21,997 matches
-
nr. 71/1969 , cu modificările ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr. 142/1970 privind stabilirea maximului amenzii pentru contravențiile la normele privind disciplină contractuală, precum și orice alte dispoziții contrare. Anexă 1 NOMENCLATORUL contractelor economice care se înregistrează și la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor 1. La Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe se înregistrează contracte economice încheiate între unitățile socialiste furnizoare și beneficiare pentru următoarele materii prime și
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
contravențiile la normele privind disciplină contractuală, precum și orice alte dispoziții contrare. Anexă 1 NOMENCLATORUL contractelor economice care se înregistrează și la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificării și Ministerul Finanțelor 1. La Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe se înregistrează contracte economice încheiate între unitățile socialiste furnizoare și beneficiare pentru următoarele materii prime și materiale de bază, cu rol hotărîtor în îndeplinirea sarcinilor fizice de plan și îndeosebi a exportului: - benzi de
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
contractele de livrare de utilaje, mașini, echipamente, instalații și linii tehnologice, nou nominalizate în planul pentru asimilare. ... 3. Contractele prevăzute la pct. 1 și 2 se înregistrează și la Ministerul Finanțelor. NOTĂ: Nomenclatorul contractelor economice care se înregistrează la Ministerul Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe și la Comitetul de Stat al Planificării se va actualiza anual, o dată cu aprobarea planului național unic de dezvoltare economico-socială. Anexă 2 PENALITĂȚI PENTRU NEEXECUTAREA SAU EXECUTAREA NECORESPUNZĂTOARE A CONTRACTELOR ECONOMICE Penalitățile pentru neexecutarea sau
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
de efectuare a probelor tehnologice, formele de asistență tehnică și regimul de garanții; ... j) relațiile de transport optimizate stabilite, potrivit legii, pe baza calculelor prealabile de optimizare, asigurînd reducerea distantelor de transport, eliminarea transporturilor inutile, încadrarea în zonele de desfacere - aprovizionare aprobate; pentru produsele de balanța coordonatorii răspund de optimizarea transporturilor la emiterea repartițiilor; ... k) răspunderile contractuale ale părților; ... l) condiții restrictive de livrare a materiilor prime, materialelor și produselor noi în funcție de gradul de realizare a sarcinilor de predare a materialelor
LEGE nr. 3 din 30 martie 1988 privind încheierea şi executarea contractelor economice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106714_a_108043]
-
utilizator, baze de date relaționale, limbaje de generația a IV-a, instrumente CASE și arhitectură client/server. Totuși, a fost unanimă opinia că, deși tehnologia este esențială în realizarea ERP, definiția trebuie să reliefeze ariile funcționale acoperite: contabilitate, producție, vânzare, aprovizionare, stocuri, control de calitate etc. Astfel, sistemele ERP sunt pachete de aplicații formate din mai multe module care sprijină toate ariile funcționale: planificare, producție, vânzare, marketing, distribuție, contabilitate, financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service și întreținere, logistică și e-
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
să implementeze un sistem integrat unic, prin înlocuirea sau reproiectarea sistemelor funcționale existente. ERP constă din module software care acoperă toate ariile funcționale, structurate ca de exemplu: marketing și vânzări, service, proiectare și dezvoltare de produs, producție și controlul stocurilor, aprovizionare, distribuție, resurse umane, finanțe și contabilitate, servicii informatice. Integrarea acestor module este realizată fără duplicarea informațiilor, cu ajutorul noilor tehnologii de baze de date și al rețelelor de calculatoare. Datele reprezintă fundația unui sistem ERP. Baza de date reprezintă un depozit
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
reduce eficiența softului. Mai sunt întâlnite, de asemenea, la parteneriate probleme de compatibilitatea a sistemelor. 1.3 Caracteristicile soluțiilor ERP În general soluțiile de acest tip acoperă întreaga activitate economică a unei companii. Gestionează atât relațiile cu furnizorii, activitatea de aprovizionare, depozitarea, fluxurile de producție, controlul calității, desfacerea cât și activitatea economico-financiara a companiei. Nu sunt excluse nici operațiunile de salarizare, resurse umane. Un sistem ERP se deosebește de orice alte sisteme prin câteva concepte care stau la baza construcției lor
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
la baza construcției lor și fac din acestea unelte de bază într-o economie competitivă. Dintre acestea le menționam pe cele mai importante: modul unitar de organizare a datelor; integrarea tuturor funcționalităților disponibile în cadrul sistemului (gestiune contabilă și financiară, producție, aprovizionare, vânzare, salarizare, etc.); extensibilitate orice ERP permite extinderea prin adăugare de noi funcționalități; posibilitatea de adaptare pentru orice procese economice; posibilitatea de modificare a proceselor în ton cu modificarea legislativă; analiza financiar-contabilă multidimensională (pe proiecte, tip de activitatea, etc.); definirea
