3,021 matches
-
235 de către germani 29-30 sept. Acordurile de la München 1939 29 iulie Codul familiei 3 septembrie Declarație de război Zdrobirea Poloniei 1940 Aprilie-iunie Război în Norvegia 10 mai Ofensiva germană în Franța 17 iunie Pétain, președintele Consiliului 17 iunie Pétain cere armistițiu 18 iunie Apelul generalului De Gaulle 22 iunie Semnarea armistițiului 10 iulie Puteri depline pentru mareșalul Pétain 13 dec. Eliminarea lui Laval 1941 Germania atacă URSS 7 dec. Pearl Harbor. Statele Unite intră în război 1942 Camus: Străinul 18 aprilie Întoarcerea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
iulie Codul familiei 3 septembrie Declarație de război Zdrobirea Poloniei 1940 Aprilie-iunie Război în Norvegia 10 mai Ofensiva germană în Franța 17 iunie Pétain, președintele Consiliului 17 iunie Pétain cere armistițiu 18 iunie Apelul generalului De Gaulle 22 iunie Semnarea armistițiului 10 iulie Puteri depline pentru mareșalul Pétain 13 dec. Eliminarea lui Laval 1941 Germania atacă URSS 7 dec. Pearl Harbor. Statele Unite intră în război 1942 Camus: Străinul 18 aprilie Întoarcerea lui Pierre Laval la guvernare 8 nov. Debarcarea aliaților în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
începînd de la sfîrșitul secolului al X-lea pentru a limita răzbunările și războaiele personale. Pacea lui Dumnezeu proclamă inviolabilitatea anumitor locuri (drept de azil) și statutul protejat al bisericilor și al unor categorii de persoane (femei, copii, pelerini, clerici, negustori...). Armistițiul lui Dumnezeu (La Trêve de Dieu) interzice războiul în timpul anumitor zile ale săptămînii și în anumite perioade ale anului. Participanții se angajau prin jurămînt să respecte pacea, iar dacă nu o respectau, puteau fi excomunicați. Pacea lui Dumnezeu. Vezi pace
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
reflexivă, nu are niciun loc în cadul leninismului, în special în formele sale revoluționară și post-revoluționară. Paradoxal, simbolul revoluției bolșevice a dat dovadă de realism politic, în ciuda încadrării sale ideologice: pacea de la Brest-Litovsk din 1917, când Rusia revoluționară a semnat armistițiul umilitor impus de către forțele germane victorioase, este un argument solid în sprijinul acestei ipoteze. Mai mult, unul dintre avantajele principale ale leninismului revoluționar a fost faptul că s-a prezentat pe sine ca fiind singura alternativă viabilă la capitalism și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
țării inițiate de Moscova. Totodată, a propus ca, în eventualitatea unei lovituri de stat, Comisia Aliată de Control să redacteze un anunț public prin care să își declare fățiș dezacordul (Mocanu: 1995, 232-233). Comisia Aliată de Control, înființată în baza armistițiului semnat de guvernul de la București cu sovieticii în septembrie 1944 (Banu: 2004, 61) nu era decât un simulacru al reprezentativității echitabile a Statelor Unite, Marii Britanii și Uniunii Sovietice în problemele interne ale României. În realitate, interesele sovietice primau, fiind contestate doar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de milioane de dolari anual; cursul de schimb al dolarului a fost însă cel din 1938, nu cel din 1945, când inflația postbelică era la apogeu. Moscova nu a cedat la acest capitol, în ciuda insistențelor reprezentanților Comisiei Române pentru Aplicarea Armistițiului, condusă de Savel Rădulescu. Astfel, considera Rădulescu, suma reală a despăgubirilor creștea de aproximativ cinci ori (Mocanu: 1995, 108). Pe de altă parte, o analiză a ministerului de externe al Statelor Unite avansa numai o creștere de "cel puțin 75%". Însă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cei 300 de milioane de dolari stabiliți la cursul din 1938, România plătise în primul an (septembrie 1944-septembrie 1945) "echivalentul a 610 milioane de dolari" (Mocanu: 1996, 141). Cert este că, în septembrie 1945, la un an deci de la semnarea armistițiului cu Uniunea Sovietică, Moscova fixa datoria României la 948 miliarde de lei, conform cursului existent în aprilie 1945, dintre care 348 de miliarde erau considerați ca achitați (Mocanu: 1995, 362-363). Au fost înființate în acest sens numeroase societăți cu capital
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru abuzarea fragilei economii postbelice a României și pentru direcționarea tuturor bunurilor de origine germană înspre Uniunea Sovietică (Banu: 2004, 123). Ca un fel de despăgubire tacită pentru politica economică pe care o practica, Moscova făcea apel la naționalismul populației. Armistițiul din septembrie declara nul și neavenit Dictatul de la Viena din 1940, prin care Ungaria, cu aprobarea Germaniei naziste, ocupase Ardealul de Nord. Cu toate acestea, Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, anexate de sovietici în același an, nu aveau să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este sinonimă cu trădarea, cu naivitatea puterilor occidentale, cu indiferența lor în fața brutalității, cinismului și machivelismului