4,609 matches
-
9) poate fi definit sau identificat ca individ doar empiric și doar de alți individuali; 10) este "bun" doar pentru anumite scopuri legitime 399. În cazul perfecțiunii (elementul central al reconstrucției neoclasice a argumentului ontologic) și urmărind aceeași linie de argumentare, Hartshorne extrage următoarele idei: 1) perfecțiunea nu poate, dacă există, să prevină ceva pozitiv de a exista; 2) nu poate fi dependentă de nimic altceva pentru existența sa; 3) existența sa poate fi cunoscută atât de ea însăși, cât și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de idei s-au conturat); dacă numărul acestora este mic atunci se distribuie aceeași categorie la două sau mai multe grupuri de câte 3 participanți, pentru o dezbatere simultană. În aceeași etapă (indiferent de varianta organizatorică) se urmărește analiza critică, argumentarea sau contraargumentarea fiecăreia dintre idei (soluții); sarcina este de a se selecta ideile cele mai originale sau mai aproape de soluții fezabile dar cu grad mare de originalitate și cu șanse de eficiență maximă, pentru problema pusă În discuție. Se poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de idei s-au conturat); dacă numărul acestora este mic atunci se distribuie aceeași categorie la două sau mai multe grupuri de câte 3 participanți, pentru o dezbatere simultană. În aceeași etapă (indiferent de varianta organizatorică) se urmărește analiza critică, argumentarea sau contraargumentarea fiecăreia dintre idei (soluții); sarcina este de a se selecta ideile cele mai originale sau mai aproape de soluții fezabile dar cu grad mare de originalitate și cu șanse de eficiență maximă, pentru problema pusă În discuție. Se poate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ale didaticii specialității, care impune studierea limbii materne în consens cu trebuințele subiecților educați și cu activitatea educațională europeană. Valoarea investigației realizate constă în descrierea demersului curricular de formare a competenței de comunicare în gimnaziu, cu accent pe metodologia realizării, argumentarea valorii formative a metodei exercițiului în dezvoltarea competențelor de comunicare și propunerea unor scenarii didactice ameliorative pentru dezvoltarea competențelor de comunicare. Autoarele I. Repere psihopedagogice ale educației comunicării 1. Comunicarea 1.1. Semnificații ale conceptului Una din numeroasele definiții ale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se concretizează în actele comunicative, care implică: receptarea, producerea, interacțiunea, realizate fie în formă orală, fie în forma scrisă, fie în ambele forme. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică implică funcționalitatea resurselor lingvistice, prin realizarea funcțiilor comunicative, a actelor de vorbire și vizează coeziunea și coerența discursului, selectarea adecvată a tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin realizarea funcțiilor comunicative, a actelor de vorbire și vizează coeziunea și coerența discursului, selectarea adecvată a tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică reflectă impactul major al interacțiunilor și mediilor cultural, decisiv pentru obținerea performanței comunicative. Performanța este un indice calitativ al funcționalității și al randamentului social, având ca principal indicator funcția comunicativă, de relaționare și se definește prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
funcțională (morfologie și sintaxă); - acte de comunicare; - comunicarea orală și scrisă în diverse situații; - adaptarea propriei comunicări la specificul situației; - disponibilitatea pentru un dialog constructiv, - dezvoltarea interesului pentru interacțiunea socială; - conștientizarea interacțiuni verbale; - texte literare și texte nonliterare; - utilizarea resurselor; - argumentarea convingătoare și adecvată , orală și scrisă, a opiniei; impactului limbajului asupra celorlalți, - responsabilitatea în utilizarea limbajului în context social; 3.1. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul fonetic are la bază formarea deprinderilor de rostire și scriere corectă a sunetelor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a transforma vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a desfășurat în perioada 1 octombrie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
mai bine (chiar dacă adversarul atacă bine). Deci, eu te bat în două minute și tu nu poți să-mi faci nimic pentru că prestația mea este mai bună. Este așa pentru că s-a recepționat feedback-ul. Competitivitatea. Un alt mod de argumentare a feedback-ului este acela de a face execuții competitive pe baza modelării competiției. În antrenamente tot ce se face trebuie să fie competitiv, să se respecte realitatea din teren și să se fixeze obiective pentru exerciții (nu pot să