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
mai mare este volumul comerțului unei ț)ri, în cifre absolute, cu atat mai mare va fi num)rul furnizorilor ei. În calitatea noastr) de cel mai mare partener comercial din lume, miz)m pe o multitudine de surse de aprovizionare. Manevrele politice neprev)zute, sau revoluțiile, sau r)zboaiele de oriunde din lume ar putea bloca accesul la unele dintre resursele unei ț)ri. În privința acestei chestiuni, ca și în a altora, avem protecția oferit) de cifre. Mai mult, în calitate de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este folosit), ins) forță este și ea pe fâț) utilizat). O catalogare de exemple ar fi, în egal) m)sur), complex) și lent). În partea american) a registrului contabil ar trebui s) fie înscrise etape precum: plasarea trupelor în Berlin, aprovizionarea lui pe cale aerian) pe perioada blocadei, staționarea trupelor în Europa, instituirea de baze în Japonia și în alte p)rți, declanșarea r)zboiului în Coreea și Vietnam, si ,,punerea în carantin)” a Cubei. Arareori, dac) nu chiar niciodat), a fost
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Morii - n.ns.) de pe Prut și ca normă zilnică de parcurs aproximativ 20 de mile (cca. 30 km), a fost afectat de „ploaia irlandeză“ care s-a abătut asupra zonei, prilej numai potrivit pentru Gordon să facă o călătorie pentru aprovizionare la Chișinău și, de acolo, la Iași, utilizând tradiționala trăsură cu patru cai. Ceea ce nu izbutise, așadar, J.O. Noyes, de a vizita capitala Moldovei, reușea ofițerul britanic, după o călătorie plină de peripeții pe traseul Chișinău-Leova-Huși-Vaslui-Iași. Spre deosebire de Galați, oaspetele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
of the United States, The Paris Peace Conference, 1919 (F.R.U.S., P.P.C., 1919), vol. VII, Washington, 1945, p. 606. 28 Ibidem, p. 604-605 și vol. XI, p. 374. culme: Georges Clemenceau considera că așa ceva „nu putea fi tolerat“; Herbert Hoover stopase aprovizionarea Ungariei pentru a nu oferi astfel provizii românilor; Arthur Balfour aducea în discuție ruperea relațiilor cu România și propunea chiar instituirea unei blocade împotriva statului român; în sfârșit, se relua chiar o discuție mai veche privitoare la apartenența României la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regulamentul operativ. Viața în munte nu era ușoară, fiind marcată de lipsuri și privațiuni, dublate de o tensiune permanentă. Alimentele, armamentul și munițiile erau în cantități insuficiente. Dat fiind că localitățile din vecinătate, de unde ar fi urmat să se facă aprovizionarea, erau supravegheate de securiști (care aveau și o rețea informativă la dispoziție), legăturile se stabileau cu prudență 24. Modelul de organizare al partizanilor din Munții Arnota îl reprezentau taberele legionare așa cum le gândiseră „părinții fondatori“ ai Legiunii în perioada interbelică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
un „plan de acțiune informativă în problema «Bande»“, care prevedea: 1) Adâncirea acțiunii informative în jurul mănăstirilor (Stânișoara, Turnu, Robaia, Bistrița, Horezu și Arnota) și satelor (Costești și Bărbătești) din regiune, unde existau semnale că partizanii aveau susținere, inclusiv în forma aprovizionării. Se dispunea ca la mănăstirile Stânișoara și Turnu să fie dirijat și instruit informatorul „Nica“, care urma să activeze sub coordonarea unui sublocotenent de la Regionala Vâlcea. Două informatoare aveau să fie reactivate la mănăstirea Bistrița, realizarea instructajului și dirijarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politici și să descopere eventualele adăposturi sau • Monica Grigore, op. cit., p. 102-103 (doc. de la AMJ, DIM, fond „Penal“, dosar 102, vol. 1, f. 290-291). • Ibidem, p. 110 (doc. de la ACNSAS, fond „Penal“, dosar 145, vol. 1, f. 7). locuri de aprovizionare și gazdele acestora. Raionul de Securitate Horezu avea să dirijeze un informator în Munții Ursu; raionul Brezoi avea să trimită un informator pe valea pârâului Păscoaia; Regionala de Securitate Vâlcea urma să îndrepte informatorul „109“ pe coasta Câinenilor până în Muntele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
marcante ale vieții politice românești (Al.I. Cuza, M. Kogălniceanu, I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Th. Rosetti, D.A. Sturdza, Take Ionescu ș.a.), precum și detalii referitoare la modul de viață al românilor din secolul al XIX-lea (obiceiuri, locuințe, încălzit, iluminat, aprovizionare cu apă, alimentație, port, ocupații, mijloace de comunicație și transport). Se fac referiri la școlile din trecut, cu evocarea câtorva profesori celebri (Raoul de Pontbriant, Șt. C. Mihăilescu, I. Circa, E.I. Francudi), la ziare și reviste de odinioară, la mișcarea
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
la o țară de interes, redactată în Germania pentru a fi utilizată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: „I. Condiții generale. Locație. Frontiere. Zonă. Istorie. Structură guvernamentală și administrativă; II. Caracteristicile țării. Forme de relief. Soluri. Suprafața terenului. Climat. Aprovizionarea cu apă; III. Poporul. Naționalități. Limbă. Atitudini. Distribuția populației. Așezări. Sănătate. Structura societății; IV. Economia. Agricultură. Industrie. Afaceri și Comerț. Exploatări miniere. Pescuit; V. Transporturile. Căi ferate. Drumuri. Porturi. Aeroporturi. Căi navigabile fluviale; VI. Geografia militară șdelimitare detaliată pe regiuniț