sovietic" (Baciu: 1990a, 62). Autorul deplânge și capitularea necondiționată impusă de Aliați membrilor Axei, care ar fi prelungit inutil războiul; în absența acestei condiții, armistițiile semnate de liderii de la Moscova cu țările est-europene ar fi fost mai puțin dure, mergând până la potențiala lor autonomie în raport cu sfera de influență sovietică. În primul rând, subiectivitatea autorului și determinarea sa de a încadra fluida situație est-europeană din ultimii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de la Yalta a condus la sovietizarea statelor din regiune, ci avansul implacabil al Armatei Roșii și incertitudinile substanțiale ale protagoniștilor referitoare la viitorul apropiat. În plus, un amănunt care nu cred să îi fi scăpat lui Baciu în privința condițiilor de armistițiu oferite de Stalin statelor est-europene membre ale Axei este că acestea erau direct proporționale ca rezonabilitate cu gradul de avansare al Armatei Roșii: termenii în care se negocia când Uniunea Sovietică era în defensivă sau era nesigură în privința deznodământului războiului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în prima jumătate a anului 1944 să conlucreze cu PNȚ și PNL pentru construirea unei alianțe "antifasciste" orientată înspre capotarea dictaturii antonesciene (Tismăneanu: 2005, 151). În luna septembrie a aceluiași an a condus delegația română care a semnat Convenția de Armistițiu cu Uniunea Sovietică, ocazie cu care a fost tratat deosebit de glacial de către interlocutorul său sovietic, Andrei Ianuarievici Vîșinski. Moscova, se pare, adoptase o atitudine circumspectă, de tatonare, față de comuniștii din România, cu care de abia reluase legăturile (Buga: 2005, 13-14
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ciupesc, până ne va da tuturor peste cap, de nu ne vom putea mișca (Ciuceanu, Lungu: 2003, 118). De asemenea, se pare că Ana Pauker făcea tot posibilul pentru a urgenta îndeplinirea condițiilor politice și economice impuse de Moscova prin armistițiul din septembrie 1944 tocmai pentru a evita radicalizarea lor, o perspectivă care ar fi compromis poate iremediabil perspectivele de redresare economică ale României, nici așa prea optimiste: "[...] Uniunea Sovietică ne rabdă, dar nu ne va răbda multă vreme. Le rabdă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de redresare economică ale României, nici așa prea optimiste: "[...] Uniunea Sovietică ne rabdă, dar nu ne va răbda multă vreme. Le rabdă, le strânge și într-o bună zi va spune: ajunge, nu sunteți în stare să îndepliniți și condițiile armistițiului, nu sunteți în stare să faceți ordine în țara voastră, vom face noi ordine. Și nu vom avea condițiuni de pace ca ale armistițiului, ci astfel de condițiuni, că nu ne vom ridica ani de zile" (Ciuceanu, Lungu: 2003, 118
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și într-o bună zi va spune: ajunge, nu sunteți în stare să îndepliniți și condițiile armistițiului, nu sunteți în stare să faceți ordine în țara voastră, vom face noi ordine. Și nu vom avea condițiuni de pace ca ale armistițiului, ci astfel de condițiuni, că nu ne vom ridica ani de zile" (Ciuceanu, Lungu: 2003, 118). O altă prioritate a Anei Pauker a fost propaganda pro-sovietică și în special cea în favoarea Armatei Roșii, menită să camufleze "fiecare nedibăcie sau greșeală
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vigilenței revoluționare" care s-a soldat cu "îmburghezirea" lentă și inevitabilă a leninismului sistemic însuși. Orice leninism autentic, revoluționar, își derivă existența și sensul din ofensiva permanentă împotriva lumii înconjurătoare; odată ce se mulțumește cu poziția dobândită și încearcă obținerea unui armistițiu, războiul este ca și pierdut: poate supraviețui sub formă politică, dar într-o lume care îi dictează coordonatele ontologice și pe care nu mai are nici o speranță să o înlocuiască cu propriul proiect ideologic, ci doar să se lase iremediabil
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
libertățile și drepturile omului în țara noastră", în Probleme fundamentale ale educației revoluționare, patriotice, socialiste a maselor, ale activității politico-ideologice a P.C.R., București, Secția Propagandă a C.C. al P.C.R., pp. 251-259. Baciu, Nicolae (1991), "Din arhivele diplomatice românești: Convenția de armistițiu din 12 septembrie 1944", în Buzatu, Gheorghe (coord.), România cu și fără Antonescu, Iași, Moldova, pp. 274-279. Banu, Florian; Țăranu, Liviu (2004), Aprilie 1964. "Primăvara de la București". Cum s-a adoptat "Declarația de independență" a României?, București, Editura Enciclopedică. Băbuț
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Alexandru-Murad (2006), "În vâltoarea "contrarevoluției": mărturia unui membru de partid român", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 471-509. Mocanu, Marin Radu (1995), România și armistițiul cu Națiunile Unite. Documente, vol. II, București, Arhivele Statului din România. Mocanu, Marin Radu (1996), România în anticamera Conferinței de Pace de la Paris. Documente, București, Arhivele Naționale ale României. Moisuc, Constantin; Tămaș, Sergiu, (coord.) (1972), Probleme fundamentale ale făuririi societății
