11,096 matches
-
abordări care s-au conturat treptat și sigur, odată cu modernitatea inițiatoare configurată în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Filosofii epocii statuează astfel un veritabil „proiect iluminist” al societății și al științei sociale ce i-ar corespunde. Să anticipăm că acest proiect va rămâne dominant, prin principii și mod de abordare, o lungă perioadă de timp. Dezvoltările din secolul al XIX-lea sunt mărturie în acest sens. Astfel, urmând perioadei iluministe, H. de Saint-Simon și A. Comte dezvoltă, în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
când într-un trecut idilic, când într-un viitor proiectat teleologic, pentru a deveni realistă și constructivă. Dincolo de o asemenea dispută, Iluminismul poate fi considerat drept laboratorul ideilor și opțiunilor fundamentale ale modernității inițiatoare. Iar aceasta este modernitatea care o anticipează pe cea a consacrării din timpul și de după secolul al XIX-lea. Este perioada în care au fost lansați unii termeni sau simbolurile sau ideile care vor străbate peste timp, revărsându-se în constelațiile de consacrare a modernității. Rațiunea, raționalitatea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Când considerăm cealaltă categorie, a lucrărilor din vest, trebuie făcută o distincție între lucrările publicate înainte și după 1990. Cele de dinainte de 1990 fie se concentrau exclusiv pe propria societate, pe care însă o analizau dintr-o perspectivă universalistă, fie anticipau un gen de „convergență” economică sau chiar politică a țărilor comuniste cu cele capitaliste, fie demonstrau inevitabilitatea eșecului proiectului comunist de dezvoltare sau modernizare. Lucrările de după 1990 au urmărit numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de „excepționalitate” (așa cum
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
componente. Efectele acestor contradicții sunt de eroziune a ordinii economice și politice existente prin tensiuni din ce în ce mai greu surmontabile. Printr-un exercițiu predictiv practicat, să reținem, în etapele timpurii ale societății postindustriale și pe baza modelului său teoretic, D. Bell a anticipat multe dintre schimbările care s-au produs spre sfârșitul secolului trecut sau chiar la începutul acestui secol. Au fost desigur și anticipări greșite. Oricum, multe dintre argumentele sale au rămas îngropate în istoria livrescă, iar acum, când le revizităm, avem
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fiind stadiul] în care formele mai timpurii ale economicului sunt în procesul de a fi restructurate pe o scară globală, incluzând formele mai vechi de muncă și instituțiile și conceptele organizaționale tradiționale. Nu-i nevoie de nici un profet care să anticipeze că un nou proletariat internațional (care ar lua forme pe care încă nu le putem imagina) va reapare din această restructurare convulsivă; de altfel, noi înșine suntem încă în această tranziție și nimeni nu poate spune pentru cât timp ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai demonstrat că, în ciuda decalajelor dintre ritmurile de dezvoltare, succesiunea epocilor de durată istorică medie și mai ales lungă, cum ar spune F. Braudel, nu diferă în mod fundamental de la o societate la alta. Țările mai dezvoltate dintr-o epocă anticipează în mare direcția de configurare socială, economică sau culturală a celor care, la un moment dat, se află în decalaj, pentru ca ulterior să se înscrie pe aceeași traiectorie. Succesele sau avantajele comparative ale unui model de dezvoltare sunt transformate în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
toate circumscrise societății industriale. Totuși, acestea au avut și alte consecințe. Pe lângă amenințările, pericolele sau hazardele generatoare de riscuri naturale, pe care într-o formă sau alta și într-o proporție mai mare sau mai mică au ajuns să le anticipeze și uneori chiar să le controleze, au indus, prin dezvoltarea însăși a științei și tehnologiei, și riscurile construite (fabricate), de genul poluării chimice, radiației atomice sau al organismelor modificate genetic. Asemenea riscuri construite sau fabricate potențează în forță incertitudinile vieții
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
guvernarea politică se autonomiza și trebuia să știe și să ordoneze pe cei care se aflau în spațiul său de jurisdicție. În sfârșit, Biserica ținea evidența nașterilor și căsătoriilor pentru a circumscrie mai bine aria de influență; prin registrele parohiale, anticipau statul civil și cetățenia de mai târziu. Toate acestea consacră identitatea de hârtie sau actele de identitate, adică acele documente care atestau existența civilă a unei individualități. De la informații privind locul botezului s-a ajuns la data de naștere, de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care-l invocam s-ar referi tocmai la acel circuit neîntrerupt, ce s-a stabilit la noi între universitate și lumea din afara ei pentru a întreține fie producții înălțătoare, fie consecvențe în eșecuri mai mari sau mai mici. Pentru a anticipa firul demonstrației ce va veni, trebuie să menționez că în