3,252 matches
-
Australia, popoarele din Polinezia au lăsat în urmă o moștenire artistică aparte. Deși multe din artefactele lor erau create din materiale organice și au fost pierdute pe veci, câteva din realizările lor cele mai spectaculoase au supraviețuit în piatră și argilă. Printre acestea se numără numeroase fragmente de ceramică de pe tot cuprinsul Oceaniei, datând de la sfârșitul mileniului al II-lea î.e.n. De asemenea, aceste popoare au lăsat în urmă multe platforme de piatră și sculpturi dintre cale cele mai cunoscute sunt
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
neexistând unități industriale sau agro-zootehnice mari, cu impact impurificator semnificativ, asupra lacului de acumulare. În zona periferică, de apogeu a bazinului hidrografic, formațiunile geologice predominante sunt reprezentate prin piroclastite andezitice, în aceeași zonă, în stratul următor de profunzime găsindu-se argile marnoase-calcaroase cu intercalații de nisipuri. Bentalul pietros-bolovănos al pârâului Cușmed și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanți și pe văi și sunt constituite din argilă, argilă-prăfoasă și argilă nisipoasă, gălbui roșcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 - 4,0 m. Depozitele proluviale
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanți și pe văi și sunt constituite din argilă, argilă-prăfoasă și argilă nisipoasă, gălbui roșcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 - 4,0 m. Depozitele proluviale se
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanți și pe văi și sunt constituite din argilă, argilă-prăfoasă și argilă nisipoasă, gălbui roșcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 - 4,0 m. Depozitele proluviale se găsesc numai în
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanți și pe văi și sunt constituite din argilă, argilă-prăfoasă și argilă nisipoasă, gălbui roșcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 - 4,0 m. Depozitele proluviale se găsesc numai în versantul drept sub formațiunile argiloase deluviale și sunt alcătuite din nisip fin și nisip prăfos cu fragmente colțuroase de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc pe ambii versanți și pe văi și sunt constituite din argilă, argilă-prăfoasă și argilă nisipoasă, gălbui roșcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 - 4,0 m. Depozitele proluviale se găsesc numai în versantul drept sub formațiunile argiloase deluviale și sunt alcătuite din nisip fin și nisip prăfos cu fragmente colțuroase de gresie dură, cuarțitică
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
formațiunile argiloase deluviale și sunt alcătuite din nisip fin și nisip prăfos cu fragmente colțuroase de gresie dură, cuarțitică, până la adâncimi de 4,5 - 7,0 m. Pliocenul formează roca de bază și este constituită dintr-o succesiune repetată de argile marnoase cu nisipuri și intercalații subțiri de gresie. /4.p.1-3/ Trebuie amintit că regimul hidrochimic al lacurilor de baraj, cu rol adeseori determinant în desfășurarea unor variate fenomene bio-ecologice, este rezultatul chimismului afluenților, modificările introduse prin alterarea substratului geologic
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
de confluența cu Tîrnava Mică, are o înălțime de aprox. 29 m (cota la coronament 374 mMB) și o lungime de 670 m și este executat cu o secțiune neomogenă (prismele de rezistență din aluviuni grosiere și nucleu impermeabil din argilă). Materialele de construcție au fost obținute în principal din „cariera luncă” și secundar pentru argilă, din „cariera versant drept”. /4.p.1/ - lungimea lacului: s-a determinat pe hărțile existente, valorile variind în funcție de gradul de umplere al acumulării, între 4
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
374 mMB) și o lungime de 670 m și este executat cu o secțiune neomogenă (prismele de rezistență din aluviuni grosiere și nucleu impermeabil din argilă). Materialele de construcție au fost obținute în principal din „cariera luncă” și secundar pentru argilă, din „cariera versant drept”. /4.p.1/ - lungimea lacului: s-a determinat pe hărțile existente, valorile variind în funcție de gradul de umplere al acumulării, între 4,57 km și 6,54 km. - lățimea lacului: funcție de gradul de umplere, lățimea maximă (bmax
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
teracotă miniaturali ca spirite protectoare în viața de dincolo, dar niciodată în mărime naturală și purtând arme perfecționate . Ying Zheng simțea că în moarte duhurile vrăjmașilor săi l-ar putea ataca și avea nevoie de o armată de soldați din argilă care, prin natura lor, aveau să dăinuie veșnic. Unii istorici afirmă că armata de teracotă nu trebuia să-l păzească pe Împăratul Qin de spiritele rele de pe lumea cealaltă, ci de duhurile nerăzbunate ale celor uciși. De la tentativa de lovitură
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
salmastru, lacustru) care se succed atât de la nord la sud cât și în timp. Cele trei cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalații de cărbuni. Au o individualitate justificată și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalații de cărbuni. Au o individualitate justificată și bine exprimată prin caracterele reliefului actual, rezultat al unei îndelungate evoluții comune, în cadrul bazinului hidrografic al Oltului. Privit în ansamblu teritoriul creează imaginea unui relief de dealuri (a căror
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
sud), printre care se insinuează mici depresiuni și culoare largi de vale. Prezintă o structură monoclinală, fiind evidenta lângă munte, continuându-se apoi spre sud cu cea cutată. Având în general o structură monoclinală dealurile sunt alcătuite din gresii, marne, argile de vârstă neozoică (Măgura 871 m, Pleșu 766 m, Dealul Măgurii 807 m). În formarea reliefului eroziunea a avut un rol însemnat fiind activată de nivelul local coborât al Oltului. Din cauza coborârii nivelului de bază local întreaga morfologie a sectorului
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. "Rezervația Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului", cu o suprafață de 12 ha, este o rezervație geologică datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
special la Atena, în Anatolia, până în Egipt și Cirenaica. Începând cu secolul al IV-lea î.Ch., aceste stauetete reprezintă în special femei (patriciene sau dansatoare), efebi sau copii, într-o manieră foarte realistă. Figurile erau colorate prin aplicare de argilă de diverse culori. Colecții remarcabile se găsesc la Muzeul Louvre din Paris și în Muzeul greco-roman din Alexandria.