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Economia. Agricultură. Industrie. Afaceri și Comerț. Exploatări miniere. Pescuit; V. Transporturile. Căi ferate. Drumuri. Porturi. Aeroporturi. Căi navigabile fluviale; VI. Geografia militară șdelimitare detaliată pe regiuniț; VII. Sistemul militar actual. Armata: ordinea de luptă; sisteme fixe de apărare, echipamente militare, aprovizionare. Flota militară: ordinea de luptă, flota, echipamente maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de luptă, flota aeriană militară, echipamente de zbor mai ușoare decât aerul, aprovizionare; VIII. Anexe speciale. Date biografice referitoare la membri importanți ai guvernului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
actual. Armata: ordinea de luptă; sisteme fixe de apărare, echipamente militare, aprovizionare. Flota militară: ordinea de luptă, flota, echipamente maritime de coastă, spațiul aerian maritim, aviația militară: ordinea de luptă, flota aeriană militară, echipamente de zbor mai ușoare decât aerul, aprovizionare; VIII. Anexe speciale. Date biografice referitoare la membri importanți ai guvernului. Terminologie geografică locală. Descrierea râurilor, lacurilor, canalelor. Listă și caracteristici ale centralelor electrice. Descrierea drumurilor. Listă cu aerodromurile și principalele piste de aterizare. Listă cu principalele linii telefonice și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
faptul că cei care conduceau firmele socialiste erau, ca pregătire, ingineri, preocuparea lor principală era îndreptată aproape exclusiv spre producție și condițiile acesteia, iar cele două componente care ar fi trebuit să lege nemijlocit și solid producția de piață - adică aprovizionarea cu materii prime și materiale și desfacerea producției (ceea ce în capitalism poartă denumirea „vânzări”) aveau un rol cu totul secundar între preocupările tehnocraților socialismului. Dacă există un impediment deopotrivă cultural și instituțional pe care socialismul a reușit să îl creeze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și vânzare. Constructorii dominației administrative asupra producției au făcut mari eforturi, organizatorice și instituționale, în acest sens. S-au străduit să concentreze aceste funcții în „dispecerate” naționale și de ramură - Consiliul de Stat al Planificării, centralele industriale, mai târziu Ministerul Aprovizionării Naționale etc. - reducând cât mai mult inițiativa și autonomia unităților producătoare în participarea pe piața materiilor prime și a utilităților. Au făcut la fel cu vânzările, „scutind” întreprinderile producătoare de „grija” de a-și vine produsele, adică de participarea pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
rezultat al evoluției istorice și nu al abordării raționale a societății, este risipitor și poate fi înlocuit cu planificarea riguroasă a nevoilor societății. Se sprijineau în abordarea lor pe valorile iluminismului newtonian și pe experiența căpătată în planificarea logistică a aprovizionării militare, extinsă la limite încă neatinse în istorie prin sistemul armatelor de cetățeni, generalizat în timpul războaielor napoleoniene. Paradigma fundamentală a comunismului teoretic poate fi ușor vulgarizată în termenii simpli ai planificării „nevoilor”. Astfel, pentru o societate de 22 milioane de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cvasi inexistente. Piața nu apărea niciodată ca atare în relație directă cu producția. Singura formă în care putea apărea era cea a restricțiilor introduse în raport cu producția a celorlalte componente administrative ale economiei, și în primul rând a celei legate de aprovizionare și desfacere. În timp însă, relația dintre conducătorili industriei socialiste și clasa politică comunistă a devenit extrem de sofisticată, net mai complicată decât simpla relație de subordonare de la început. Inițial, din motive ideologice, conducătorii industriali au fost considerați un rău necesar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
vorba de piața pentru populație, care ocupa un loc secundar în economia socialistă, ci de piața produselor industriale destinate producției industriale. Activitatea comercială a unităților productive era masiv separată de acestea. În teorie, separarea era minimă. Practic, însă, funcțiile de aprovizionare și desfacere erau transferate în cea mai mare parte către o administrație specializată, situată în afara întreprinderilor de producție - în centrale industriale, ministere și organele de planificare ale statului. Planificarea administrativă - al cărei principal obiectiv îl constituiau nu calitățile de eficiență
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și ocupa în ierarhia economiei socialiste un loc de o importanță secundară celei acordate conducătorilor producției. Parțial, reușeau să compenseze această poziție mai slabă prin deformarea relațiilor formale cu unitățile productive care, până la urmă, depindeau de deciziile acestei tehnocrații pentru aprovizionarea la parametri cât mai buni a întreprinderilor. Consecința a fost că, în vreme ce relația de grup a rămas de inferioritate, ea a fost dublată de o rețea de relații interpersonale în care ierarhiile formale erau secundare în raport cu cele informale. Altfel spus
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]