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
privire, le răsfoim, le consultăm, dar rareori le citim în adevăratul sens al cuvîntului". Elementul esențial este reprezentat de spațiul instabil al schimburilor între diferite discipline, fiecare dintre ele abordînd discursul dintr-un punct de vedere propriu analiza conversației, teoriile argumentării, comunicarea sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului, disputîndu-și, adesea conflictual, un domeniu de investigare ce comportă o deschidere către discipline conexe (sociologie, psihologie, istorie etc.); de altfel, Dominique Maingueneau semnează el însuși un număr considerabil de volume din domenii variate, al căror
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
obiectelor de studiu. Nu este vorba de o disciplină propriu-zisă, ci de un spațiu instabil, unde au loc schimburi între diferite discipline, fiecare dintre ele studiind discursul dintr-un punct de vedere care îi este specific: analiza conversațională, teorii ale argumentării și ale comunicării, sociolingvistică, etnolingvistică, analiza discursului... (lista nu este exhaustivă) împart, adeseori într-un mod conflictual, acest domeniu de investigație deschis către domenii conexe (sociologie, psihologie, istorie...). În cartea de față am adoptat punctul de vedere al analizei discursului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe de o parte discordanța între suport (un ziar pentru excluși) și titlu, pe de altă parte textul propriu-zis, care prezintă semne din ce în ce mai clare ale neasumării cuvintelor. Într-un asemenea exemplu putem vedea forța subversivă a ironiei. În timp ce polemica vizează argumentarea împotriva unui enunțiator exterior, iar parodia distruge din interior o poziție de enunțare care este clar prezentată ca fiind străină și caricaturală, ironia se preface că își asumă vorbirea adversarului, astfel încît acesta se autodistruge. Ironie și ghilimele Funcționarea ironiei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de carte Institutul European, beneficiind totodată de reduceri semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 Seria: ȘTIINȚELE LIMBAJULUI (selectiv) • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lipsa "frânelor condiționate" ce se află la baza incapacității de a-și controla și înfrâna tendințele și impulsurile ce-l împing la acte antisociale; * sugestibilitatea mărită. Inteligența scăzută este un alt factor care determină criminalitatea. Motivația dată de specialiști în argumentarea impactului inteligenței asupra delincvenței ar fi lipsa unuia din factorii inhibativi de prim ordin - individul nu poate prevedea consecințele infracțiuni.Anomaliile psihice care pot duce la infracțiune sunt cel mai des native, dar pot fi determinate și de boli, precum
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceasta o luăm așa cum e făcută de autor. Ipotezele nu sunt mai mult decât ipoteze și atâta vreme cât lipsește putința de a le verifica, ai toată libertatea să le îmbrățișezi cu simpatie ori să le respingi, fără să fie nevoie de argumentări speciale. Ca să înțelegem mai bine lucrurile, trebuie să spunem că stilul nu e totuna cu inspirația. Pe câtă vreme Jung dă importanță inspirației, care n-ar fi altceva decât izbucnirea la suprafață a unui arhetip primitiv, ce pândește de veacuri și poate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor săși exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele. 3. Manifestarea conștiinței de sine. Adolescenții pot să se transpună în postura celorlalți și să se gândească la ce
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
face cu secțiuni contigue de 3 mm, pentru a oferi un detaliu anatomic mai clar. Evidențierea raportului tumorii pancreatice cu trunchiul celiac, cu artera și vena mezenterică superioară, cu confluentul spleno-portal și cu calea biliară principală, constituie informații decisive pentru argumentarea tratamentului chirurgical cu intenție de radicalitate. Examinarea PET/CT cu FDG este utilă și recomandată în evaluarea mai exactă a adenopatiei și a extensiei metastatice din cancerele pancreatice (fig. 277-281). Dat fiind numărul mic de celule tumorale de la nivelul ganglionilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