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, așa-zisele macle coaxiale, prezintă concreșteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecției este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc aminte de diferite forme din domeniul culinar sau din peisajul montan. O piesă deosebită este cea pe care minerii au botezat-o „Colierul Reginei" (calcit și calcopirita). În aceeași vitrină
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
Cărămida este un material de construcție artificial, de formă prismatică, obținut dintr-un amestec de argilă, nisip și apă sau din alte materiale (beton, zgură de furnal etc.), uscat la soare sau ars în cuptor. Cărămizile nearse poartă denumirea de chirpici. Cărămida este un material de construcție folosit încă din cele mai vechi timpuri. Arta adevarată
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
și lemn, iar în timpul boom-ului din domeniul construcției și al imobiliarelor, din secolul al XIX-lea, ce a avut loc preponderent în Boston și New York City, cărămida a fost la mare căutare. Cărămida clasică Cărămida clasică este realizată din argilă arsă sau ceramică și este folosită în construcții cu diverse tipuri de mortar. Cărămida din argilă arsă are o mare rezistență la compresiune. Acest tip de cărămidă este atestată și verificată în timp, de mii de ani. În cărămida modernă
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
-lea, ce a avut loc preponderent în Boston și New York City, cărămida a fost la mare căutare. Cărămida clasică Cărămida clasică este realizată din argilă arsă sau ceramică și este folosită în construcții cu diverse tipuri de mortar. Cărămida din argilă arsă are o mare rezistență la compresiune. Acest tip de cărămidă este atestată și verificată în timp, de mii de ani. În cărămida modernă se folosesc, pe lângă argilă, și ingredienți suplimentari, precum porțelanul sau samota. Cărămida poate fi compactă (plină
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
și este folosită în construcții cu diverse tipuri de mortar. Cărămida din argilă arsă are o mare rezistență la compresiune. Acest tip de cărămidă este atestată și verificată în timp, de mii de ani. În cărămida modernă se folosesc, pe lângă argilă, și ingredienți suplimentari, precum porțelanul sau samota. Cărămida poate fi compactă (plină) sau poroasă la nivel exterior, în ambele variante oferind o foarte mare rezistență. Cele două variante diferă în funcție de tipul de pereți (grosime, localizare). De exemplu, cărămida plină poate
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
mm2. De exemplu, rezultatele testelor de laborator pe blocurile ceramice cu goluri verticale Brikston se situează la o medie de 20 N/mm2, ajungând în multe cazuri să depășească valoarea de 35 N/mm2. Caracter ecologic. Cărămida realizată numai din argilă și nisipuri argiloase este un produs natural, ecologic 100%. Culoare Culoarea bucății de cărămidă este influențată de conținutul chimic de minerale al materiei prime, de temperatura de ardere și de atmosfera din cuptor. De exemplu, cărămida de culoare roz are
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
sugerat că scopul celor două societăți era doar extorcarea constructorului spaniol, obligându-l să cumpere de la ele agregate pentru construcția terasamentelor cu aproximativ 17 euro pe tonă. Ținând cont de cantitatea de care avea nevoie FCC, aceasta însemna nisip și argilă în valoare de 17 milioane de leva. În afară de creșterea costurilor, o astfel de licitație necesita proceduri îndelungate care ar fi întârziat și mai mult finalizarea lucrărilor. La o întâlnire în luna decembrie 2009 cu Rumen Vidov, primarul Vidinului, Alberto Bergara
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
descoperita a fost din lut, datând de 9.000 de ani, fiind poroasă. Ceramica este extrem de durabilă și rămâne utilizată la scară largă si în prezent. Gresia din ceramica, care a fost "trasă" la temperaturi extrem de ridicate până la transformarea in argila se numeste proces de "vitrificate" - ce rezulta ceramica transparentă și neporoasă. Acest proces a fost descoperit în China în jurul anului 1400 î.en.. Porțelanul a fost inventat în China, în jurul secolului VI. Cele mai vechi elemente extrase au fost cupru
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]