9,963 matches
-
nu înseamnă resemnare, ci sumbra interiorizare a unei degradări lente, conștiente, aproape asumate”. Cu siguranță, fiecare dintre noi, aflat în fața unei asemenea întâmplări, s-a întrebat de ce a ales o ființă să-și ia singură zilele? O interogare care-l apasă și pe dramaturgul Székely Csaba. Urmează o investigație atentă chiar în satul mureșean al bunicilor lui. Răspunsul este însă unul dezarmant. Mahmureala taciturnă ce-și pune ștreangul la gât. Piesa este gândită într-un singur act, derulat într-o cameră
Daniela Gîfu: Un dramaturg al vremurilor noastre (Székely Csaba, Flori de mină, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012) () [Corola-blog/BlogPost/339543_a_340872]
-
cunoști. În rest, e dreptul meu la tăcere.” Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004) este un „epistolar al însingurării”, o carte în care metafora își sacralizează drumul spre desăvârșire: „Pe sub chiparoșii deznădejdii, viață, spune-mi, în piept ce m-apasă?” Cele douăzeci de poeme în proză cultivă rostiri și tăceri presărate cu îngândurări, incertitudini, bucurii, amăgiri, ispite, penitențe, ispășiri, melanholii, imagerii, toate respirând esența „Frumosului.” Aflăm din Istoria adevărată, după Lucian din Samosata, că „aici, la ceas sorocit, gândurile poeților
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
nu ști când poezia se încheie. Din această perspectivă, sonetul reprezintă o asumare prealabilă a libertății de a încheia textul în 14 rânduri. Poetul ce se vrea liber se supune conștient unei astfel de constrângeri, soluționând o nedeterminare ce va apăsa discursul liric. b) Sub aspectul ambiguității, două răni au „Sonetele” lui Aurelian Zisu. Întâi este vorba de o rană formală, provenind dintr-o libertate în plus față de însăși libertatea adusă de forma fixă: libertate față de catrene și terține, o libertate
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
Marea încercare o constituie fățărnicia. Ea mimează credință, bunătatea, onestitatea și curajul. Demersul cathartic de curățare prin evocarea ipocriziei se fundamentează pe o conștiință a vinovăției. Luciditatea celui care își asumă fățărnicia în numele tuturor este de domeniul evidentei. Spiritul este apăsat de duplicitate. Cu toate acestea nu vrea să se elibereze de ea decât în urma unui efort de a-i elibera și pe congeneri. El își dorește să rămână între semeni și să se izbăvească odată cu ei. Lumea nu poate deveni
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
-și saboteze și mitul „competenței”. „Or fi ei hoți, dar măcar sunt competenți”, așa își justifică poporul PSD alegerea constantă a Partidului. Mai rar o guvernare atât de haotică, atât de urechistă și atât de slab mobilată intelectual ca aceasta. Apăsați de propriile limite, toți miniștrii Guvernului, mai puțin trei, au picat la evaluarea dlui Dragnea. Ce dovadă mai vie a eșecului personal pentru dl. Dragnea, cel care nu doar a făcut singur programul de guvernare, dar a și ales pe
Eu te-am făcut, eu te omor. Dragnea schimbă foaia () [Corola-blog/BlogPost/339695_a_341024]
-
alege un (al doilea) parlament, cu durata de o singură zi (Colegiul Electoral), iar acel parlament efemer are un singur punct pe agendă, înainte de-a se dizolva: alegerea Președintelui (pentru o experiență completă, cu toate detaliile și elementele vizibile apăsați pe hartă, atât pe desktop, cât și pe smartphone). Sursa: Gage/Wikimedia Commons Istoria de peste două secole a democrației americane (din nou simplific foarte mult) spune că partidul care obține majoritatea în Colegiul Electoral își impune candidatul pentru funcția de
Părinții Gânditori și Părinții Fondatori () [Corola-blog/BlogPost/339036_a_340365]
-
de monștri cu trompe și tentacule care cântă la diverse instrumente, Steaua Morții, bătrânul care se lasă ucis, transferându-și moștenirea interioară către cel tânăr ș.a.m.d. Calchiat și prostificat. Pare că un arierat mintal stă în spatele ecranului și apasă pe butoanele unui video game Star Wars cum îi vine, distrugând sistematic orice urmă de sense of wonder. Sau, cine știe, regizorul o fi vrut să facă o urmare nu la „Star Wars”, ci la „Space Balls” al lui Mel
Star Wars – Forța se scoală () [Corola-blog/BlogPost/339000_a_340329]
-
se lovi de zid, toate țigările se aprinseră și totul deveni o flacără. Un pahar cu apă stinse conflagrația; în timp ce focul pierea spasmodic, o lumină roșie se aprinse pe ecranul de apel. „Mesaj de prioritate mare”, zise Oțel printre dinți, apăsînd butonul de recepție. Amîndoi tinerii zvîcniră în poziție de drepți, deoarece ecranul se umplu cu chipul de fier al Colonelului von Thorax. „M..., L..., în biroul meu, în doi timpi și trei mișcări”. Cuvintele se desprinseră ca niște bucăți de
