KorAP: Find »[drukola/base=atașament & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...115 116 117 ...159 >

3,972 matches

Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414

delimitare între țări. Astfel, țările cele mai puțin democratice (cu cele mai mici scoruri Freedom House) sunt și cele în care cetățenii se simt cel mai puternic atașați de comunitatea politică din care fac parte. Problema este cum interpretăm acest atașament. Poate fi vorba de patriotism, dar poate fi vorba și de naționalism. Nu este exclus ca adeziunea la astfel de comunități să fie instrumentată prin vaste campanii publice naționaliste, așa cum era cazul în România național-comunistă a anilor '80 (Fisher, 1989

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
distincție între evaluarea democrației ca principiu abstract și performanța sa în fapt. Corelația la nivel global leagă estimarea idealurilor democratice de performanța democrației în fapt, ceea ce spune că legitimitatea democrației ar putea fi condiționată și de performanța sa reală. Însă atașamentul cetățenilor față de idealurile democratice ar putea însemna că democrații nemulțumiți cei atașați idealurilor democratice dar nemulțumiți de funcționarea sa în propria lor țară nu constituie neapărat un rezervor de sentimente antidemocratice, ci chiar o presiune pentru o mai bună funcționare

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
Prima problemă ar fi chiar utilitatea definiției democrației ca ideal. Nu știm ce înțeleg oamenii prin democrație, cum își închipuie procesul democratic și câte cunoștințe au despre procedurile democratice în fapt. Așa că nu mai este chiar surprinzător să aflăm că atașamentul ideal pentru democrație este de 97 % în Azerbaidjan, de 95 % în Croația și de 94% în Uruguay, mai mult decât în Suedia (93 %), Elveția (91 %) sau Statele Unite (88 %). Paradoxul este și mai mare atunci când comparăm Turcia (89 %) cu Australia (83

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sau Venezuela (6 %), nu știm cu certitudine ceea ce înregistrăm la o astfel de întrebare într-o astfel de țară. Alți autori au încercat să evite astfel de capcane. Mishler și Rose (2001a) au remarcat că cele mai frecvente măsuri ale atașamentului pentru democrație se bazează pe o abordare idealistă, anume pe aderența cetățenilor la principii abstracte. Dacă în democrațiile consolidate răspunsurile la întrebările despre democrație pot avea ca bază funcționarea efectivă a regimurilor, opțiunile fiind între un sistem bun și un

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și răspândirea corupției. Dar cel mai mult contează și asta pentru toate măsurile de sprijin politic așteptările performanței regimului peste zece ani, cei care sprijină mai puternic regimul actual fiind și cei mai încrezători în performanța viitoare. 2.1.2 Atașamentul față de regimul democratic în România În măsurarea sprijinului pentru democrație, consideră Rose și Mishler, ceea ce contează sunt tocmai atitudinile față de democrația reală și față de alternativele non-democratice. Dincolo de evaluarea democrației ca ideal, ceea ce ne interesează este definiția competitivă a democrației ca

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
alternativele non-democratice. Dincolo de evaluarea democrației ca ideal, ceea ce ne interesează este definiția competitivă a democrației ca un regim alternativ altor regimuri. Cercetările românești au reluat și ele modelul măsurării democrației (Mungiu-Pippidi, 2000). Măsurarea s-a realizat frecvent și din perspectiva atașamentului pentru democrație ca ideal, dar și din perspectiva democrației ca regim politic în competiție cu alte regimuri politice. Sprijinul pe care cetățenii români îl acordă regimului democratic a fost o preocupare constantă a sociologilor români și străini după 1989. Nu

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
a devenit mai limpede, apărând o distincție între contextele politic și economic. Pentru că proiectul regional a fost coordonat de Hans-Dieter Klingemann, designul cercetării seamănă cu proiectele anterioare ale autorului. Klingemann și Hofferbert (1999) au descoperit că în perioada de tranziție atașamentul pentru democrație este prezis mai curând de valorizarea respectării drepturilor omului decât de estimările beneficiilor economice viitoare. Am putea crede că efectele statului asistenționist se vor răsfrânge asupra definiției democrației în Europa postcomunistă, astfel încât democrația să fie definită în principal

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
La fel, satisfacția față de outputul guvernamental este mai probabil în cazul competenților politici. În concluzie, stabilitatea s-ar putea să nu fie în legătură cu satisfacția față de input și de output, ci, mai larg, în legătură cu un sentiment mai difuz de loialitate și atașament față de sistem bazat pe performanța de sistem. Imaginea cetățeanului bun se întregește prin legăturile pe care acesta le cultivă dincolo de grupul său primar. Strategia de cooperare ar fi imposibilă în lipsa unor legături sociale voluntare și valorizate. Raportul dintre individ și

