7,050 matches
-
sale Bazele chimiei, a exprimat aceasta în următoarea formulare generală: În sistemul periodic, fiecare element își are locul determinat de grupa (însemnată cu o cifră romană) și de rândul (cifra arabă) în care se află. Ele indică mărimea masei atomice, analogia proprietăților și forma. În partea de sus sunt oxizii, combinațiile cu hidrogenul și altele, într-un cuvânt principalii indici calitativi și cantitativi ai elementului. Din noiembrie 1870 până în iulie 1871, Mendeleev a adus sistemului periodic modificări fundamentale, care sunt o
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
planetară și mecanica terestră erau considerate macro științe, întrucât acestea se ocupau de proprietăți și procese observabile și măsurabile. În schimb, optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice postulau existența unor entități declarate inobservabile. În cercetarea acestor procese, metaforele și analogiile sunt frecvente, întrucât, așa cum evidenția Robert Hooke, unul dintre oamenii de știință ai secolului al XVII-lea, contemporan cu Newton, trebuie să se instituie analogii între efectele produse de entități ipotetice și efectele produse de cauze accesibile simțurilor. Concepția generală
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
căldurii, transformările chimice postulau existența unor entități declarate inobservabile. În cercetarea acestor procese, metaforele și analogiile sunt frecvente, întrucât, așa cum evidenția Robert Hooke, unul dintre oamenii de știință ai secolului al XVII-lea, contemporan cu Newton, trebuie să se instituie analogii între efectele produse de entități ipotetice și efectele produse de cauze accesibile simțurilor. Concepția generală despre lume a lui Newton formează un sistem în care se afirmă unitatea fundamentală a materiei constituită din componente dure și individuale între care acționează
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
elimină circumstanțele perturbatoare ca fiind irelevante, se aplică criterii precise, logice, matematice și se propun legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor în timp și spațiu. Micro științele însă abordau domeniul inaccesibil simțurilor, iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În ceea ce-l privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși creator al calculului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul utilizării acestor metode. Optica, magnetismul, teoriile asupra căldurii, transformările chimice, structura internă a organismelor vii se configurează ca domenii în care se experimentează trecerea de la analogia efectelor la analogia cauzelor. În ceea ce-l privește pe Newton, el a manifestat explicit o intenție de a lua distanță față de fizica lui Descartes. În primul rând, principiile filosofiei newtoniene au caracter matematic și nu speculativ. Deși creator al calculului infinitezimal, el nu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mod ireversibil, deoarece tot ceea ce este absorbit de gaura neagră nu mai poate ieși. De aici reiese și o consecință pentru orizontul găurii negre (așa cum a arătat S. Hawking), în sensul că aria orizontului nu poate să scadă în timp. Analogia cu evoluția entropiei, care nici ea nu poate să descrească, l-a condus pe Bekenstein la convingerea că gaura neagră are în mod real entropie ce poate fi măsurată prin cantitatea de informație prinsă în capcană dincolo de orizont. Fizicienii au
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și opinia / 230 2.2. Propagare și atitudine / 232 2.3. Propagandă și influența stereotipurilor / 235 3. Raportări la contexte / 237 3.1. Modulări și poziție socială / 237 3.2. Gen, statut, rol și concepții despre grup / 240 3.3. Analogie și compensație / 247 3.4. Actualizări, RS și ideologie / 250 4. Ritualuri și eficacitate simbolică / 254 4.1. Definiție și specificitate a comportamentelor ritualice / 254 4.2. "Mecanici" vrăjitorești: exemplul bocajului normand / 259 Bibliografie / 273 Glosar / 283 Index de nume
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
asemenea, ideologia, religiile, imaginarul, științele, sistemele simbolice, themata). Constatăm că cercetările asupra imaginarului și cele asupra gîndirii sociale au multe puncte comune, cel puțin în privința cîtorva teme: similaritățile dintre registrele descrise de Durand și formele analizate de promotorii gîndirii sociale; analogia dintre formele dereglate surprinse de Dufour și emergența noilor reprezentări sociale. Nu voi continua evocînd alte lucrări. În România, multe dintre cercetările asupra reprezentărilor sociale au fost efectuate de membrii grupului de cercetare de la Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
