5,714 matches
-
Pentru prima oară, în chip explicit, mediului preuniversitar și celui academic i se reglementează, ferm, structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului: învățământ preșcolar, primar, secundar și terțiar, public, privat și confesional. Iar școlii românești, i se direcționează, hotărât și limpede, arealul optim dezvoltării libere și armonioase a individualității, premisă sine qua non spre împlinire și dezvoltare personală, pentru cetățenie activă și inserție socială armonioasă, pentru, în cele din urmă, dezvoltări, realizări și împlinire personală, angajare oportună pe vastele paliere ce configurează
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
lor...” - Ridic la fileu, trag spuza pe turta noastră și întreb pe universitara-deputat Ardeleanu, altminteri un eminent lingvist, între altele, cum interpretează Domnia Sa elementele enunțate (și, implicit, influențele derivate) din discursul mediatic, cel care se revendică, vizavi de travaliul din arealul politic, ca fiind expresia transparenței și fidelității, a mesajului corect. Vizavi (și) de redactarea noii Legi a Educației... Vă rog, doamnă ! - După o zi de muncă în Parlament pe textul legii, de dimineață până noaptea, mă întorceam acasă și, într-
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
al Organizației de Femei a Partidului Liberal în Republica Moldova. Preocupată de situația femeii în spațiul quasi-viril al politicului și intitutionalului, Elena Prus vine cu câteva exemple și interpretări legate de prezențe feminine în Europa și în lume, cu precădere în arealul francofon și românesc. Autoarea încearcă să răspundă unor întrebări, precum: “Ce este egalitatea între femei și bărbați ?”, “Mai există oare în Europa probleme de egalitate a genurilor ?”, “Ce este modul de abordare integrat de egalitate și care sunt originile acestuia
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
sau mai multe tipuri de produse comestibile sau nu; nu vă lăsați păcălite de aspectul asemănător unor birouri lăsate în paragină; plantele acelea care par să fi crescut vraiște pe tarabe sunt marfă și totodată obiectul vizitei voastre în acel areal; am apostrofat eu odată un negustor că nu-și face curățenie pe birou (mă tot întrebam pe unde și-o ține dosarele) și nu-mi permit să vă spun ce mi-au auzit urechile... Tot la piață puteți găsi carne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
În același cadru se înscrie și problematica instinctelor individuale și sociale pe care, oricât s-au străduit teoriile psihanalitice, ethologiste, pavloviste sau motivaționale, de la Sigmund Freud până la Abraham Measlow, nu au reușit în demersul lor de a le scoate din arealul științific, pentru simplul motiv că orice abordare umană trebuie să plece de la fenomenele bazale ale existenței sale, care nu se găsesc cantonate decât în instincte, întocmai ca pentru orice ființă viețuitoare. Privite lucrurile prin această prismă, viziunea mistică imputată omului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și în contrazicere cu evidența, evoluționismul transformist este acceptat ca instrument de lucru. Deși viața nu a putut fi reprodusă, iar teoriile privind apariția ei nu sunt decât pure speculații, cu toate acestea sunt acceptate ca științifice, deși nimic din arealul științific nu le susțin. Mai mult, este de domeniul evidenței faptul că viața este atât de bine codificată, atât de perfectă în derularea ei individuală sau colectivă, supusă unei finalități atât de evidente, încât e greu de crezut că materia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
totul altă miză. În primul rând, te fac să înțelegi ce înseamnă și care sunt etapele unui program comunitar ce își propune să lase urme în mentalitate, de unde începe, prin ce trece și cu ce se finalizează. Cum acoperă un areal de necesități și interese împărtășite, cum dezvoltă capacitatea de asimilare a unui concept-cheie pentru arta comunitară - cel de apartenență. Sensul unei asemenea inițiative este implementarea unei conștiințe reactive de lungă durată, care să se antreneze constant. Pe această strategie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
în Orientul Apropiat, apoi s-au răspîndit în Europa și toată Asia, pentru ca mai apoi să ajungă în Australia și America 232. Bibliografie specială Lingvistică limbilor, Diversitatea lingvistică a lumii și Clasificarea limbilor: Aikhenvald, Alexandra Y.; Dixon, R.M.W. (editori), Areal Diffusion and Genetic Inheritance. Problems în Comparative Linguistics, Oxford University Press, Oxford, 2006. Aikhenvald, Alexandra Y.; Dixon, R.M.W. (editori), Grammars în Contact. A Cross-Linguistic Typology, Oxford University Press, Oxford, 2007. Aikhenvald, Alexandra Y., Serial Verb Constructions în Typological Perspective