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
discută zilnic sau aproape zilnic (7,5 %). Niciodată sau foarte rar ei cer părerea unor cunoscuți (89,4 %) și li se cere părerea (88,7%) de către cunoscuți despre probleme politice. O altă măsură a afectului față de input este intensitatea partizanatului. Atașamentul față de un partid și votul constant în favoarea lui consolidează orientarea cetățeanului către sistemul politic. În cazul nostru, românii nu se consideră în general vorbind susținătorii unui partid politic (68,8 %) și cea mai mare parte dintre ei (46,9 %) votează

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
represiunii și dictaturii în societățile în curs de dezvoltare. Nu este nevoie însă neapărat ca stabilitatea să fie însoțită de inactivism politic, niveluri mari de activism putând fi însoțite de grade ridicate de satisfacție față de outputul guvernamental, dar și de atașament difuz față de sistemul politic, în general. Competența subiectivă reduce sentimentul neputinței politice și crește atașamentul față de sistem. Cei care se dovedesc competenți politic cred mai puternic în utilitatea votului pe care îl exprimă (r = 0,103, p < 0,01, N

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
stabilitatea să fie însoțită de inactivism politic, niveluri mari de activism putând fi însoțite de grade ridicate de satisfacție față de outputul guvernamental, dar și de atașament difuz față de sistemul politic, în general. Competența subiectivă reduce sentimentul neputinței politice și crește atașamentul față de sistem. Cei care se dovedesc competenți politic cred mai puternic în utilitatea votului pe care îl exprimă (r = 0,103, p < 0,01, N = 2108). Tot ei cred mai puternic că oameni ca ei pot influența hotărârile importante care

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
mai ușor cu cine să voteze (r = 0,096, p < 0,001, N = 2066) și au un partizanat politic mai intens, considerându-se mai degrabă decât alții susținători ai unui partid (r = 0,104, p < 0,001, N = 2195). În ceea ce privește atașamentului față de sistem, putem măsura susținerea sau respingerea unor alternative la regimul politic democratic. Astfel am putea măsura mai precis atașamentul față de un regim democratic real, decât atașamentul față de idealuri abstracte. Această obiecție a fost ridicată de Mishler și Rose (2001a

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
intens, considerându-se mai degrabă decât alții susținători ai unui partid (r = 0,104, p < 0,001, N = 2195). În ceea ce privește atașamentului față de sistem, putem măsura susținerea sau respingerea unor alternative la regimul politic democratic. Astfel am putea măsura mai precis atașamentul față de un regim democratic real, decât atașamentul față de idealuri abstracte. Această obiecție a fost ridicată de Mishler și Rose (2001a) numeroaselor încercări de măsurare a democrației în societățile în tranziție. Tabelul 2.13. Aprecierea unor regimuri politice, în procente Credeți

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
susținători ai unui partid (r = 0,104, p < 0,001, N = 2195). În ceea ce privește atașamentului față de sistem, putem măsura susținerea sau respingerea unor alternative la regimul politic democratic. Astfel am putea măsura mai precis atașamentul față de un regim democratic real, decât atașamentul față de idealuri abstracte. Această obiecție a fost ridicată de Mishler și Rose (2001a) numeroaselor încercări de măsurare a democrației în societățile în tranziție. Tabelul 2.13. Aprecierea unor regimuri politice, în procente Credeți că ar fi un lucru foarte bun

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
socială este și ea o resursă politică. Încrederea socială se traduce în încredere politică în societățile britanică și americană. Legătura dintre cele două se manifestă în opinia autorilor, mai curând difuz, ca afect de sistem, ca un sentiment puternic de atașament pentru națiune, ce devine un rezervor de sprijin pentru sistemul politic în perioade de criză. Pe de altă parte, încrederea instituțională este de multe ori legată de încrederea în cei investiți în funcții. Scăderea încrederii în politicieni este un fenomen

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
devenind după 1989 mai curând proprietari decât cetățeni. Politica este bunul comun cel mai de preț, locul în care ne întâlnim pentru a decide soarta noastră colectivă, dincolo de cea privată. Fără o revigorare a interesului pentru bunurile comune fără un atașament pentru sistemul politic nu poate exista nici o cultură civică. Iar fără o cultură civică, competenții politici de azi vor deveni naivii de mâine într-o societate lipsită de dreptate și de solidaritate. Capitolul 3 Participare politică și dezvoltarea societății civile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
sau etno-lingvistice. Dar dezvoltarea structurii sociale, multiplicarea alternativelor, a necesitat crearea de loialități față de ideologii specifice, partide și mișcări sociale. Această mobilizare este cea politică, fiecare clasă sau grup etno-lingvistic având alternative politice de mobilizare. Identificarea partizană este modul de atașament emoțional, dar și de învățare a politicii. O nouă etapă apare în modurile de mobilizare, anume cea cognitivă. Într-o epocă în care oamenii sunt mai educați decât în trecut și comunicarea face informația mai accesibilă, identificarea partizană nu mai

