2,985 matches
-
poate sute de mii de vieți ale Aliaților. Dar, gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă România devenea teatru de război? Toată România? Speculațiile că s-ar mai fi putut negocia un armistițiu sunt legende. Rușii nu doreau un armistițiu, chiar au fost supărați că a căzut Antonescu. Doreau să se poată dezlănțui, să se răzbune pentru 1941, să își justifice ocupația. Florin Constantiniu, un istoric care s-a ocupat mult de 23 August, le-a spus la un congres
Adevărul istoric: Ce a câștigat România la 23 August. Cum a fost asociat numele lui Ceaușescu cu răsturnarea lui Antonescu by Val Vâlcu () [Corola-website/Journalistic/101863_a_103155]
-
tehnocrații" - adica nu mai vor să exercite Puterea pentru alții ( Băsescu, Iohannis) ci prin ei înșiși și direct prin oamenii lor! 9. Eu cunosc extrem de bine acest "Sistem" cu care am avut perioade lungi de război și perioade scurte de "armistițiu"! Și am vrut sa il schimb pentru că este nedemocratic, nelegitim, netransparent și , mai ales, incapabil de a construi ceva (la dărâmat și distrus sunt extraordinar de eficienți)! Nu cred că o țară normală poate fi condusă de o minoritate agresivă
Ponta cutremură scena politică: Cine și de ce l-a îndepărtat pe Antonescu by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102856_a_104148]
-
între Coreea de Nord și Coreea de Sud. DMZ este "de facto" o , care intersectează paralela 38 sub un unghi mic pe direcția sud-vest — nord-est, despărțind Peninsula Coreeană în două părți aproximativ egale. Ea a fost creată în 1953 ca parte a acordului de armistițiu din Coreea dintre Coreea de Nord, Republica Populară Chineză și forțele ONU. Zona demilitarizată are o lungime de 250 km, și aproximativ 4 km în lățime. În pofida denumirii sale, aceasta este cea mai intens militarizată frontieră din lume. Linia delimitării de nord
Zona demilitarizată coreeană () [Corola-website/Science/334502_a_335831]
-
2.979 km² din zone controlate privat, drept „rezervații ale biosferei”, conform cadrului statutar al Rețelei Mondiale a Rezervațiilor Naturale (World Network of Biosphere Reserves). Coreea de Nord s-a opus aplicării la program considerând încercarea Coreei de Sud o violare a acordului de armistițiu.
Zona demilitarizată coreeană () [Corola-website/Science/334502_a_335831]
-
războiul prin invadarea Coreei de Sud, cu Mao Zedong încurajând confruntarea cu Statele Unite și Iosif Stalin sprijinind intens invazia. După trei ani de lupte care au implicat ambele Corei, China și forțele ONU conduse de SUA, războiul s-a încheiat printr-un armistițiu, aproximativ pe aceleași frontiere. Cele două țări nu au semnat niciodată un tratat de pace, ceea ce înseamnă că Coreea de Nord și Coreea de Sud sunt încă, oficial, în război. Eventuala integrare politică a Coreilor sub o conducere democratică a Sudului este considerată în
Reunificarea Coreei () [Corola-website/Science/334500_a_335829]
-
a fost soluția acceptată de Kremlin însă niciodată dorită! Conjunctura a făcut ca după înlăturarea mareșalului Ion Antonescu, Lucreștiu Pătrășcanu să devină ministru fără portofoliu în primul guvern Sănătescu și să facă parte din delegația care a semnat în septembrie armistițiul la Moscova oficializând ”întoarcerea armelor” și trecerea de partea Aliaților. Pătrășcanu a jucat un rol foarte important în tot ceea ce a însemnat 23 august 1944 și instaurarea comunismului în România. După ce spiritele s-au mai liniștit, Lucreșiu Pătrășcanu aflat pe
Lucrețiu Pătrășcanu, viața, procesul și execuția unui comunist ucis de propria convingere ideologică by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/102570_a_103862]
-
Ucrainei nu au avut succes. Cererile similare făcute Guvernului Brătianu au fost inițial declinate de acesta, în contextul dificilelor raporturi în care se afla România cu Puterile Centrale (orice pretext furnizat acestora ar fi putut să determine o rupere a armistițiului și ocuparea restului de teritoriu rămas liber). La 22 decembrie 1917, guvernul moldovenesc a solicitat printr-o telegramă (semnată de Pantelimon Erhan, Ion Pelivan și Vladimir Cristi) Ministerului de Război român ajutor militar, concretizat prin trimitere Pe 24 decembrie în
Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918 () [Corola-website/Science/337552_a_338881]
-
mic. Când criza s-a agravat, comenzile de arhitect ale tatălui său s-au rărit, iar mama tricota pentru copiii din familiile lipsite. La 3 septembrie 1939 Regatul Unit, apoi A Treia Republică Franceză, au declarat război Germaniei Naziste. Când armistițiul s-a semnat, André Jacob este copleșit. La 10 iulie 1940, Adunarea Națională, reunită la Vichy a votat, cu o zdrobitoare majoritate, depline puteri constituante mareșalului Pétain. Regimul de la Vichy (guvernul lui Pierre Laval) a promulgat, la 4 octombrie 1940