facile care-i sînt uneori adresate. Fie ca această traducere să stimuleze noi cercetări și noi publicații în colaborare, noi schimburi rodnice între România și Franța! Jean-Marie SECA Cuvînt înainte Moda teledonului și admirația crescîndă pentru genetică ne oferă o analogie pertinentă în evocarea tematicii acestei lucrări. Celebrarea mediatică a dependenței noastre de instituția cercetării genomului uman și de medicină pare să înregistreze succese noi, vizibile în donațiile tot mai mari pe care francezii le fac în astfel de momente (cf.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de métaphysique et de morale, este fundamental în reconstituirea istoricului noțiunii ce ne interesează. În cea mai mare parte a acestui text, autorul analizează în principal care este natura reprezentărilor individuale. Într-un paragraf final trage concluzii și face o analogie plină de forță pentru a stabili specificitatea reprezentărilor colective. Care este demersul său? Încearcă, printr-o metodă specială, să pună bazele legitimității sociologiei reprezentărilor colective, probînd realitatea și autonomia fenomenelor psihice. Pentru a ajunge aici, mai întîi le reproșează biologilor
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în procesul de apariție, din perspectiva funcțiilor sale de comunicare, a structurii sau a legăturilor sale cu raporturile sociale. Sînt tot atîtea aspecte ale fenomenului, cu nuanțe în modurile de a-l contura. Saadi Lahlou sugerează, în această privință, o analogie cu o pînză de Paul Cézanne reprezentînd mere: Acestea sînt de fiecare dată diferite [...], [și] înfățișează merele într-un context și o strălucire aparte, dar totdeauna ele exprimă "Mărul" [...]. Nu este de mirare că definițiile reprezentării sociale se schimbă în funcție de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rigide ale nucleului central. O apropriere personalizată cu finalitate adaptativă a unei reprezentări devine atunci posibilă. Diferitele elemente ale SP apar mai suple în semnificațiile și caracterul lor normativ. Sînt activate în funcție de necesitățile discuțiilor și acțiunii. Tocmai în SP domnesc analogia și recurgerea la exemplu pentru a vorbi de un concept. Fiecare poate astfel interveni pe lîngă diferiți interlocutori, adaptîndu-se temei de conversație sau emițînd un comportament conform așteptărilor grupului în care se găsește la un moment dat, fără să-și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de istoricii conceptului de hipnoză (Chertok, Stengers), care trimite la cele patru dimensiuni principale ale RS a acțiunii muzicale (Seca, 2001, pp. 25-30): verbalizarea agresiunii corporale și mentale, cauzate de fluid; interesul pentru ambianță și necesitatea unei circulații a emoțiilor; analogia recurentă cu efectele drogurilor psihotrope; căutarea controlului plăcerii muzicale și tehnice. Mesajele fluidice ale grupurilor oscilează între trei tipuri: cel al "sloganului", care indică puterea sa comunicativă propagandistă, în timpul fenomenelor de efervescență colectivă și a concertelor; modul "muzak", fondat pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în mod invariabil criteriile care permit tocmai identificarea unui public anume și atașarea lui la o clasă cuprinzătoare. Este vorba despre a deveni capabili să recunoaștem configurații de situații, cărora le corespund categorii formale de publicuri; atunci vom vedea apărînd analogia sistemelor de comunicare specializate [...]. Un sistem de comunicare este deci rezultanta unei înscrieri istorice [...]. Nu este o entitate autonomă care să fie doar afectată de istorie; este, din loc în loc, o producție sau, dacă preferați, o realizare a acesteia. Adică
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
este o reprezentare socială atașată la statut. În mod paradoxal, "semnalează", prin distribuția sa diferențiată în funcție de contexte și apartenențe, influența unei scheme de gen a cărei origine culturală este reafirmată. După F. Lorenzi-Cioldi, Les Androgynes, Paris, PUF, 1994 3.3. Analogie și compensație Două sînt principiile care ilustrează funcțioanrea ancorării acestor sisteme sociocognitive: analogia și compensația. Prima "multiplică puterile imaginarului", cealaltă "asigură in-fluența ordinii simbolice" (Moscovici, 1976, p. 278). 3.3.1. Economia informației Analogia se caracterizează printr-o tendință la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sa diferențiată în funcție de contexte și apartenențe, influența unei scheme de gen a cărei origine culturală este reafirmată. După F. Lorenzi-Cioldi, Les Androgynes, Paris, PUF, 1994 3.3. Analogie și compensație Două sînt principiile care ilustrează funcțioanrea ancorării acestor sisteme sociocognitive: analogia și compensația. Prima "multiplică puterile imaginarului", cealaltă "asigură in-fluența ordinii simbolice" (Moscovici, 1976, p. 278). 3.3.1. Economia informației Analogia se caracterizează printr-o tendință la "generalizarea unui răspuns sau a unui concept vechi" la cele ale unui obiect