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
a ajuns la maturitate, sub privirea atentă și critică a cetățenilor, așa cum afirmă de pildă Inglehart, Klingemann și Welzel, 2003). Noile generații, deși prezintă un alt tip de valori (post-materiale), pun la îndoială ierarhiile și participarea tradițională, își exprimă deplinul atașament pentru democrație, deci pesimismul lui Putnam ar fi exagerat. Acest al patrule argument a găsit numeroși susținători, care își bazează raționamentul pe observațiile transformărilor sociale din anii '60 70 în societățile industriale occidentale (Inglehart, 1977). Transformările economice profunde au marcat

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
important efect pare să-l aibă neîncrederea în organizațiile comuniste. Interpretarea rezultatelor nu poate fi făcută decât în două moduri: cei care participau înainte de 1989 într-o măsură mai mare (fără să știm exact motivul) au deprins probabil un anumit atașament, și-au format o experiență pozitivă referitoare la participare care s-a transferat în contextul actual, făcându-i să participe mai mult. Cei care participau mai puțin înainte probabil din constrângere au acumulat o experiență negativă ce se răsfrânge astăzi

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
însă dacă protestatarii au mai puțină încredere în ceilalți și în regimul politic decât ceilalți români. În ceea ce privește încrederea politică, ea este exprimată de încrederea în parlament, ca instituție esențială a democrației (Newton, 2001a). Putem măsura sprijinul pentru democrație nu prin atașamentul pentru democrație ca ideal, ci ca sprijin pentru un regim real. Urmând sugestia lui Mishler și Rose (2001a), sprijinul poate fi măsurat mult mai bine atunci când democrația ca sistem politic se află în competiție cu alternative posibile. Alternativele la regimul

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
întrebările despre democrație folosite de Klingemann care nu fac distincție între evaluarea realistă și cea idealistă a democrației Rose și Weller folosesc aceeași strategie utilizată înainte de Rose, Mishler și Haerpfer (2003). În loc să întrebe doar despre democrație ca ideal, autorii compară atașamentul pentru democrație cu preferința pentru alternative nedemocratice, anume întoarcerea la comunism, un guvern militar sau dictatura unei "mâini de fier", așa cum am văzut deja în capitolul dedicat definirii și măsurării democrației. Întrebările referitoare la capital social din New Russia Barometer

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
rând o diferență între oameni în privința evaluării regimurilor politice din cauza experiențelor de socializare diferite (Rose, Mishler și Haerpfer, 2003). Este de așteptat ca și educația să joace un rol mai important, cei mai educații fiind creditați cu un mai mare atașament pentru acest tip de valori. Vom vedea ce putere explicativă are fiecare dintre aceste variabile pentru valorile democratice. Tabelul 5.1.11 Importanța factorilor capitalului uman pentru sprijinul pentru democrație Sprijină democrația ca ideal Respinge alternativele nedemocratice B S.E. Beta

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
beneficiat cel mai mult în urma schimbării de regim resping mai puternic alternativele nedemocratice. Privind însă la puterea de explicație a modelelor, nu putem decât să remarcăm valoarea lor scăzută. Asta înseamnă că ar putea exista alți factori care să explice atașamentul pentru democrație ca ideal și respingerea alternativelor nedemocratice. 5.1.3.2 Capital social și valori democratice Modelul de regresie care testează rolul capitalului social cuprinde dimensiunile de care am discutat anterior, anume încrederea socială, participarea voluntară și apartenența la

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
normele de reciprocitate -0,002 0,002 -0,047 -0,001 0,003 -0,017 R pătrat aj. -0,006 * p < 0,1 Modelele de regresie care iau în calcul componentele capitalului social explică foarte puțin sau chiar nimic din atașamentul pentru valorile democratice. Voluntariatul în asociații și acceptarea normelor de reciprocitate sporesc oarecum sprijinul pentru democrație ca regim ideal, dar coeficienții de corelație nu sunt semnificativi. La fel stau lucrurile și în privința sprijinului pentru democrație ca regim politic în competiție

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 5.2.1 Atitudini favorabile democrației Sprijinul pentru democrație este măsurat, așa cum am văzut în discuția anterioară referitoare la operaționalizarea și măsurarea democrației, ca atașament față de un ideal, dar și ca o susținere realistă a unui sistem politic. Nu vom reveni aici asupra distincției dintre definiții. Insistăm doar asupra valorii net superioare a definiției competitive pentru estimarea funcționării efective a regimurilor politice. Remarca lui Dahl

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]