psiho-socială făcută printre elevi - grupuri în care sau găsit copii cu uranoschizis - (cazuri izolate) reiese că între aceștia s-au creiat uneori relații personale identice de ambele părți, alteori deosebite, fie de o parte, fie de cealaltă, dar esențial pentru argumentarea ipotezei noastre este faptul că elevii malformați muncesc mai mult, din dorința de a ține pasul cu ceilalți colegi de grup, și dacă se poate, chiar să-i întreacă. Din grupul de 16 copii cu terapie logopedică încheiată la vârsta
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
more complex metaphorical units and thus contribute to the creation of not just senses, but worlds as well. Keywords: texteme, Romanian language, integral linguistics, cognitive linguistics, poetics În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Discursul repetat, Cristinel Munteanu • Elemente de filosofia limbii, Ioan Oprea • Frazeologie românească. Formare și funcționare, Cristinel Munteanu • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a început cu problematizarea specifică Categoriilor și Despre interpretare a lui Cicero, ulterior aprofunzându-se celelalte texte ale instrumentului realizat de către Filosof. Aristotel, prin interpretările lui Boethius, și, ulterior, prin traducerile în latină realizată de filosofii arabi, devine instrumentul principal pentru argumentare în perioada vizată. În contextul dezvoltat de aceste texte se realizează un instrument care să ajute la construcția discursurilor. Logica se dezvoltă ca știință discursivă (scientia sermocinalis), nu ca știință în general și nici ca știință unică, ci doar ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
transformare conceptuală și imagistică. Un al doilea element fundamental în dezvoltarea noului imaginar rațional este constituit de asimilarea și integrarea matematicii în explicarea universului. Nicolaus Cusanus în De docta ignoratia, atunci când susține ideea infinității universului, apelează la două forme de argumentare: cea de tip teologic și de tip matematică. Calculele necesare pentru a reprezenta universul au făcut ca matematica să fie asimilată în cadrul discursului științific. Nicolaus Copernicus atunci când susține ideea heliocentristă avea deja instrumentele matematice necesare care să-l ajute în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de tip teologic și de tip matematică. Calculele necesare pentru a reprezenta universul au făcut ca matematica să fie asimilată în cadrul discursului științific. Nicolaus Copernicus atunci când susține ideea heliocentristă avea deja instrumentele matematice necesare care să-l ajute în această argumentare. Pornind de la calculele matematice specifice privind modalitatea în care este reprezentat universul ajunge la concluzia că teoria aristotelică 182 nu este corectă și realizează ulterior o analiză a viziunii ptolemaice. Concluzia la care ajunge este următoarea: Pământul nu se află
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este singurul astru care se rotește în jurul Terrei. Mai mult, el identifică și cele trei mișcări pe care le realizează planeta: cea de rotație, de revoluție și cea a înclinației axei. Acestea explică toate mișcările aparente ale planetei, astfel că argumentarea realizată de acesta este consistentă, riguroasă. Chiar dacă viziunea heliocentrică nu a fost acceptată, dincolo de instrumentele raționale s-a conturat o tradiție astronomică diferită de astrologia inerentă epocii. În primul rând ar trebui amintit Erasme Reinhold 183 care a reformat tabele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai mult "să statornicească și să fixeze erorile decât să cerceteze adevărul"51. Odată cu cenzura metodei deductive sunt eliminate și alte mijloace de cercetare cum ar fi "anticipațiile" și "explicațiile". Prin acești doi termeni Bacon se referă la sistemul de argumentare folosind ipotezele: lansarea ipotezei și susținerea acesteia. Unul dintre cele mai întâlnite reproșuri la adresa lui Bacon este că nu a folosit ipoteza ca metodă a dezvoltării științifice 52. El nu numai că neagă posibilitatea de a ne ajuta de ipoteze și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
posibilitatea de a ne ajuta de ipoteze și validarea acestora, dar consideră că acestea sunt foarte periculoase pentru spirit și le cenzurează. Argumentul folosit pentru a susține acest lucru este foarte bun și pertinent. Ipoteza odată lansată întregul demers de argumentare se va focaliza susținerea acestora, fără a ne interesa de realitate. O imagine de orice fel poate lua locul realității. O teorie bine argumentată poate să înlocuiască o teorie mai puțin bine argumentată și care este mai apropiată de adevăr
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]