5,949 matches
-
Saga, că cerul, de fapt, îi judeca toate acțiunile. Mitsuhide traversă Râul Katsura și ajunse la Castelul Kameyama pe seară, tocmai când soarele cobora sub linia orizontului. Informați despre înapoierea seniorului lor, orășenii din Kameyama îl primiră acasă cu focuri aprinse, care luminau cerul nopții. Era un conducător popular, care cucerise afecțiunea localnicilor prin administrația lui înțeleaptă. Zilele din an pe care Mitsuhide le petrecea cu familia se puteau număra pe degetele unei singure mâini. În timpul campaniilor îndelungate, se întâmpla să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a lungul acoperișurilor. Dintre oamenii dinăuntru, care încă se mai țineau pe poziții, unii tușeau înecați de fum, pe când alții erau acoperiți cu cenușă. Ușile și paravanele pliante fuseseră aruncate în hol, iar acum brocartul auriu și bucățile de lemn aprinse se învăpăiau dens și rapid, arzând strălucitor ca un câmp în flăcări. Dar în micile cămăruțe și alcovuri era întuneric, iar formele rămâneau nedeslușite. Pline de fum, coridoarele nici măcar nu se puteau distinge. Ranmaru, care stătea rezemat greoi de ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
căzând din șa de-atâta grabă. Katsuie și membrii statului său major îl priviră pe tânăr bănuitori. Se așteptaseră la o bătălie, iar emoția și anticiparea luptei li se înălțaseră până la cer. Iar acum, în mijlocul lăncilor lor și al fitilelor aprinse, tânărul acela elegant descăleca grațios, cu o plecăciune politicoasă. — Pajul Seniorului Hidekatsu? Habar n-am ce însemnează asta, dar aduceți-l aici, ordonă Katsuie. Să stăm de vorbă cu el. Katsuie coborâse pe iarba de la marginea drumului și stătea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Când cele două scrisori fură gata, Ieyasu îi ordonă unui paj să-l cheme pe Ishikawa Kazumasa. Secretarul lăsă scrisorile în fața lui Ieyasu, făcu o plecăciune și se retrase. La plecarea lui, un ajutor personal intră cu o lumânare și aprinse, în liniște, două lămpi. La un moment dat, soarele apusese. Privind lămpile, Ieyasu simți că, într-un fel sau altul, ziua aceea fusese nefiresc de scurtă. Se întrebă dacă din această cauză - chiar și cu toate presiunile muncii - încă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Căci Saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe cînd Fariseii le mărturisesc pe amîndouă. 9. S-a făcut o mare zarvă; și cîțiva cărturari din partida Fariseilor, s-au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă și au zis: "Noi nu găsim nici o vină în omul acesta, dar dacă i-a vorbit un duh sau un înger?" 10. Fiindcă gîlceava creștea, căpitanul se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăți de ei. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
eroi, ca o adevărată prevestire sumbră a celor ce urma să ni se întâmple, în calitatea noastră de ostași aflați în război. În zorii zilei de 1 aprilie 1942, pe un ger strașnic și cu un orizont de un roșu aprins, am început să străbatem străzile marelui oraș și în câteva zile îmi găseam locul în dispozitivul de apărare pe una din plajele de la răsărit de Odessa. Îmi alesesem drept ordonanță pe soldatul Tamaș Mihai, din Bărgăuanii Neamțului, cu patru ani
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
două luni, la 26 februarie 2006, sfârșea în chinuri de neimaginat cu trupul sleit de puteri din cauza suferinței atroce și a postului sever ce și-a impus - posturi și rugăciuni în genunchi ore întregi, hrănindu-se cu fum de candele aprinse, cu trupul slăbit de penitența autoimpusă, cancer în loc de iubire... În final rămânem cu un enorm sentiment de tristețe neagră, de neîmplinire a unei ființe cu o conduită morală ieșită din comun, a unei lupte zadarnice cu un Destin necruțător, nedrept
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mult tensionată, o așteptare a unui sfârșit apocaliptic - care a durat doar patruzeci de minute, o adevărată veșnicie pentru mine!... Fără lumină, pe un întuneric dens, brăzdat de aceleași repetate fulgere, tunete și trăsnete, fac puțină lumină cu o lumânare aprinsă și mă culc după ora 21, încredințându-mă odihnei de noapte. Trezindu-mă mult după miezul nopții am ieșit în curte și grădină și am constatat că cireșul meu goldan pe care-l udasem din belșug chiar în seara trecută