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]
-
a reprezentat o convenție militară de armistițiu semnată între țările aliate câștigătoare în Primul Război Mondial - reprezentate de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al contelui Mihály Károlyi. Aceasta a individualizat pentru Ungaria - în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei, condițiile de armistițiu stabilite prin Armistițiul de la
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
o convenție militară de armistițiu semnată între țările aliate câștigătoare în Primul Război Mondial - reprezentate de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al contelui Mihály Károlyi. Aceasta a individualizat pentru Ungaria - în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei, condițiile de armistițiu stabilite prin Armistițiul de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918. Dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar s-a asociat cu o situație confuză din punct de vedere politic și administrativ, determinând ca expunerea și aplicarea clauzelor de încetare a ostilităților militare
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
de armistițiu semnată între țările aliate câștigătoare în Primul Război Mondial - reprezentate de generalul Louis Franchet d'Esperey si guvernul ungar al contelui Mihály Károlyi. Aceasta a individualizat pentru Ungaria - în calitate de stat succesor al Austro-Ungariei, condițiile de armistițiu stabilite prin Armistițiul de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918. Dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar s-a asociat cu o situație confuză din punct de vedere politic și administrativ, determinând ca expunerea și aplicarea clauzelor de încetare a ostilităților militare să se facă
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
expunerea și aplicarea clauzelor de încetare a ostilităților militare să se facă pe fundal nedefinit. În data de 18/31 octombrie 1918 Ungaria și-a proclamat independența și a devenit republică, emițând cu această ocazie pretenția unor noi negocieri de armistițiu, din perspectiva unei națiuni tinere. Solictarea ungară a fost admisă de decidenții de la Paris și generalul Franchet d'Esperey a fost mandatat drept emisar negociator al Aliaților, pentru a adapta și a armoniza la context, clauzele de armistițiu conform celor
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
negocieri de armistițiu, din perspectiva unei națiuni tinere. Solictarea ungară a fost admisă de decidenții de la Paris și generalul Franchet d'Esperey a fost mandatat drept emisar negociator al Aliaților, pentru a adapta și a armoniza la context, clauzele de armistițiu conform celor parafate de generalul Armando Diaz pe Frontul din Italia. De asemenea, era nevoie de clarificări suplimentare legate de teritoriul pe care ar fi urmat să se retragă trupele germane comandate de August von Mackensen. Deoarece prevederile Armistițiul de la
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
de armistițiu conform celor parafate de generalul Armando Diaz pe Frontul din Italia. De asemenea, era nevoie de clarificări suplimentare legate de teritoriul pe care ar fi urmat să se retragă trupele germane comandate de August von Mackensen. Deoarece prevederile Armistițiul de la Villa Giusti din data de 3 noiembrie 1918 nu urmau să fie aplicate pe Frontul din Balcani, Convenția poate fi considerată o anexă a respectivului document. Documentul a reprezentat concepția Comandantului Șef al Armatelor Aliate din Orient, Franchet d
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
culpabile și învinse, iar generalul francez a acceptat ca maghiarii să vorbească numai în numele lor propriu și nu și al celorlalte naționalități ale statului ungar. Din viitoarea Convenție au fost eliminate toate chestiunile politice, aceasta urmând să fie expresia unui armistițiu eminamente militar, în baza capitulării Armatei Austro-Ungare. Deși mareșalul Mišić a solicitat substituirea în zona ocupată a funcționarilor statului ungar cu funcționari sârbi, această condiție nu s-a regăsit în documentul final. "„Articolul 1”" a stabilit o linie de demarcație
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
de forțe de poliție și jandarmerie maghiare cu un efectiv suficient, inclusiv pentru asigurarea ordinii în teritoriul evacuat. Trupele Aliaților urmau să ocupe regiunea evacuată de maghiari în condiții fixate de Comandantul Șef al Armatelor Aliate din Orient. Convenția (sau Armistițiul de la Belgrad) - astfel cum a fost întocmită, a reprezentat factorul determinant care a scos în evidență starea conflictuală atât dintre Regatul României și Regatul Serbiei cât și dintre Ungaria și Regatul României.