privința stării universității și a așteptărilor privind impactul ei social și economic nu suntem întru totul singulari. Să considerăm câteva exemple: unul din Uniunea Europeană (UE), altele de la noi sau din țările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cum ar fi China, India și altele din bazinul asiatic al Pacificului de sud, creșterea cererii de educație superioară este atât de spectaculoasă, încât sistemele naționale de învățământ superior, în ciuda expansiunii, nu o pot satisface. Un studiu australian din 2002 anticipa în mod predictiv că, în 2025, cererea pentru educație internațională, adică pentru cei din afara sistemelor naționale, va ajunge la 7,2 milioane de studenți internaționali (studiază altundeva decât în propria țară), fiind astfel de patru ori mai mare față de cea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lui Amfilohie Hotiniul. Boier velit, stihuitorul fu mai întâi vătav de aprozi, apoi vel sulger, vel stolnic, ispravnic, vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi vor fi servit chiar de model - lirica erotică a lui Costache Conachi. Tânguitoare, întretăiate de suspinuri și de oftaturi grele, aceste stihuri se resimt de înrâurirea manierei anacreontice, cum și de aceea a liricii galante
MILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
pentru oameni foarte mari”. De semnalat „capacitatea fidelității”, proprie lui M. și în planul valorilor literare (pasiunea sa pentru Cehov sau „obsesia Bălcescu”) și, de asemenea, „corespondențele” între eseistică și poezie; eseul de tinerețe consacrat lui Bălcescu, Tensiunea către prezent, anticipează poemul Bălcescu din Nume (II), așa cum articolul „Fragmentele...” lui Herder se continuă liric în poemul Herder. SCRIERI: Nume, București, 1967; Întoarcerea la cuvinte, îngr. și pref. Valeriu Cristea, București, 1989. Traduceri: Zbigniew Herbert, Versuri, București, 1976, Barbarul în grădină, București
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
Hurmuzel), fie luând act de corupția și ignoranța militarilor de carieră (Toto-n război), fie punând la stâlpul infamiei politicianismul, demagogia și pretinsul patriotism. Prozatorul merge de cele mai multe ori pe linia caricaturală inaugurată de Anton Bacalbașa, dar - cum s-a observat - anticipează, în multe privințe, umorul acid din proza lui Gh. Brăescu. Oricât și-ar fi lărgit însă registrul tematic, M. n-a putut uita nici o clipă că este - cum îl definea Mihail Sadoveanu - marele „prieten al țărănimii” și a știut să
MIRONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
literare”, „Contimporanul”, „Cuget românesc”, „Falanga literară”, „Gândirea”, „Integral”, „Junimea literară”, „Letopiseți”, „Luceafărul”, „Lumea”, „Propilee literare”, „Rampa”, „Universul literar”, „Viața românească”, „Dimineața”, „Sburătorul”, „România literară”. În 1928 i s-a decernat Premiul Național pentru Poezie. Poezia de tinerețe, de până la 1906, anticipă destul de vag tiparul lirismului minulescian, fiind un exercițiu cu două matrice poetice - Mihai Eminescu și Al. Macedonski. Înrîurirea simbolismului francez a produs mutația stilistică spre o formulă originală, numită mai târziu minulescianism. Prezența poetică a lui M. se impune în
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
cauză, reprezentante ale celor șase lumi rurale românești, volumul își propune să investigheze reprezentările despre Europa, prin lentila definirii propriului sat de drept european, ca și atitudinile și comportamentele relaționate cu participarea, solidaritatea, spiritul comunitar. Trei mari subiecte se detașează, anticipate în una dintre secțiunile anterioare ale acestei introduceri. Primul vizează structurile sociale ce definesc aceste sate. Agricultura și ocupațiile stau în centrul prezentărilor generale ale fiecăruia dintre cele șase sate. Navetismul, migrația circulatorie internațională, contactul cu orașul, consumul de media
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
căutarea firului pierdut”. După câteva însemnări despre transparența liturgică și nostalgia paradisiacă a jocului (e.g., fotbalul), urmează o apologie a neînțelegerii ca spațiu epistemic intermediar. Neînțelegerea este locul simbolic al minții în care o mai profundă cunoaștere de sine poate anticipa recunoașterea tainei lui Dumnezeu. Acest exercițiu de recunoaștere și recunoștință poate fi comutat de la un nivel individual într-un plan comunitar. Este ceea ce încearcă să sugereze meditația noastră teologică asupra sensului istoriei și al maladiilor ei. O reflecție asupra politicului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trecutului a fost șterse, nu însă fără urme. Modernitatea nu poate respira calm în relația cu propria memorie. Această prezență reziduală a tradiției a condus și la fenomene patologice. Între produsele acestei gestații, două sunt flagrante: fenomenul kitsch și utopia. Anticipat deja de exasperarea formalizării în moda barocului, kitsch-ul începe și se termină cu o pervertire a dorinței de reconstrucție a trecutului. Ca un diapazon fals, kitsch-ul pornește mereu pe picior greșit. Rezultat al unui decupaj istoric forțat, kitsch
