48,727 matches
-
colaborat și nu a fost ofițer de Securitatea, scrie evz.ro. Potrivit rapoartelor CNSAS, este vorba despre două noi documente care sunt de fapt rapoarte profesionale transmise de Traian Băsescu, în calitate de reprezentant NAVROM, privind activitatea curentă. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a analizat, pentru acest nou raport, peste 100 de file din două dosare informative care nu fuseseră parcurse până acum. Ele fac referire la negocierea unor contracte comerciale dintre Navrom și alte companii occidentale. Traian Băsescu, în calitate de reprezentant al
Băsescu a primit o adeverință că nu a fost securist () [Corola-journal/Journalistic/32392_a_33717]
-
cetățenii și instituțiile din țară, dar și cea mai importantă sursă de știri despre România, în exterior. Din 1927, agenția a avut o transmisie neîntreruptă de știri și informații. Printre serviciile AGERPRES se regăsesc: fluxurile de știri tematice, serviciile și arhiva de fotografie de presă, monitorizarea de presă, serviciile video și multimedia, cât și fluxul documentare.
Proiectul ReStart s-a lansat. Principalul beneficiar, publicul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30128_a_31453]
-
stagiului său italian. Potrivit cronologiei seci, în toamna lui 1924, prin recomandările primite de la Ramiro Ortiz și Vasile Pârvan, absolventul Literelor bucureștene pleca la Roma, beneficiind de o bursă de studii de doi ani la Școala Română, secția „Cercetări de arhivă și biblioteci”. Produsul imediat al bursei este amplul și eruditul studiu privitor la „alcuni missionari cattolici italiani nella Moldavia dei secoli XVII e XVIII” publicat în 1925 în seria Diplomatarium italicum condusă de Pârvan și editată la Roma, completat ulterior
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
Constantin I. Karadja nutrea sentimente de admirație și prețuire intelectuală. Epistolele sunt trimise din satul Grumăzești, situat din ținutul Neamțului, un topos unic în România dar și în Europa, unde înțeleptul și eruditul cărturar își păstra o bună parte din arhiva și biblioteca sa ce cuprindea incunabule privitoare la Țările Române. * Grumăzești, T[âr]g[u]Neamț 23 iunie 1924 Dragă domnule Moisil, Mulțămesc pentru gentila scrisoare de la 20 curent care mi-a făcut plăcere. Aci alăturat înapoiez corecturile. Îți sunt
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
de la 20 curent care mi-a făcut plăcere. Aci alăturat înapoiez corecturile. Îți sunt foarte recunoscătorpentru grija ce-o porți extraselor mele. 6 Alăturez și titlu pentru copertă. În curând vei primi și Dosarul moșiei Răcăciuni 7 pentru Rev[ista]Arhivelor. Vărul meu P.P. Panaitescu 8 a tradus singurul document slavon ce nu-l puteam traduce. Mă bucur că voi avea plăcerea să-ți arăt mănăstirile de pe aci! Aș dori însă ca să vii acumîn luna iunie sau cel mai târziuîn primele
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
carte poștală, precum și pentru amabilitatea de a-mi păstra medaliile lăsate de Zapletal 12 . Țin foarte mult să le am amândouă, dacă sunt frumoase cum spui. Foarte curând voi veni pentru câteva zile la București, aducând totodată manuscrisul pentru Revista Arhivelor. Este însă mai lung decât dosarul Sturza. Între timp iată fotografiile pentru planșe. Cumnatul meu trebuie să vie zilele acestea cu copiii lui, a tot amânat și nici azi nu știu pentru cât timp vine, aceasta mi-a pricinuit încurcătură
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
științifică din 6-7 decembrie 1985). 4. Elena-Maria Schatz - Catalogul colecției de incunabule.București, [Tipografia Bibliotecii Naționale a României], 1995, 267 pagini. [Dedic acest catalog memoriei marelui colecționar și bibliolog român Constantin Karadja]. 5. Georgeta Penelea-Filitti și Lia BradChisacof - Comorile unei arhive. Fondurile Constantin I. Karadja. șCuvânt înainte și notă asupra ediției de Georgeta PeneleaFilittiț.șBucureștiț, Editura Demiurg, 1996, 296 pagini. 6. Constantin I. Karadja - Un dosar de porunci de la Ioan Sandu Sturdza Voievod în Revista Arhivelor, Volumul 1, nr. 1-3, 1924-1926
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
și Lia BradChisacof - Comorile unei arhive. Fondurile Constantin I. Karadja. șCuvânt înainte și notă asupra ediției de Georgeta PeneleaFilittiț.șBucureștiț, Editura Demiurg, 1996, 296 pagini. 6. Constantin I. Karadja - Un dosar de porunci de la Ioan Sandu Sturdza Voievod în Revista Arhivelor, Volumul 1, nr. 1-3, 1924-1926, p. 39-54. [Extrasul s-a imprimat în Tipografia Curții Regale F. Göbl fii, 1924, 16 pagini]. 7. Constantin I. Karadja - Dosarul unei Moșii Domnești(Răcăciunii) în Revista istorică, 12, nr. 7-9, iulie-septembrie 1926, p. 221-250
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
