7,010 matches
-
Bohr introduce două postulate: 1) Într-o stare staționară, energia sistemului electron - nucleu este constantă în timp. stări staționare: stările legate ale atomului sunt acele stări în care atomul nu absoarbe și nu emite energie. Primul postulat explică stabilitatea sistemelor atomice. 2) Atomi absorb sau emit radiații electromagnetice numai la trecerea dintr-o stare staționară (m) în altă stare staționară (n). Radiația emisă sau absorbția într-o asemenea tranziție, are o frecvență determinată de relația: ???? = ?? − ?? → ??? = ?? − ??
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
este:, unde: ?0 , ?0, e și h se cunosc având diferite valori, încât energia totală a electronului la atomul de hidrogen este o mărime cuantificată deoarece valorile ei depind de valorile n = 1, 2, 3, ..... nivele de energie în modelul atomic al lui Bohr: Stări libere (energia poate lua orice valoare pozitivă). Stări legate (energia poate lua valori discrete, negative). 2.5. Procese de excitare și ionizare a atomilor excitarea atomului: atomul absoarbe energie, trecând din starea fundamentală (normală) într-o
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și absorbție ale atomului de hidrogen. Acest model se poate extinde la atomi formați dintr-un nucleu cu sarcina electrică +Ze și un singur electron, numiți atomi hidrogenoizi . În cazul atomilor hidrogenoizi, energia sistemului are formula: unde Z este numărul atomic al nucleului, iar n numărul cuantic principal. Modelul lui Bohr pentru atomii cu mai mulți electroni nu mai poate explica spectrele de emisie și absorbție, deoarece sunt mult mai complexe. În cazul atomilor cu mai mulți electroni aceștia interacționează simultan
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unde litera indică starea ? și numărul din față valoarea numărului cuantic principal n. sistemul periodic al elementelor: a fost stabilit în 1859 de către D.I. Mendeleev sub denumirea de tabloul Mendeleev. Aranjarea elementelor chimice a fost făcută în evaluarea greutăților atomice. Actualmente așezarea elementelor se face după numărul atomic Z. Periodicitatea proprietăților elementelor se explică prin faptul că electronii se dispun în pături și subpături. Proprietățile fizico - chimice ale elementelor chimice sunt date de numărul și de poziția electronilor de valență
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
față valoarea numărului cuantic principal n. sistemul periodic al elementelor: a fost stabilit în 1859 de către D.I. Mendeleev sub denumirea de tabloul Mendeleev. Aranjarea elementelor chimice a fost făcută în evaluarea greutăților atomice. Actualmente așezarea elementelor se face după numărul atomic Z. Periodicitatea proprietăților elementelor se explică prin faptul că electronii se dispun în pături și subpături. Proprietățile fizico - chimice ale elementelor chimice sunt date de numărul și de poziția electronilor de valență, iar completarea periodică a noilor pături duce la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
din spectrul caracteristic: , unde C și ? sunt niște constante a căror valoare depind de nivelele energetice între care se face tranziția electronului. Pentru liniile ?? , formula lui Mosely are expresia: , unde, R - reprezintă constanta lui Rydberg; Z - este numărul atomic al elementului emițător, n și k sunt numerele cuantice principale ale nivelelor între care are loc tranziția, ? este o constantă, numită constantă de ecran care se determină experimental. Deoarece lungimea de undă a radiaților X este comparabilă cu distanța
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care poate fi folosită în mod practic la construirea unor dispozitive electronice numite L.A.S.E.R. Noțiunea de energie indusă a fost introdusă de către Einstein pentru explicarea amplificării radiației electromagnetice pe cale stimulată. legea tranzițiilor cuantice: , unde N numărul de sisteme atomice în stare de excitare; ?0 numărul de sisteme atomice în stare excitată la momentul arbitrar ales t = 0, adică la timpul inițial când a început tranzacția sistemelor atomice; −? = 1 ? se numește timpul mediu de viață al stării excitate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unor dispozitive electronice numite L.A.S.E.R. Noțiunea de energie indusă a fost introdusă de către Einstein pentru explicarea amplificării radiației electromagnetice pe cale stimulată. legea tranzițiilor cuantice: , unde N numărul de sisteme atomice în stare de excitare; ?0 numărul de sisteme atomice în stare excitată la momentul arbitrar ales t = 0, adică la timpul inițial când a început tranzacția sistemelor atomice; −? = 1 ? se numește timpul mediu de viață al stării excitate; P probabilitatea tranziției în unitatea de timp. legea lui
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
radiației electromagnetice pe cale stimulată. legea tranzițiilor cuantice: , unde N numărul de sisteme atomice în stare de excitare; ?0 numărul de sisteme atomice în stare excitată la momentul arbitrar ales t = 0, adică la timpul inițial când a început tranzacția sistemelor atomice; −? = 1 ? se numește timpul mediu de viață al stării excitate; P probabilitatea tranziției în unitatea de timp. legea lui Boltzmann: ?2 = ?1? − ?2−?1 ?? denumită și legea de distribuție a lui Boltzmann, unde ?1 - numărul de atomi
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
toate nivelele energetice sunt libere (izolatori și semiconductoare). În funcție de valoarea lungimii benzii interzise ?? și anume: la semiconductori ?? < 3eV și la izolatori ?? > 3eV. b) pentru izolatoare și semiconductoare. Partea II. Fizica nucleară Cap.1. Proprietățile generale ale nucleului atomic 1.1. Sarcina nucleului atomic, număr atomic, izotopi și izobari. sarcina electrică a nucleului: +Ze, egală cu sarcina electrică -Ze a electronilor. Sarcina electrică a nucleului este pozitivă, fiind determinată prin fenomenul de împrăștiere a particulelor descoperit și studiat de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