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și diplomația vremii. Istoricește vorbind, procesul CSCE s-a împletit până la identificare cu cel al destinderii în relațiile Est-Vest. Primele semne ale destinderii încordării în aceste relații apăreau după dispariția lui I.V. Stalin (martie 1953). Între ele se înscriau încheierea armistițiului în Peninsula coreeană, reuniunea la nivel înalt a celor patru puteri din 1955 (Geneva), încetarea activității Biroului informativ al partidelor comuniste (17 aprilie 1956), hotărârea statelor membre ale NATO de ridicare a restricțiilor privind cele mai multe dintre mărfurile asupra cărora țările
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a stabilizat pe aliniamentul Tg. Neamț-Iași-Chișinău-Dubăsari și în continuare, pe Nistru, până la Marea Neagră. După lovitura de stat de la 23 august 1944 și înaintarea rapidă a trupelor sovietice pe teritoriul României, s-a ajuns la semnarea la Moscova a Convenției de armistițiu (datată 12 septembrie 1944), prin care se impunea României „restabilirea frontierei de stat stabilită prin acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, formulare reluată și în Tratatul de pace semnat la Paris, la 10 februarie 1947. În fond, cu consimțământul reprezentanților
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Proclamarea independenței de stat, în mai 1877, a fost urmată de participarea la războiul din sudul Dunării, o contribuție substanțială adusă la înfrângerea Turciei. În pofida acestei contribuții, i s-a refuzat României participarea la negocierile de pace. Nu se încheiase armistițiul și în tratativele dintre Rusia și Austro-Ungaria din ianuarie 1878, demnitarii țariști au propus ca Rusia „să aibă posibilitatea de a dispune în Europa de Dobrogea și de Deltă și să le schimbe cu partea de sud din Basarabia anexată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
anexată la Moldova în 1856 și care i-ar da posibilitatea să se întoarcă la brațul Chilia”. La 14/26 ianuarie 1878, cabinetul rus a cerut deschis guvernului de la București retrocedarea celor trei județe din sudul Basarabiei. În ziua încheierii armistițiului ruso-turc din 23 ianuarie /4 februarie 1878, generalul Ignatiev, în drum spre sudul Dunării, a trecut prin București și a solicitat domnitorului cedarea celor trei județe, România primind drept compensație Dobrogea. Opinia publică românească a protestat față de neadmiterea noastră la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din război. Cete de soldați ruși în retragere jefuiau satele, devastau depozitele, gările, batjocoreau populația. Guvernul român a fost nevoit să ia măsuri de acoperire a frontului părăsit, de apărare a populației, ajungându-se la un adevărat front intern. Semnarea armistițiului Rusiei Sovietice cu Puterile Centrale, la Brest-Litovsk (22 noiembrie/5 decembrie 1917), completat cu pacea dintre ele (18 februarie/3 martie 1918) izolau complet România, punând-o în imposibilitatea de a continua lupta alături de Aliați (Reamintim că singura legătură a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
izolau complet România, punând-o în imposibilitatea de a continua lupta alături de Aliați (Reamintim că singura legătură a statului român cu aliații occidentali se realizase - așa cum se realizase - prin teritoriul Rusiei). La 9 decembrie 1917, s-a semnat la Focșani armistițiul de încetare a ostilităților în această zonă, de către reprezentanții armatelor germane, austro-ungare și turce, ai armatei ruse și române. În decembrie, agitațiile rușilor de lângă Iași, în frunte cu un soviet condus de Roschal, au devenit deosebit de puternice. S-a plănuit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în frunte cu un soviet condus de Roschal, au devenit deosebit de puternice. S-a plănuit asasinarea generalului rus Scerbacev, detronarea regelui Ferdinand și introducerea regimului bolșevic în România. Și generalul rus, și generalul Berthelot insistau pentru dezarmarea complotiștilor. „Profitând de armistițiu, Marele Cartier adusese în jurul Iașilor, ca să fie, o divizie întreagă românească de pe front. Guvernul ezita, totuși, să ordone o măsură care ar fi putut să însemne începerea unui război între noi și ruși. Era, într-adevăr, o gravă hotărâre de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
forței, Basarabia, nordul Bucovinei și o porțiune din fostul județ Dorohoi, mai mult chiar decât se prevăzuse în protocolul secret. Notele ultimative sovietice din 26 și 27 iunie 1940 au survenit la câteva zile după ce Franța semnase, la 22 iunie, armistițiul cu Germania. În acest context, Uniunea Sovietică a răpit României un teritoriu de 50.762 km2 și un număr de aprox. 3.915.000 de locuitori, din care Basarabia cu 44.422 km2 și peste 3 milioane locuitori. În perioada
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]