slavonă a actelor nr. 1 și 5 sunt îndatorat vărului meu P.P. Panaitescu. Originalul slavon îl dăm în facsimile fotografice”. 9. Nicolae Dobrescu - Istoria bisericii române din Oltenia în timpul ocupațiunii austriece (1716-1739), cu 220 acte și fragmente inedite culese din arhivele din Viena.București, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor Ioan St. Rasidescu, 1906, 385 pagini. șEdițiunea Academiei Româneț. 10. Ion al lui G. Sbiera - Codicele Voronețean. Cu un vocabular și studiu asupra lui. Cu două tabele și 4
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
restituit cu acribie opere, corespondență și alte texte aparținând unuia dintre interesanții creatori de școală muzicală din România interbelică. Procedând asemenea lui Gustave Lanson, pe care l-a avut permanent ca model, profesorul Ion Bârsan a întreprins investigații exhaustive în arhive și biblioteci din țară și străinătate spre a găsi documente și mărturii privitoare la itinerariul spiritual și creator al lui Dimitrie Cuclin. Studierea cu minuțiozitate a operei sale muzicologice, filosofice și literare a contribuit la recuperarea și reabilitarea unui creator
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
de fapt, într-o operă de recuperare și reinterpretare a unor fațete ascunse ale istoriei literare naționale. Articolele și cărțile sale de istorie literară sunt scrise inteligent, conțin precizări, informații, date și interpretări inedite, sunt rodul unor îndelungate cercetări în arhive și biblioteci din Franța, Finlanda și România și au contribuit, întotdeauna, la elucidarea unor aspecte mai puțin sau deloc cunoscute ale literaturii naționale. Gândurile acestea despre istoricul literar Ion Stăvăruș mi-au fost sugerate de o interesantă corespondență pe care
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
Orient, dar prea dispersate pentru a le aduna toate, încât am renunțat la ideea de a le strânge acum. La începutul lunii viitoare voi merge câteva zile la Madrid, și voi face acolo conspectul celor ce se pot găsi în arhivă și biblioteci. M-am gândit și eu la o ședere de un an în Spania, dar nu m-aș putea hotărî pentru ea înainte de a termina teza4 începută la Fontenay, am lucrat pentru ea un an întreg, și sper că
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
îmi vor fi de ajuns pentru a o termina, căci nu vreau să părăsesc lucrul început înainte de a-l duce la bun sfârșit. Cred totuși că lunile de vară le voi putea întrebuința, ca și anul acesta, pentru cercetări de arhivă. Din ceea ce am găsit în ultimele zile, mai vrednice de interes sunt patru scrisori ale lui Mihai Viteazul, două originale, către Filip al III-lea și două în copie, către Guillén de San Clemente, ambasadorul regelui la Praga. Rapoartele privitoare
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
cu el, am constatat că ar fi dispus să vândă această colecțiune, fie parțial, fie în întregime. Vin deci a vă propune cumpărarea ei, în numele unei instituțiuni de la noi, fie Academia Română, fie Institutul de Studii Bizantine, fie cel Sud-Est European. Arhiva Graziani, lângă care există și o arhivă Magherini-Graziani cu care nu trebuie confundată și care nu prezintă decât un interes local, e, după cum spune Mazzatinti, «d’altissimo pregio storico». Conține 388 de codice, registre și mănunchiuri de manuscrise și scrisori
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
dispus să vândă această colecțiune, fie parțial, fie în întregime. Vin deci a vă propune cumpărarea ei, în numele unei instituțiuni de la noi, fie Academia Română, fie Institutul de Studii Bizantine, fie cel Sud-Est European. Arhiva Graziani, lângă care există și o arhivă Magherini-Graziani cu care nu trebuie confundată și care nu prezintă decât un interes local, e, după cum spune Mazzatinti, «d’altissimo pregio storico». Conține 388 de codice, registre și mănunchiuri de manuscrise și scrisori, nu toate la fel de interesante. Anexez la această
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Veneția de existența acestei colecțiuni, ar binevoi, desigur, s-o cerceteze mai de aproape și să raporteze asupra interesului ei. Contele Magherini-Graziani îmi scrie în scrisoarea sa, din care anexez copie, că a avut deja o propunere de cumpărare a arhivei și că ar dori un răspuns cât mai curând; i-am răspuns îndată că propuneri formale îi vor veni, dacă va fi cazul, fie direct de la București, fie din Roma. Cred că nu am procedat greșit, în orice caz dacă
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
Biblioteca Academiei Române. Corespondență primită de N. Iorga. Volumele 415, f. 174r-v, 425, f. 97r-v-98r-vși 429, f. 214r-v. 1. Lilica Voicu-Brey - Alexandru Ciorănescu. Bibliografie (1930-2010). Târgoviște, Editura Bibliotheca, 2009, 168 pag. 2. Al. Ciorănescu - Documente privitoare la istoria românilor. Culese din Arhivele din Simancas. București, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului. Imprimeria Națională, 1940, 393 pagini. (Academia Română. Studii și cercetări, 43). 3. Școala Română din Franța. Director era N. Iorga, iar director administrativ Victor Ianculescu. 4. Al. Ciorănescu - L’Arioste en France. Des