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
de plumb de pe buzele Colonelului. Ce putea să însemne asta? „Ce-o fi însemnînd asta?”... întrebă Jax, în timp ce veneau în jos cu căzășuta, avînd o accelerație apropiată de cea gravitațională. „Vom afla destul de repede”, spuse Oțel culegîndu-se de pe podea și apăsînd butonul de apel de la ușa bătrînului. Acționată de un mecanism ascuns, ușa se deschise larg; nu fără oarecare înfiorare, intrară. Hait, asta ce mai era? Colonelul se uita la ei și zîmbea, cu o expresie nemaivăzută pînă atunci pe figura
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
atunci cînd mecaniscoadele reintrară în tunel, purtînd cu ele o încărcătură cu care nu ieșiseră și ușa masivă se trînti în spatele lor. „Am reușit! Am pătruns în sistemul lor de apărare”, exultă Oțel. „Și asta nu datorită ție, care ai apăsat nenorocitul ăla de buton de invizibilitate”. „Păi, de unde era să știu?”, se apără Jax. „Orișicît, nu mai avem navă, dar avem elementul surpriză. Ei nu știu că noi sîntem aici, în vreme ce noi știm că ei sînt aici!”. „Bine gîndit. Ssst
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]
-
cu berea UNTOLD, Kaufland, Telekom sau ProTV. De asemenea, eforturile noastre s-au concentrat mult și pe campaniile de PR și comunicare, mai ales în mediul online. Acestea au fost - pentru noi- cele mai importante butoane pe care le-am apăsat. Am comunicat non-stop, asta și pentru că aveam multe și interesante de spus, practic pe PR și în social media nu am avut deloc momente moarte. Ne-am străduit să gândim și chiar să producem conținut relevant pentru televiziuni, posturile de
Directorul de marketing UNTOLD: „După două ediții, cred că avem publicul pe care și-l dorește orice brand” () [Corola-blog/BlogPost/339149_a_340478]
-
SUA și pentru românii din țară. Procedurile legate de eliminarea vizelor sunt extrem de clare, iar România trebuie să le îndeplinească. Aici nu se pune problema de „merge și-așa”. Premisele rămân pozitive, iar Ambasada României la Washington va continua să apese pedala de accelerație în direcția dorită, pe un fond și mai favorabil după această vizită. Îți recomandăm De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul În al treilea rând, este de remarcat jocul abil de politică
Game și set la Washington. Concluziile unei vizite istorice () [Corola-blog/BlogPost/339205_a_340534]
-
lase să plece. După doar câteva cuvinte, printr-o mișcare scurtă, surprinzătoare, el se ridică și o prinse de încheietura mâinii. O trase cu forță în mijlocul camerei. O privi sfredelitor și, într-un amestec de ironie, duioșie și autoritate, rosti apăsând pe cuvinte: - Mai sunt 20 de minute și vei fi a mea la cumpăna dintre ani. Dansăm! - Sergiu, te rog frumos, încearcă să... - Să taci când dansez! Auzi? A întins brațele și a cuprins-o, dar după doar trei pași
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 509 din 23 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340685_a_342014]
-
ce a găsit în ultimii ani o ușă. O dată deschisă de mine și de milioane de semeni ai mei, reușim să ajungem din câțiva pași oriunde și aproape de oricine, dacă dorim. Numele aceste uși se numește internet. O dată ce-ai apăsat pe clanța ,,tastatură’’ și-o ,,împingi’’ cu ajutorul mouse-ului, ea se deschide și intri prin ,,holul’’ Google, te orientezi pe unde vrei ,,să călătorești’’ sau oriunde vrei,,să întâlnești’’. ,,Călătorind’’ în întreaga lume, virtualitatea te ajută să cunoști fel și fel
FORŢA GÂNDULUI ŞI INTERNETUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340971_a_342300]
-
bună... Că nici frunza nu mai cântă Cum o știm că mai cânta Verdele nu mai cuvântă Unde-i primăvara mea? Țara mea, cea primăvară Ce-nflorea-n culori și ploi Plânge astăzi pe afară Și cerșește, că nevoi O apasă și-o omoară Și cu ea murim și noi; La mulți ani, mulți, scumpă țară! Tu cu umerii cei goi! Referință Bibliografică: La mulți ani, România! / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341249_a_342578]
-
din pomeți îi colora albul de marmură al obrajilor. Sprâncenele lordului se uniseră într-o încruntare suspectă. Nimic nu prevestea gestul. Probabil nici el nu-l anticipase. Mâinile lui i-au cuprins ceafa ... sărutul era un asalt pasional. Buzele bărbatului apăsau persuasive gura Almei, blocând orice reacție a femeii. M.Joseph era un lord ... dar săruta ca un sălbatic. Se insinua adânc în dulceața gurii ei catifelate. Brațul lui îi cuprindea strâns talia în timp ce mâna îi susținea capul. Își înfipsese degetele
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
