2,942 matches
-
nu mai știe să se descurce fără prezența sa deoarece „el poate repara și/sau verifica”) și deoarece programul își propune în aceeași măsură să diminueze progresiv verificarea din partea soțului. In timpul acestor ședințe, doamna X realizează o curbă a angoasei. Tabel 1: Expunerile in vivo ale doamnei X Prima ședință Să cumpere un obiect de la magazinul spitalului în prezența soțului său apoi singură, terapeutul situându-se în afara câmpului său vizual. Sedința a doua Să cumpere un obiect singură, soțul și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se urca în mașina sa și se „decontaminează” imediat ce sosește acasă. Iși spală hainele, încălțămintea și mașina după fiecare ieșire. Dezinfectează adesea terenul din jurul casei și cumpărăturile. Ritualurile sale îi ocupă între trei până la cinci ore zilnic, însă tensiunea și angoasa sunt permanente. Situația actuală Atunci când terapia începe, doamna Y nu mai ia antidrepresive de o lună. Principalele obsesii sunt teama de a nu-și contamina copiii și soțul (herpes), teama de o reacție în lanț de contaminare, teama de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
restabili unele structuri cognitive care să-i redea un sentiment de securitate și să-i permită să accepte incertitudinea lumii exterioare. Figura 1. Analiza funcțională sincronică a doamnei L. Anticipare: un nou accident Situație: să conducă, să traverseze străzile Emoție: angoasă, tahicardie Scheme cognitive: insecuritate Comportament: Gânduri automate, evitare imagini mentale: ”Sunt vulnerabilă și muritoare”. Mediu: ajutată de persoanele din anturaj Ierarhizara temerilor Pentru a stabili mai concret și mai precis care sunt relațiile dintre răspunsurile emoționale și situațiile generatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
revenirea în imaginație asupra episodului traumatizant și asupra trăirii emoționale și modificarea schemelor cognitive de insecuritate. Pacienta efectuează sarcini de expunere in vivo progresivă la situațiile anxiogene (fobice). Evoluția este bună și, pe parcursul terapiei, doamna L își diminuează starea de angoasă și înfruntă situațiile pe care le evita. O ședință de terapie cognitivă „verbatim” Iată conținutul celei de a noua ședință, înregistrată video. Inregistrarea video prezintă relația terapeutică, cu ezitările sale. Comentarii despre ședință Această ședință este decisivă și constă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
căutau... Acesta nu este un motiv să-i consider nebuni sau bolnavi. Acest lucru i se întâmplă oricui”. Terapeuții o întreabă pe Martine care este impactul acestor noi gânduri asupra sa. Ea vorbește despre o reducere semnificativă a senzațiilor de angoasă și tristețe. După ce au notat în tabelul gândurilor evidente gândurile exprimate prin tehnica altor puncte de vedere, terapeuții o învață pe Martine și pe ceilalți pacienți din cadrul grupului să evalueze nivelul de aderare la gândul inițial și la gândurile alternative
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
inițial și la gândurile alternative și impactul acestora asupra stării emoționale de la începutul terapiei. Tabel 8. Nivelul aderării la gândul inițial și la gândurile alternative Context Emoții Gânduri Gânduri evidente „pentru” Gânduri evidente „contra” Mă aflu într-un mare magazin. Angoasă: 80% Tristețe: 90% ” Nu-mi mai plac magazinele”: 100% „Trebuie să ies neapărat, este prea cald aici!”: 80% „Toată lumea se uită chiorâș la mine”. Mă consideră nebună, bolnavă”: 100% „Sunt o persoană periculoasă (mă reped spre oameni cu căruciorul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atunci de către sora sa: „Ai băut din nou”, situație care agravează starea de disconfort a Soniei, deci dorința de a bea. Este vorba despre un cerc vicios. In cadrul terapiei individuale, modificarea gândurilor automate antrenează o modificare a emoțiilor (diminuarea angoasei) și o ameliorare a comportamentului (Sonia nu se mai grăbește, merge încet, respiră corect). Figura 5. Cercul vicios numărul 2: Sonia în vizită la sora sa după pregătirea întâlnirii SITUATIE Plec la ora 13h 30' în vizită la sora mea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
rezolvat, efectuării unei a doua analize funcționale pentru a vedea care sunt parametrii care ar fi putut fi omiși. Terapeutul trebuie să îndrăznească să spună pacientului său: nu progresăm cu această problemă? Ce credeți despre acest lucru? Figura 1. Evaluarea angoasei actuale în legătură cu impotența HUBERT 8 Fără angoasă Foarte angoasat CAROLYN 0 8 Fără angoasă Foarte angoasată Figura 2. Evaluarea anticipării vindecării HUBERT 8 Fără speranță Multă speranță CAROLYN 0 8 Fără speranță Multă speranță După evaluare, Carolyn spune: „Tratăm erecția
