota anthracina, Rhingia campestris, Rhysodes sulcatus, Rosalia alpina (croitorul alpin), Sphaerophoria loewi, Sympetrum vulgatum, Syrphus diaphanus, Syrphus lunulatus, Tenthredo atra, Zelima tarda. amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea), tritonul comun: Triturus (Lissotriton) vulgaris; reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera comună
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Liops vittata, Lucanus cervus (rădașca), Macrophya parvula, Melangyna quadrimaculata, Morimus funereus (croitor cenușiu), Neoascia dispar, Orthoneura plumbago, Paragus bicolor, Paragus granditarsa, Parhelophilus frutetorum, Parhelophilus versicolor, Pimpla zirnitsi, Platychirus scambus, Pocota apiformis, Psilota anthracina, Rhingia campestris, Rhysodes sulcatus, Rosalia alpina (croitorul alpin), Sphaerophoria loewi, Sympetrum vulgatum, Syrphus diaphanus, Syrphus lunulatus, Tenthredo atra, Zelima tarda. amfibieni: broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus), brotăcelul (Hyla arborea), tritonul comun: Triturus (Lissotriton) vulgaris; reptile: gușterul (Lacerta viridis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), vipera comună (Vipera berus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
protejată: 1310 - comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase (40%); 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]