mai buni, creștini Să n-aruncați cu piatra-n cine vreți De pază stau înaripații heruvimi Licoarea cu mândrie să nu beți Nu-i nimeni mai presus de Dumnezeu Dar nici tu frate nu ești mai presus Jignirea ta m-apasă tare greu Urmele-s vii deși cuvinte nu-s... Dar eu întorc și-obrazul celălalt Și palma ta n-o voi simți nicicum Căci peste mine ninge din înalt Dragostea lui Iisus și-un dor postum... Referință Bibliografică: Întâlnire între
ÎNTÂLNIRE ÎNTRE ANORTIMPURI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341319_a_342648]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > INTERVIU - VALENTIN - VIETI TRANSFORMATE Autor: Ioan Ciobota Publicat în: Ediția nr. 253 din 10 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului VALENTIN SUNT UN OM FERICIT! Toate poverile care mă apăsau, toată ura, mândria Și dorința de a fi cineva au cĂZUT. Mă simțeam un om bătrân, chiar dacă aveam doar 20 de ani. Nu aveam o imagine bună despre mine și căutam să atrag atenția în exterior, prin îmbrăcaminte și comportament
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
și eu să citesc Biblia. A fost o schimbare extraordinară! Toată viața mea a început să capete un rost, să funcționeze, să aibă armonie, să prindă gust și culoare. Dintr-o dată m-am simțit mai tânăr. Toate poverile care mă apăsau, toată ura, mândria și dorința de a fi cineva au început să cadă. Reporter: Domnul Isus Cristos spune: „Trebuie să vă nașteți din nou! Dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341324_a_342653]
-
și frate de-o viață vecin degeaba-i dau pâine și sare când vine la poartă să-mi scuipe obrazul senin ceva se întâmplă cu lumea aceasta ceva se petrece cu spaimă mereu o molimă roșie bântuie țara și lanțul apasă pe inimă greu de-atâta obidă ne strângem cu pizmă și râdem sardonic scrâșnind din măsele nici luna nu vrea să ne mângăie noaptea iar soarele stă rușinat printre stele îndură-te Doamne de neamul acesta îndură-te Doamne de
RUGĂ PENTRU MÂINE, POEM DE MIHAI GANEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341338_a_342667]
-
sper în iertare E noapte târzie, sub clarul de lună Răspunsul să-i dau aș vrea la chemare. Azi toate îmi vin proaspete-n minte, Crângul, izvorul, privirea-i albastră, Obrazul cel fraged, gura fierbinte Păcatul trădării pe suflet m-apasă. Am rătăcit, dar la tine mă-ntorc, Spre fericire găsit-am cărare, Lumi am umblat căutându-mi noroc Când norocul-mi ieșise în cale. Ascultă cum sună tulnicul, lung, Iubirea ei o simt cum mă cheamă, Doamne, mă lasă în
ASCULTĂ IUBITO... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341374_a_342703]
-
laminate spre pervertirea morală dorită de totalitarism. Că nu mai trebuie doar noi să facem efortul de a explica tarele peste care trebuie să treacă procesul de reinstaurare a unei mentalități cu adevărat democratice în societatea pe care s-au apăsat tiparele amorale și imorale ale totalitarismului bolșevic... Și, mai ales că, gândirea occidentală, chiar dacă prin politicienii zilei nu face efortul, sau nu are adâncimea de a înțelege toate aceste subtilități și le agresează cu metode care nouă ne amintesc de
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
farul care-ți luminează drumul în nopțile prea grele de îndoială. „Ți-am spus „adio”/ dulce copilărie/ într-o primăvară verde.” Adio) Limbajul poetic ia naștere din trăiri luminoase, juvenile, cuvintele fiind aureolate de un parfum suav și proaspăt. Uneori, apăsată de solitudine, aceasta simte povara clipelor și-și înfășoară sufletul în vălul transparent al tristeții. “Un cer plumburiu e-n inima mea, / o zi fără lumină iubirea din ea, / Un soare fără zâmbet, o noapte / fără stele, / Umbra păcatelor mele
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
vadă Dumnezeu dacă mint! În momentul când conița Corina îl amenința cu revolverul, pe care i-l pusese în piept, că-i i-a zilele, conașul Pandelică a prins-o de mână, i-a răsucit-o către inima ei și, apăsând pe trăgaci, i-a strigat cu ură: „Mori, scorpia dracului, că mi-ai mâncat zilele!...” Ca să lămurim cititorul pentru a ști cum au stat în realitate faptele, reconstituind întregul film după spusele boierului Pandelică, a vioristului și a țambalagiului care
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
de vreme, iar păianjenii își țesuseră plasa peste tot. Treptele de scândură putreziseră dar o piatră de râu în apropierea lor m-a ajutat să ajung în tinda largă. Două uși de lemn cu clanțe mari, ruginite de vreme. Am apăsat clanța primei uși. Ea s-a deschis scârțâind ușor ca și cum un arcuș ar fi mângâiat coarda viorii. În față, cuptorul de pâine. Peretele din spatele lui lipsea, lemnul fusese scos de cineva. Pe masa de lemn uitată sub fereastra împărțită în
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]