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
plin de mister, am pornit spre vale... Vrăjit de frumusețe, m-am așezat pe iarbă și am rămas până toată poiana a devenit o oază argintie... Într-un târziu, am plecat spre chilie, unde din nou m-a întâmpinat lampa aprinsă. “Uite că zâna mea își arată din nou prezența grijulie”... În seara aceea, bine dispus, am citit o bucată de vreme, după care m-am întins în crivat. Înainte de a trece în lumea viselor, mi s-a părut sau deja
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
care predică oamenilor ce-l încadrează, Melchisedec îl primește pe Avraam, căruia îi dă păine și vin. Avraam este urmat de Lot și de alți oameni, Pilda celor 10 fecioare, Iisus Hristos sub un baldachin frumos; 5 fecioare cu candelele aprinse care stau la masă, iar celelalte 5 stau afară și așteaptă. Pe latura de est a pronaosului, în partea de sus a celor două coloane, la una este Pilda Vameșului și a Fariseului, iar pe a doua Pilda fiului risipitor
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea la loc de cinste apa neîncepută, cărbunii aprinși, lingura de aramă și cu ochii închiși ne atingea fruntea , tîmplele, spatele, călcâiele. Simțeam cum mă înfioară mîinile ei reci, osoase și cădeam ca într-un vis nesfârșit în murmurul vorbelor ei: „Ieși deochi din ochi,din tâmplă,din piept
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
necosită, înspăimântător de verde și înaltă încât le spală fețele cu roua care nu se ia până la amiezi. Întind plasele și așteaptă să prindă fluturii mei, pe care i-a eliberat gura arsă de arșița zilelor trecute călare pe soarele-bulgăre aprins. Ele sunt aducătoarele de răvașe împrăștiate. Pierduții așteaptă, cuminți, semne albastre de nemurire. Nesătuii molfăie firele de nisip din clepsidra timpului ascuns. Mii de povești minunate, poveștile voastre, alunecă vertiginos în burți fără de sens, așa cum a alunecat, într-o zi
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Închiși la culoare - blugii mei, de fapt - și niște cizme Îngrozitor de scumpe pe care i le făcuse cadou un pretendent urât și scund. Părul Întunecat și lung i se revărsa pe spate În bucle lejere, iar buzele de un roșu aprins oftau nemulțumite pe chipul ei perfect. Arăta atât de bine, Încât prin comparație eu păream complet ștearsă. Am aruncat bluza mov și am scanat camera În căutare de altceva. Singura opțiune ar fi fost rochița gri, care zăcea aruncată pe
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
fusesem În viața mea atât de machiată și categoric părul meu nu mai suportase niciodată atâta gel și fixativ. Aproape că nu mă mai regăseam În fata a cărei reflexie strălucea În fața mea. Mi-am mușcat buzele de un roșu aprins, simțindu-mi palmele transpirate. Mai aveam doar zece minute. ― Poți să nu mai faci sunetul ăla? mă Întrebă Cora, una dintre dansatoare. Mă scoate din minți. Am Încetat să mai bat cu unghiile mele lungi În măsuța minusculă de machiaj
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului de aur, pe care l-a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6. Oricine nu se va arunca cu fața la pămînt și nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins." 7. De aceea, în clipa cînd au auzit toate popoarele sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, și a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile s-au aruncat cu fața la pămînt și s-au închinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur, 11. și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. 12. Dar, sunt niște Iudei, cărora le-ai dat în grijă treburile ținutului Babilonului, și anume Șadrac, Meșac și Abed-Nego, oameni care nu țin seama deloc de tine, împărate. Ei nu slujesc dumnezeilor tăi, și nu se închină chipului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veți închina lui, veți fi aruncați pe dată în mijlocul unui cuptor aprins! Și care este dumnezeul acela, care vă va scoate din mîna mea?" 16. Șadrac, Meșac și Abed-Nego au răspuns împăratului Nebucadnețar: "Noi nu avem nevoie să-ți răspundem la cele de mai sus. 17. Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