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pentru a vedea care sunt parametrii care ar fi putut fi omiși. Terapeutul trebuie să îndrăznească să spună pacientului său: nu progresăm cu această problemă? Ce credeți despre acest lucru? Figura 1. Evaluarea angoasei actuale în legătură cu impotența HUBERT 8 Fără angoasă Foarte angoasat CAROLYN 0 8 Fără angoasă Foarte angoasată Figura 2. Evaluarea anticipării vindecării HUBERT 8 Fără speranță Multă speranță CAROLYN 0 8 Fără speranță Multă speranță După evaluare, Carolyn spune: „Tratăm erecția, impotența soțului meu, dar am impresia că
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ar fi putut fi omiși. Terapeutul trebuie să îndrăznească să spună pacientului său: nu progresăm cu această problemă? Ce credeți despre acest lucru? Figura 1. Evaluarea angoasei actuale în legătură cu impotența HUBERT 8 Fără angoasă Foarte angoasat CAROLYN 0 8 Fără angoasă Foarte angoasată Figura 2. Evaluarea anticipării vindecării HUBERT 8 Fără speranță Multă speranță CAROLYN 0 8 Fără speranță Multă speranță După evaluare, Carolyn spune: „Tratăm erecția, impotența soțului meu, dar am impresia că sunt la fel de impotentă ca și el și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se gândește că dedramatizând, relaxându-se, gândind pozitiv, își va putea controla disfuncțiile erectile și se va putea poziționa în calitate de bărbat. Aceste idei explică faptul că el se consideră într-o situație care poate fi caracterizată ca fiind aproape „fără angoasă”. Soția sa întâmpină mai multe dificultăți în a considera că stabilizarea sa este definitivă, deoarece ea este conștientă de partea sa de responsabilitate în apariția sau dispariția simptomului. Evaluarea vindecării stabilizate Figura 4. Evaluarea vindecării stabilizate HUBERT 8 Fără încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întâlnea în mod regulat. Acesta i-a finanțat mai multe internări în clinici specializate și Doamna B. a reușit sevrajul de droguri. Doamna B. este invadată în mod regulat de dorința de a muri care răspunde sentimentelor de tristețe, de angoasă, de rușine și de mânie care o copleșesc. Sunt mulți ani de când ea își controlează aceste emoții dureroase provocându-și arsuri cu ajutorul țigărilor. Ea s-a internat de mai multe ori în clinici de boli somatice și psihiatrice ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale care sunt duse la bun sfârșit astfel încât pacientul învață să-și armonizeze expresiile non verbale și cele verbale. Atunci când exprimă un sentiment de angoasă, Doamna B. nu poate să-și stăpânească un surâs, situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B.
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
situație care îl obligă pe interlocutor să se confrunte cu o disonanță între ceea ce pacienta spune și arată, și care constituie o sursă de disconfort. Animatorii o invită pe Doamna B. să identifice mușchii faciali și corporali implicați în exprimarea angoasei. Apoi, ei îi cer Doamnei B. să exerseze armonizarea limbajului său corporal și verbal în timpul ședințelor de grup. Descrierea emoțiilor Activitatea de învățare continuă prin însușirea capacității de a numi cât mai exact posibil emoțiile. Analizând mai multe situații în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
reprize, jocuri de rol de tip modelare, Doamna B. observând maniera verbală și non verbală în care actorii controlează situația apoi, în mod progresiv, jucând propriul său rol până când reușește să formuleze un răspuns asertiv care prezintă un nivel de angoasă suficient de diminuat pentru a nu fi paralizant. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Terapia individuală Caracteristici generale Obiectivele generale ale terapiei individuale sunt acelea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aprins al acesteia pe pielea brațului său stâng, repetând această acțiune de nouă ori, până ce țigara este fumată în întregime. Contingențele de întărire a comportamentului problemă sunt apoi clarificate. De exemplu, prin intermediul acestor arsuri de țigară, Doamna B. stopează amplificarea angoasei legate de teama de se vedea dată pe ușă afară: acestea sunt întăriri pozitive care amplifică riscul manifestării ulterioare a comportamentului problemă. In același timp, Doamna B. scapă de conflictul interpersonal care o opune lucrătorului benevol care i-a reproșat
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la început "la rece": pacienta se gândește împreună cu terapeutul, apoi de una singură, la un moment din zi în care se poate izola. Atunci când tehnicile sunt învățate, efortul de diminuare se face in vivo în momentul în care gândul și angoasa apar. Repunerea în discuție a gândurilor este continuată. Până când eventual aceasta atinge valoarea zero. Evoluția pozitivă s-a menținut în timpul supravegherii pe durata de doi ani. In cazul doamnei Y, gândurile raționale erau ușor accesibile în viața cotidiană, ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lent: fiecare ființă, fiecare cuplu este unic. 1948. In cazul unor probleme de incontinență urinară, pacientul consultă în prealabil un urolog sau un kinetoterapeut. Vezi capitolul 3. 0 - nu există progres; 7 = maximum de progres. Atitudine de spectator, teamă și angoasă în legătură cu actul respectiv, anxiofobie de penetrație, efecte somatice, cogniții negative permanente. Incidență asupra cuplului (ce spune și ce face femeia confruntată cu această problemă?), evitarea prietenilor și reuniunilor familiale din teama unei confruntări cu ceilalți ceea ce conduce la izolare. Fontaine