Convenția militară de la Belgrad din 13 noiembrie 1918 () [Corola-website/Science/337640_a_338969]
-
și, după 23 August, nu au mai avut loc ostilități între Armata Română și cea sovietică. La 2 aprilie 1944 (deci, chiar înainte de schimbarea taberelor), ministrul de externe sovietic, Viaceslav Molotov a declarat că, dacă România va accepta condițiile de armistițiu dictate de Aliați, armata sovietică nu va căuta să modifice regimul politic și social existent atunci când va intra în țară - promisiune care, mai târziu, a fost încălcată flagrant. După 23 August, Regele și guvernul Sănătescu au repus în funcțiune, cu
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
flagrant. După 23 August, Regele și guvernul Sănătescu au repus în funcțiune, cu toate greutățile, Constituția liberală din 1923 și regimul democratic parlamentar (au permis funcționarea normală a partidelor politice, care fuseseră oficial dizolvate sub regimul Antonescu). Respectarea condițiilor de armistițiu era supravegheată de Comisia Aliată de Control (cea sovietică, cu sediul la București), din care făceau parte câte un reprezentant american, britanic și sovietic. Cu toate acestea, din cauza ocupării militare a țării de către sovietici și a Acordului de procentaj (despre
Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947 () [Corola-website/Science/337601_a_338930]
-
și pierduse legătura cu problemele cotidiene. Când a devenit evident pe la mijlocul lui iulie 1794 că Robespierre și Saint-Just plănuiau să-și înlăture oponenții politici Joseph Fouché, Jean-Lambert Tallien și Marc-Guillaume Alexis Vadier (ultimii doi erau membri ai Comitetului Siguranței Generale), armistițiul fragil existent în cadrul guvernului s-a destrămat. Saint-Just și colegul său Barère au încercat să păstreze înțelegerea între Comitetul Salvării Publice și Comitetul Siguranței Generale; cu toate acestea, pe 26 iulie, Robespierre a ținut un discurs în Convenția Națională în
Comitetul Salvării Publice () [Corola-website/Science/337631_a_338960]
-
23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au încheiat Pactul Ribbentrop-Molotov, care, potrivit prevederilor protocolului adițional (anexele secrete), stabilea destinele țărilor baltice (Estonia, Lituania și Letonia), Finlandei, Poloniei și României. După semnarea de către Franța, la 22 iunie 1940, a armistițiului cu Germania, la Compiegne, prin notele ultimative din 26 și 28 iunie 1940, guvernul Uniunii Sovietice a rupt granițele românești, ocupând teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei și Ținutul Herței (44.500 kmp și o populație de 3,2 milioane locuitori din
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
România dispunea încă de însemnate forțe militare, iar Germania a ajutat România în momente critice. Convorbirile româno-sovietice de la Stockholm între reprezentanții oficiali ai celor două țări au fost reluate la 12 aprilie 1944. Guvernul sovietic a transmis condițiile ''minimale'' de armistițiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a ''celei mai mari părți a ei'' la România. Guvernul român a respins condițiile de armistițiu la 15 mai. La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de mareșalul Rodion
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
țări au fost reluate la 12 aprilie 1944. Guvernul sovietic a transmis condițiile ''minimale'' de armistițiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a ''celei mai mari părți a ei'' la România. Guvernul român a respins condițiile de armistițiu la 15 mai. La 20 august 1944, trupele Frontului 2 Ucrainean conduse de mareșalul Rodion Malinovski au declanșat ofensiva pe direcția Iași-Chișinău. Peste două zile, sovieticii se aflau pe linia Târgu Neamț-Huși-Chișinău, făcând o puternică spărtură în frontul germano-român din
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
cerut continuarea rezistenței pe linia fortificată Focșani-Nămoloasa-Galați, lucru cu care, în general, mareșalul Ion Antonescu a fost de acord. În dimineața zilei de 23 august 1944, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareșal, în vederea încheierii neîntârziate a armistițiului. La orele amiezii, mareșalul Ion Antonescu a fost în audiență la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistițiul după stabilizarea frontului și obținerea acordului lui Hitler. În aceste condiții, la ora 16.30, regele Mihai
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
23 august 1944, politicianul Gheorghe Brătianu a făcut un nou demers pe lângă mareșal, în vederea încheierii neîntârziate a armistițiului. La orele amiezii, mareșalul Ion Antonescu a fost în audiență la regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), declarând că este dispus să semneze armistițiul după stabilizarea frontului și obținerea acordului lui Hitler. În aceste condiții, la ora 16.30, regele Mihai I a ordonat demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul statului, și a principalului său colaborator, Mihai Antonescu, viceprim-ministru. La ora 22.30
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]
-
Prefectura din Ilfov, bariera Rahova, pădurile Băneasa și Otopeni. În urma operațiunilor militare au fost capturați 6.700 de militari germani, dintre care șapte generali și 358 de ofițeri. La 28 august, Bucureștii erau eliberați prin forțe proprii. Semnarea Convenției de armistițiu a avut loc, la Moscova, la 12 septembrie 1944, care declară România o țară înfrântă în război, consacră anexiunile sovietice din 28 iunie 1940 și impune plata unor despăgubiri de război către URSS, în valoare de 300 milioane de dolari
Al Doilea Război Mondial. 75 de ani de la intrarea României în marea conflagrație by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101060_a_102352]