vă va scoate din mîna mea?" 16. Șadrac, Meșac și Abed-Nego au răspuns împăratului Nebucadnețar: "Noi nu avem nevoie să-ți răspundem la cele de mai sus. 17. Iată, Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne scoată din cuptorul aprins, și ne va scoate din mîna ta, împărate. 18. Și chiar de nu ne va scoate, să știi, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi, și nici nu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai înălțat!" 19
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
să încălzească de șapte ori mai mult cuptorul, de cum se cădea să-l încălzească. 20. Apoi a poruncit unora din cei mai voinici ostași din oștirea lui să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să-i arunce în cuptorul aprins. 21. Oamenii aceștia au fost legați cu izmenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, și aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22. Fiindcă porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobișnuit de încălzit, flacăra a ucis pe toți oamenii, care aruncaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
cei mai voinici ostași din oștirea lui să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să-i arunce în cuptorul aprins. 21. Oamenii aceștia au fost legați cu izmenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, și aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22. Fiindcă porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobișnuit de încălzit, flacăra a ucis pe toți oamenii, care aruncaseră în el pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego. 23. Dar acești trei oameni: Șadrac, Meșac și Abed-Nego, au căzut legați în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
Fiindcă porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobișnuit de încălzit, flacăra a ucis pe toți oamenii, care aruncaseră în el pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego. 23. Dar acești trei oameni: Șadrac, Meșac și Abed-Nego, au căzut legați în mijlocul cuptorului aprins. 24. Atunci împăratul Nebucadnețar s-a înspăimîntat, și s-a sculat repede. A luat cuvîntul, și a zis sfetnicilor săi: "N-am aruncat noi în mijlocul focului trei oameni legați?" Ei au răspuns împăratului: "Negreșit, împărate!" 25. El a luat iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
luat iarăși cuvîntul și a zis: "Ei bine, eu văd patru oameni umblînd slobozi în mijlocul focului și nevătămați; și chipul celui de al patrulea seamănă cu al unui fiu de dumnezei!" 26. Apoi, Nebucadnețar s-a apropiat de gura cuptorului aprins, și, luînd cuvîntul, a zis: "Șadrac, Meșac și Abed-Nego, slujitorii Dumnezeului cel Prea Înalt, ieșiți afară și veniți încoace!" Și Șadrac, Meșac și Abed-Nego au ieșit din mijlocul focului. 27. Dregătorii, îngrijitorii, cîrmuitorii, și sfetnicii împăratului s-au strîns și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
domnie. Și un Îmbătrînit de zile a șezut jos. Haina Lui era albă ca zăpada, și părul capului Lui era ca niște lînă curată; scaunul Lui de domnie era ca niște flăcări de foc, și roatele Lui ca un foc aprins. 10. Un rîu de foc curgea și ieșea dinaintea Lui. Mii de mii de slujitori Îi slujeau, și de zece mii de ori zece mii stăteau înaintea Lui. S-a ținut judecata și s-au deschis cărțile. 11. Eu mă uitam mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
iar la urmă vine și mângâierea și bucuria”. După aceea: „Numai binecuvântarea Domnului îmbogățește iar osteneala fără Dumnezeu nu e bună la nimic”. Și: „Mândria nu dă prilej decât numai la ceartă, iar cei înțelepți primesc sfaturile. La o discuție aprinsă cel înțelept cedează primul”. Pe când: „Cel încet la mânie este bogat în înțelepciune, iar cel ce se mânie degrabă își dă pe față prostia”. Să știi că: „Trei lucruri, trei năravuri, trei patimi îl sărăcesc pe om și îl fac
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Lui. 8. Atunci pămîntul s-a cutremurat și s-a clătinat; temeliile cerului s-au mișcat și s-au zguduit, pentru că El Se mîniase. 9. Fum se ridică din nările Lui și un foc mistuitor ieșea din gura Lui: cărbuni aprinși țîșneau din ea. 10. A plecat cerurile, și S-a coborît: un nor gros era sub picioarele Lui. 11. Călărea pe un heruvim, și zbura; venea pe aripile vîntului; 12. era înconjurat cu întunericul ca și cu un cort, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]