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
The Nature and Uses of Linguistic Typologies, în rev. "Internațional Journal of American Linguistics", vol. 23, nr. 2, 1957, pp. 68-77. Greenberg, Joseph H., The Typological Method, în vol. Thomas A. Sebeok (editor), Current Trends în Linguistics, vol. 11, Diachronic, Areal, and Typological Linguistics, Mouton, Haga-Paris, 1973, pp. 149-193. Greenberg, Joseph H. (editor), Universals of Language, MIT Press, Londra, 1963. Hagège, Claude, La structure des langues, Quatrième édition corrigée, Presess Universitaires de France, Paris, 1995. Hale, Ken, On Endangered Languages and
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și obiceiuri peste secole și chiar peste milenii. Acești proto-indo-europeni au interferat cu popoarele caucaziene (de la care au preluat tehnică procesării bronzului) și cu cele uraliene, de la care au preluat tehnică domesticirii calului. Unele date lingvistice confirmă ipoteza Gimbutas: în arealul cuprins între Scandinavia la nord, Marea Neagră la sud, munții Urali la est și fluviul Volga la vest (ipotetica patrie primitivă a indo-europenilor) trăiesc și populații uralice și altaice și de aici ideea că limbile indo-europene și cele uralo-altaice au o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Slușanschi, Introducere în studiul limbii și culturii indoeuropene, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1987, p. 43. 260 Că un compromis, Sorin Paliga utilizează sintagma limba sîrbă-croată în loc de sîrbo-croată, pentru a ține seama de realitățile lingviste și nu politice ale acestui areal (v. vol. Introducere în studiul comparativ al limbilor slave, Editura Universității din București, București, 2012). 261 Etimologia cuvintelor evreu, ebraic face referință, mai frecvent, la cuvîntul eber "dincolo de" = "popor de dincolo de Eufrat". 262 V. stud. Cushitic and Omotic, în vol
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să pătrundă în păduri și să stârnească fiarele...Vânătoarea era una dintre distracțiile păturii conducătoare. în zilele noastre se mai organizează vânători prin aceste părți pentru iepuri, mistreți, căprioare, vulpi, bursuci și mai rar pentru rațe și gâște sălbatice. Micșorarea arealului pădurilor și colectivizarea agriculturii au făcut ca din pădurile noastre să dispară lupii și urșii, iar celelalte specii să se reducă simțitor. NN-ar trebui neglijate și situațiile de braconaj care se practică de către unii locuitori din satele Alba sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
potențialului nostru științific și artistic. Victor Geangalău, fundația sa, concură cu argumente validate de timp, că aspirațiile noastre comune sunt deplin motivateă Prin accesul larg la valori verificate și confirmate de timp, Iașii se împlinesc și se înscriu firesc în arealul viguroaselor tradiții și al orizonturilor înalte ale modernității. Valentin Ciucă, critic de artă Cuvântul autorului O călătorie într-o țară străină te transformă psihic ireversibil. Dacă vrei să vezi mai profund decât reclamele strălucitoare, hotelurile, restaurantele, iahturile și cazinourile pentru
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
secția de chirurgie, fie în cadrul secției, fie în serviciul ATI, urmând o abordare multidisciplinară. Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” este situat în Șos. Pantelimon, spre ieșirea din București, în sectorul 2, zona de S-E a Capitalei, deservind un areal populațional numeros, constituit în principal din populația sectorului 2, dar și din zonele limitrofe: localități din județele Ilfov (Pantelimon, Cernica, Brănești, Dobroiești, Voluntari) și Călărași (Fundulea, Lehliu). Fiind situat la ieșirea din Capitală spre DN3 și A2 (autostrada „Soarelui”) preia
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe americani, potrivit altor statistici, aceștia au pierdut 11 bombardiere. 45 de aviatori americani au fost luați prizonieri. * * * Raidul se va repeta a doua zi, pe 5 aprilie, de această dată fiind atacat orașul Ploiești și zona petrolieră aferentă. Acest areal era apărat de 83 de baterii de artilerie antiaeriană (38 românești și 45 germane). Iată cum se prezenta în acel moment apărarea aeriană a acestui oraș, prin baloane captive, în descrierea lui Petre Constantinescu: "De Ploiești însă, nu te poți
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
cca cinci-șase mii de ani în urmă), când agricultura a început să pătrundă și în aceste locuri pe seama tăierii pădurii din masivul forestier, inițial aproape compact, al Colinelor Tutovei, tăieri ce s-au extins treptat pe văi, începând dinspre marginea arealului păduros spre interior. * Referitor la evoluția vieții social-economice a populației din Colinele Tutovei, se apreciază că: > În feudalismul timpuriu (adică în secolele 10-13 e.n.) se păstrează sistemul de organizare în obști sătești, deci de folosință (stăpânire) în devălmășie a teritoriului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