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
autori de poezii. Mai târziu voi vedea. În numărul prim vom avea poezii de la George Petcu, George Meniuc, Ion Th. Ilea3, Vintilă Horia 4, Ștefan Stănescu și Virgil Carianopol 5. Te rog să păstrezi toate manuscrisele și, după culegere, la arhivă. Proză - Ion Șiugariu, un articol despre Camil Petrescu 6, Ovid Caledoniu, etc. Am speranța că va fi ceva f[oarte] bun. După cum vezi, am dat o notiță și la Decalogul. În curând la Sf[armă] Piatră. Iată alăturatul și Meșterul
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
ada] Matei Voievod, nr. 76. Nu e tocmai bine, dar decât nimic, tot e mai preferabil. Te salută C[oriolan] Gheție 13, care așteaptă nerăbdător revista Cu aceleași sentimente, I.Ș. Note z Originalele acestor scrisori, inedite, se află la Arhivele Naționale din Baia Mare. Fond Gheorghe Crișan. 1. Ion Hangiu - Dicționarul presei literare românești (1790-2000). Ediția a 3-a București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, 922 pagini. 2. Decalogul. Îndreptar creștin, politic și social. Apare în București, bilunar, între anii 1936-1940
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
către ce fel de lume se îndreaptă. Evident, nu mai există nici un drum de întoarcere către Freiburg. O scrisoare a lui Walter Biemel adresată lui Dragomir la 26 august 1946 de la Louvain, din Belgia (unde Biemel începe să lucreze la arhivele Husserl), dă o imagine cît se poate de clară a felului în care, la un an după plecarea lui Dragomir din Freiburg, universul mirific din jurul lui Heidegger și al studenților săi se destramă pentru totdeauna. În noaptea de 27 noiembrie
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
străină de informația brută, Blandiana o decantează din suita de dezinformări la care a fost supusă persoana ei (intimă sau publică, după caz). O încercare dificilă, dar cinstită. Spiritul, singur, poate face cât nu fac tonele de documente depozitate în arhive. E, în optica mea, marea calitate a acestei cărți. Deși autoarea n-o spune explicit, e limpede că politicul e adevărata bête noire a Falsului tratat de manipulare. Lumea literară, în care, totuși, Ana Blandiana a activat atâtea decenii, e
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
transformări ale cărții sunt explicabile prin condiția de existență a lui Dinu Pillat în cultura română, după eliberarea sa din recluziunea politică (1964). Care a fost una de libertate atent supravegheată, după cum atestă și dosarul său de urmărire aflat în arhiva CNSAS. Cum afirmă George Ardeleanu în substanțiala prefață ce însoțește ediția de față, Securitatea era interesată de ceea ce scrie sau gândește fostul deținut politic, ca și de... sentimentele sale religioase. Ca atare, textele sale (în special cărțile) parcurg un traseu
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
religioase. Ca atare, textele sale (în special cărțile) parcurg un traseu dificil și, de multe ori, accidentat până să vadă lumina tiparului. Cum s-a putut constata la precedenta apariție critică din seria de autor, Spectacolul rezonanței, manuscrisele rămase în arhiva familiei înfățișează numeroase semne ale „bătăliei” cu cenzura. Acest traseu accidentat pune, spuneam cu altă ocazie, probleme neprevăzute editorului de după 1989, căci, dacă în cazul scrierilor de sertar se pot aplica fără probleme principiile reproducerii textelor inedite, în cazul celor
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
de referințe critice complet. Notele aparținându-i Monicăi Pillat sunt marcate cu asteriscuri, spre a le deosebi de cele ale autorului, care figurează cu cifre arabe. Adăugirile operate de Cornelia Pillat, în ediția a III-a, pe baza manuscriselor din arhiva familiei, sunt și ele semnalate prin „<...>”. Toate acestea se împletesc într-o ediție suplă, ușor de întrebuințat, dar impecabilă sub aspect filologic. Iată că seria de autor Dinu Pillat se dovedește, cu fiecare nouă apariție, una dintre cele mai inspirate
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
cărților în România. Documente (1944-1964) și Instituția cenzurii comuniste în România, 1949-1977. Studiul Controlul cărții. Introducere în cenzura literaturii în regimul comunist din România (din care publicăm în continuare un fragment) e rezultatul studierii unui număr mare de documente de arhivă. Volumul, în curs de apariție la Editura Cartea Românească, a fost elaborat în perioada 2012-2013, în cadrul programului „Spurensuche/ În căutarea urmelor - Studiul moștenirii totalitarismului în Europa de Sud- Est”, susținut de Fundația Robert Bosch, în colaborare cu Literaturhaus Berlin și
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]