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Într-o manieră tipică, aceste "rebeliuni primitive"119 se ridică împotriva statului în formare, împotriva bisericii deja stabilite, împotriva oricărei autorități în afara celei a propriului lider, pe care-l urmau ca pe un nou Mesia, în ideea că erau sub angoasa unei Apocalipse apropiate în care numai "cei puri" ar supraviețui. Dintre acestea unele deviau în banditism social, în ma-niera lui Robin des bois. Cu totul altfel este mecanismul mișcării husite. Acesta are un caracter deopotrivă urban ca și agrar. În
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de identificat din cauza întunericului; Jurnalul unui locatar (tot din Eclipsa) îl aduce iarăși în prim-plan pe narator, acum posesor al unui apartament cu două camere, situat la etajul al zecelea, care constată, mai întâi cu uimire, apoi cu o angoasă din ce în ce mai accentuată, că vecinii îi mor de la o zi la alta. În Unde ești, Eleonora? (din Într-o după-amiază de vineri), naratorul, care se prezintă drept vânzător de ziare, însoțește în călătoria cu metroul de Dristor o doamnă (derulând, totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
paradoxal, prin comic. Nu este vorba, însă, de comicul de factură tradițională, declanșator al râsului vesel, plin de voioșie, ci de un comic al absurdului, asociabil pe de o parte acelui râs crispat al disperării, înghețat prin intuirea sau manifestarea angoasei și, pe de altă parte, deriziunii. Unei deriziuni duse la extrem, pentru că dramaturgul avangardei postbelice susține că doar prin paroxisme și excese poate fi demascată criza aspectelor fundamentale care definesc umanul: rațiunea și comunicarea verbală. Demistificării prin parodiere a principiilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contradictorie, proteică. Esențială este mai ales combinația de afectivitate cu raționalitate, caracterul de "Ianus bifronte" (Pirandello) asupra căreia insistă cei mai mulți cercetători. R. Escarpit, de pildă, susține că umorul, acoperind îndeosebi regiunile conștiente ale râsului, presupune o fază critică, generatoare de angoasă și de tensiune nervoasă, faza intelectuală, numită îndeobște ironie și o fază constructivă, cea afectivă, calificată drept "explozie umoristică" ("rebondissment humoristique")198, prin care echilibrul este restabilit. În privința raporturilor cu comicul, umorul este considerat cea mai înaltă treaptă a acestuia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
teatrul cruzimii" pentru care "umorul distructiv poate servi să concilieze, prin râs, obișnuințele rațiunii"201. Pornind de la premise similare, teatrul absurdului va înțelege valențele terapeutice ale umorului negru și absurd, prin posibilitatea de confruntare directă, exorcizatoare, cu tenebrele conștiinței, cu angoasele existenței. Pe o treaptă anterioară a umorului, așa cum indica de fapt și arhiva genealogică investigată de Addison, s-ar afla spiritul, Witz-ul. Ca și umorul, spiritul se bazează pe tensiunea creată de apariția neașteptatului, a cărei depășire provoacă plăcerea care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
presupune. Aceasta ar fi atitudinea personajelor direct implicate. În privința intenției autorului, însă, nu s-ar putea susține că ar viza zguduirea violentă a conștiințelor amorțite de literatura de amuzament facil și convențional, prin expunerea atrocității în scopul exorcizării terapeutice a angoaselor, așa cum preconiza Antonin Artaud în manifestele la "teatrul cruzimii" și așa cum vor justifica dramaturgii absurdului recurgerea la umor negru. Ceea ce credem că motivează la Caragiale aceste incidentale tangențe cu umorul negru, ar fi mai degrabă insațiabila poftă de anecdotă, foamea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o vădită criză a lumii și a culturii occidentale, absurdul exprimă și se exprimă atât printr-o derută fără precedent la nivel spiritual, marcată de zguduitorul nihilism axiologic în filosofie și artă, cât și prin alienarea, lipsa de autenticitate și angoasa omului "aruncat în lume" (Heidegger), dar liber și responsabil de un destin ontologic fără sens. Pe acest fundal care-l propulsează atenției, absurdul suveran a constituit, în mod justificat, obiect al investigațiilor filosofice, psihologice și sociologice și a devenit una
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]