viscerelor lor, a siste-mului nervos, cea circulatorie sanguină, cea stomacală, etc. Între cele două perspective există o sigură distincție: efectele vieții psihice asupra structurii organelor și viscerelor demonstrate de concepția evoluționistă a lui Darwin au aplicabilitate populațională, se raportează la areale de viață ale fiecărei specii de animal în parte și relațiile pe care le dezvoltă acolo cu alte specii de animale pe când, cele la care Freud a făcut referire țin de viața cotidiană a oamenilor, de tradiția culturală căreia îi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
caracter tranzitoriu atâta timp cât nu se supraadaugă agresiunea microbiană. În general se admit mai multe categorii de mobilități dentare: mobilitate dentară tranzitorie; mobilitate dentară reversibila; mobilitate dentară ireversibilă. MOBILITATEA DENTARĂ TRANZITORIE Adeseori mobilitatea dentară se poate augmenta tranzitoriu, având cauze din arealul fiziologicului. Parodonțiul bogat vascularizat își mărește adeseori volumul, antrenând o mobilizare mai accentuată a dinților în alveolele lor. Această augmentare poate avea loc după o dezocluzie prelungită (cea din timpul somnului) sau datontă hormonilor sexuali vasoactivi în cursul ciclurilor menstruale
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale de șes este extinsă în lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților săi. Aluviunile din șesul Miletinului cu grosime de 9-10 m la Șipote și 7-9 la Hălceni sunt formate din două orizonturi: unul inferior, gros de 2-4 m, conținând nisipuri grosiere, prundișuri și resturi de cochilii
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă (Botriochola ischeamum),colilia (Stepa lessingiana), dedițelul (Adonis vernalis),sugelul (Samium amplexicaule),fragii (Fragaria vesca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sunt reprezentate mai ales prin pășuni, unele fiind permanente și bine întreținute sau prin fânețe, din care unele sunt cosite anual, altele sunt temporar pășunate. Pășunile (21,9%) au o mare extindere pe numeroși versanți improprii agriculturii, în timp ce fânețele ocupă areale mici (0,74%)pe versanți cu pante reduse, dar afectați de alunecări stabilizate. Fondul de bază al pajiștilor zonale, de coastă, este constituit mai ales din speciile: păiuș (Festuca valesiaca și F. pseudovina) în pajiștile nedegradate, apoi colilie (Stipa lessingiana
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
observă că drogul este un concept universal întâlnit în toate societățile dar nu există criterii obiective de definire a acestuia în schimb, afirmă autorul, drogul este un construct social și cultural. Înțelesul său este simbolic, dar devine specific în diferite areale sociale-geografice-culturale. Willis (1976, p. 107) spunea că "importanța drogurilor nu este dată de efectele fizice imediate pe care acestea le au asupra indivizilor ci de modul în care acestea facilitează trecerea peste o mare barieră simbolică ridicată împotriva oamenilor normali
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în privința traseului delictogen al copilului. În astfel de situații, școala este lipsită de mijloace, cazul trebuind a fi preluat de structurile de asistență socială. Figura 6: Relația între statutul economic și oportunitățile educaționale Sursa: adaptare după Pacione, 2009 Școlile din arealele urbane sărace au o rată a notelor obținute scăzută, un curriculum ceva mai limitat, profesori mai puțin calificați, acces scăzut în ceea ce privește o consiliere academică, legături slabe cu învățământul superior și angajatori, puțini studenți plasați la cursuri avansate, clădirile în care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale țării segregarea socio-economică a generat areale urbane clar delimitate spațial și care se dosebesc net de restul orașului - zone bogate și zone foarte sărace - ghetouri în care converg două forme sociale de segregare: socio-economică și etnică (întrucât populația majoritară este de etnie rromă) cu grave probleme
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
arată că incidența bolii la populația de etnie maghiară din România (9,77 cazuri noi/100 000 locuitori/an în 2004) este semnificativ mai mare decât a populației românești (5,38/100 000/an în 2004), în condițiile împărțirii aceluiași areal geografic (Șerban et al., 2005). Iată de ce, studierea particularităților genetice ale populației românești din punct de vedere al susceptibilității pentru DZ tip 1 a fost și este un subiect de mare interes atât pentru cercetătorii din țara noastră, cât și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]