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Androgynes, Paris, PUF, 1994 3.3. Analogie și compensație Două sînt principiile care ilustrează funcțioanrea ancorării acestor sisteme sociocognitive: analogia și compensația. Prima "multiplică puterile imaginarului", cealaltă "asigură in-fluența ordinii simbolice" (Moscovici, 1976, p. 278). 3.3.1. Economia informației Analogia se caracterizează printr-o tendință la "generalizarea unui răspuns sau a unui concept vechi" la cele ale unui obiect nou, prin "transvazarea conținutului lor" (ibid., p. 264). Acesta este, astfel, extras dintr-un stoc de cunoștințe deținute în scopul de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ceea ce este deja cunoscut. O punere în comun a noțiunilor care provin din cîmpuri de valori și semnificații diferite rezultă de aici și sfîrșete prin a se compune în clase de obiecte distincte, unificate semantic, exprimînd o explicație, o inferență. Analogia permite o mediere între universuri de gîndire incompatibile și un cîștig de timp, o economie a informației și reflecției pentru a ajunge la reprezentarea a ceea ce este străin sau nefuncțional. Referința făcută de anumiți subiecți chestionați la "spovedanie" pentru a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
propriu al personajelor se estompează pentru a face față noțiunii unui schimb simplificat și pur uman. Dialogul psihanalitic, la rîndul său, ia o înfățișare concretă, "banală", imaginea spovedaniei aruncîn-du-l într-o realitate percepută și cunoscută." Ibid., p. 264 Recursul la analogie se face în contextul cotidianului, în care fiecare dintre noi este condus să iasă din cîmpul propriilor sale competențe. O cantitate redusă de cunoștințe este utilizată în formularea judecăților, în exprimarea opiniilor și definirea obiectelor sau fenomenelor în care nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
multe tipuri de gîndire pot coexista, pot fi disponibile sau aplicate și se pot manifesta în funcție de întrebările la care trebuie să se dea un răspuns și problemele care trebuie rezolvate. Atitudinea față de obiectul RS va predetermina modurile de raționament și analogiile pe care un subiect le folosește pentru a vorbi despre acest lucru. Dacă un intelectual sau un savant consideră că psihanaliza nu este o știință, poate discuta despre aceasta relaxîndu-și exigențele de rigoare, din cauza lipsurilor pe care i le atribuie
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
închiderea argumentativă a ideologiilor. Acestea din urmă pot tinde spre "deschiderea" spre fenomene necunoscute pentru a le anexa la o "rațiune" de ordin superior. În acest sens, RS trebuie analizate separat, chiar dacă relațiile lor cu ideologia sînt numeroase și importante (analogie, dualism cauzal, prejudecăți...). Reprezentările nu se reduc totuși la forme degradate de cunoaștere prin comparație cu științele, dogmele religioase și discursurile formalizate, argumentative și prescriptive ale ideologiilor de care se delimitează și în care își regăsesc anumite orientări. Trebuie să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
înțelege cum văd actorii unei societăți adaptarea lor la eterogenitate. Legăturile de determinare sau influență între RS și factori poziționali sau statutari se confirmă. Putem înțelege ancorarea prin formele ideologice, comerciale sau religioase și sistemele lor de comunicare. * Recursul la analogie și la principiul economiei cognitive explică și el cum "lucrăm" cu reprezentările. * Îmbinarea formelor simbolice și conduitelor este mult mai importantă decît ne închipuim atunci cînd analizăm importanța luată de ritualuri și transmutările lor în societățile moderne. Bibliografie Reprezentări, sisteme
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Wilkie (Patricia), 110 Windisch (Uli), 85 Winnicott (Donald), 151 Wolton (Dominique), 122 Wundt (Wilhelm), 34 Y Yates (Frances), 73 Yonnet (Paul), 148, 149 Z Znaniecki (Florian), 44, 52 Index de termeni A Afect, 16, 48, 53, 164, 225, 244, 283 Analogie, 12, 15, 36, 64, 127, 149, 229, 247-250, 253, 271 Ancorare, 107, 112-114, 116, 127, 135, 147, 157, 238, 242, 271, 283, 287 Angajament (teorie a), 221-228, 257-258 Articulare/legătură, 54, 66-67, 76, 84, 88, 146, 179, 221-271 Asociativitate, 36
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau pe analiza documentelor sociale necifrice, am apelat și la setul conceptual furnizat de teoriile morfogenetice. Astfel, conceptele de fractal, catastrofă, atractor, haos, turbulență, supersensibilitate la condițiile inițiale, structuri disipative sau procese cooperante pot fi aplicate în știința sociologiei, prin analogie cu înțelesurile lor din științele exacte care le-au generat. Folosirea instrumentarului teoretic-conceptual oferit de științele complexității ne poate ajuta în conturarea unei paradigme structuraliste, bazate pe ideea de formă, în cercetarea și evaluarea modernității. Una dintre schimbările societale actuale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]