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
într-un organism ce și-a pierdut imunitatea. Modernitatea nu mai e demult un simplu ambient; ea este o atmosferă care ne pătrunde toți porii, având legături secrete cu mișcările tectonice uitate ale culturii europene. La fel cum un stratigraf anticipează cutremurele, H.-R. Patapievici vorbește într-un ton profetic. Dacă Cerul văzut prin lentilă (1995) vedea viitorul nostru încă deschis dinăuntrul modernității spre modernitate, Omul recent (2001) propune o revizie integrală a oricărui optimism naiv: „Viitorul e sumbru”1 - ne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fără să-l răstălmăcească ori să-l accepte fără să cârtească. Ca un „izvor pecetluit” (Cântarea Cântărilor 4, 12), el duce o viață singuratică prin tăcere, apostolică prin osteneli și universală prin liturghie. Viața monahală „e o viață definitivă” întrucât anticipează condiția eshatologică. Monahismul nu este calea făcută să convină cuiva, nici măcar celor care au vocația singurătății. Pentru cei din lume, monahismul este scandal și nebunie. Rămâne de admirat, pe de o parte, zelul cu care monahii adevărați refuză să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de răspândire a unui sport și de prefigurare a traiectoriei rezultatelor, a recordurilor și a clasamentelor în perspectiva imediată sau îndepărtată. Prognoza este o componentă oricărei gândiri manageriale mai cu seamă în sportul de performanță, unde obiectivul de concurs se anticipează, determinând strategia pregătirii. Prognozarea în sport folosind tehnica de calcul reprezintă un proces complex al cărui obiectiv îl constituie obținerea unei peformanțe competiționale. Folosirea computerului, în prognozare, poate crea posibilitatea de a obține în scurt timp cantități mari de informații
ANALIZA METODELOR DE PROGNOZARE COMPUTERIZATĂ ÎN CADRUL PERFORMANȚELOR SPORTIVE A ATLEȚILOR ÎN PERIOADA COMPETIȚIONALĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Rață, Dan Milici () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_810]
-
și însemnând, literal, „primii în timp”) a fost prima oară formulat ca ideologie culturală de Edgar Papu, într-o serie de articole și cărți publicate începând cu 1974 (vezi Verdery, Compromis și rezistență, pp. 152-204). A susține că românii au anticipat unele elemente ale Renașterii („descoperirea” inițială a lui Papu) poate fi, la urma urmelor, o problemă de gust, de interpretare a surselor și de opțiune. Când însă această prioritate întâmplătoare și în mare măsură imaginară se transformă într-o dogmă
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
specifice instituției universitare: activități de cercetare și dezvoltare științifică, de consultanță și expertiză, de educație civică etc. 2. Principiul adaptării continue la schimbările din universul profesiilor Învățământul superior trebuie nu numai să se adapteze la schimbare, ci și să o anticipeze, să o provoace. 3. Principiul autonomiei universitare Elaborarea, experimentarea, optimizarea și validarea planului de învățământ trebuie realizate de către fiecare facultate, pe baza unui cadru metodologic elaborat de Ministerul Educației Naționale, sub avizul Senatului universității respective. 4. Principiul unității și diversității
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Vieții românești publică În serial Bijuterii de familie. Curios este, În cazul acestei nuvele, faptul că, Înainte de a fi Încheiată publicarea, așadar Încă de la primul episod, presa de specialitate remarcă reușitele și nereușitele, primele fiind desigur majoritatea. Dar să nu anticipăm. Așadar Dușmănie, prima nuvelă a lui Petru Dumitriu, publicată În antologia 20 nuvele scoasă de Editura de Stat, despre care s-a mai făcut vorbire până acum, În contextul optimismului general privind noua nuvelistică, după cum afirmă și N. TERTULIAN 75
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriitor este, o bună bucată de vreme, mimetic și neconvingător, vehiculând nume deja cunoscute din paginile altor gazete. Flacăra, când reapare, lunar, În mai 1952, va fi o „revista ilustrată social-politică” reflectând doar tangențial problemele obștei scriitorilor. Dar să nu anticipăm. NOTE ȘI COMENTARII 1. N.M. - Flacăra. (Rubrica „Revista revistelor”). În: Lupta de clasă, nr. 4, oct. 1949 2. George Munteanu. - Însușirea experienței Înaintașilor, condiție de bază a dezvoltării poeziei noastre (Rubrica „ Pentru o largă discuție asupra problemelor de bază ale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
decât cu ajutorul experienței...”14 Referindu-se la faptul că afirmarea „cauzalității unei schimbări în genere” nu presupune date empirice, Kant adaugă și că din „conceptele pure fundamentale ale oricărei experiențe posibile „noi nu putem, fără a dăuna unității sistemului, să anticipăm asupra fizicii generale, care este construită pe anumite experiențe fundamentale”15. În același sens pot fi invocate și cele două pasaje din § 36 al Pr., citate la nota l. În Pmsn revine observația că legi ale fizicii matematice, legi cum
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]