izolatori și semiconductoare). În funcție de valoarea lungimii benzii interzise ?? și anume: la semiconductori ?? < 3eV și la izolatori ?? > 3eV. b) pentru izolatoare și semiconductoare. Partea II. Fizica nucleară Cap.1. Proprietățile generale ale nucleului atomic 1.1. Sarcina nucleului atomic, număr atomic, izotopi și izobari. sarcina electrică a nucleului: +Ze, egală cu sarcina electrică -Ze a electronilor. Sarcina electrică a nucleului este pozitivă, fiind determinată prin fenomenul de împrăștiere a particulelor descoperit și studiat de E. Rutherford. izotopi: nuclee caracterizate
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
semiconductoare). În funcție de valoarea lungimii benzii interzise ?? și anume: la semiconductori ?? < 3eV și la izolatori ?? > 3eV. b) pentru izolatoare și semiconductoare. Partea II. Fizica nucleară Cap.1. Proprietățile generale ale nucleului atomic 1.1. Sarcina nucleului atomic, număr atomic, izotopi și izobari. sarcina electrică a nucleului: +Ze, egală cu sarcina electrică -Ze a electronilor. Sarcina electrică a nucleului este pozitivă, fiind determinată prin fenomenul de împrăștiere a particulelor descoperit și studiat de E. Rutherford. izotopi: nuclee caracterizate prin același
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și izobari. sarcina electrică a nucleului: +Ze, egală cu sarcina electrică -Ze a electronilor. Sarcina electrică a nucleului este pozitivă, fiind determinată prin fenomenul de împrăștiere a particulelor descoperit și studiat de E. Rutherford. izotopi: nuclee caracterizate prin același număr atomic Z și numere de mase diferite: ?1 1 , ?1 2 , ?1 3 , ?92 235 , ?92 238 etc. izobari: nuclee având același număr de masă A, iar numere atomice diferite: ??12 27 , ??13 27 etc. 1.2. Dimensiunile nucleelor. Raza nucleară
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
descoperit și studiat de E. Rutherford. izotopi: nuclee caracterizate prin același număr atomic Z și numere de mase diferite: ?1 1 , ?1 2 , ?1 3 , ?92 235 , ?92 238 etc. izobari: nuclee având același număr de masă A, iar numere atomice diferite: ??12 27 , ??13 27 etc. 1.2. Dimensiunile nucleelor. Raza nucleară. Nucleul atomului se consideră de formă sferică, având raza calculată cu formula: , unde, iar A reprezintă numărul de masă. Valorile numerice aproximative ale razei nucleului este de 10
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
nucleară. Nucleul atomului se consideră de formă sferică, având raza calculată cu formula: , unde, iar A reprezintă numărul de masă. Valorile numerice aproximative ale razei nucleului este de 10−14 m, ale diametrului de 10−10 m. 1.3. Masă atomică. Masă nucleară. determinarea maselor atomice: se realizează cu spectograful de masă. schema experimentală a spectografului de mase: Părțile componente principale: sursa de ioni sisteme de câmpuri electrice și magnetice formate de cele două colimatoare și sistemul de îngustare. Funcționare: la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de formă sferică, având raza calculată cu formula: , unde, iar A reprezintă numărul de masă. Valorile numerice aproximative ale razei nucleului este de 10−14 m, ale diametrului de 10−10 m. 1.3. Masă atomică. Masă nucleară. determinarea maselor atomice: se realizează cu spectograful de masă. schema experimentală a spectografului de mase: Părțile componente principale: sursa de ioni sisteme de câmpuri electrice și magnetice formate de cele două colimatoare și sistemul de îngustare. Funcționare: la trecerea ionilor pozitivi prin câmpul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
masa ionului egală cu a atomului din care provine. Dispozitivul cu ajutorul căruia se determină masa atomilor este denumit spectroscop de masă, iar dacă este prevăzut și cu un mijloc de înregistrare (aparat fotografic), atunci se numește spectrograf de masă. unitatea atomică de masă:. 1.4 Constituienții nucleului atomic. Simbolic, un atom se notează astfel: ?? ? , unde X - reprezintă denumirea elementul chimic; Z - numărul protonilor dintr-un nucleu sau număr atomic, numărul de ordine din tabloul elementelor chimice; A - masa atomică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
care provine. Dispozitivul cu ajutorul căruia se determină masa atomilor este denumit spectroscop de masă, iar dacă este prevăzut și cu un mijloc de înregistrare (aparat fotografic), atunci se numește spectrograf de masă. unitatea atomică de masă:. 1.4 Constituienții nucleului atomic. Simbolic, un atom se notează astfel: ?? ? , unde X - reprezintă denumirea elementul chimic; Z - numărul protonilor dintr-un nucleu sau număr atomic, numărul de ordine din tabloul elementelor chimice; A - masa atomică sau numărul nucleonilor din nucleul atomic; A
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
înregistrare (aparat fotografic), atunci se numește spectrograf de masă. unitatea atomică de masă:. 1.4 Constituienții nucleului atomic. Simbolic, un atom se notează astfel: ?? ? , unde X - reprezintă denumirea elementul chimic; Z - numărul protonilor dintr-un nucleu sau număr atomic, numărul de ordine din tabloul elementelor chimice; A - masa atomică sau numărul nucleonilor din nucleul atomic; A - Z reprezintă numărul neutronilor; +Ze - sarcina electrică a unui nucleu; -Ze - sarcina electrică a electronilor dintr-un atom; - Au - masa nucleului aproximativ egală
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
atomică de masă:. 1.4 Constituienții nucleului atomic. Simbolic, un atom se notează astfel: ?? ? , unde X - reprezintă denumirea elementul chimic; Z - numărul protonilor dintr-un nucleu sau număr atomic, numărul de ordine din tabloul elementelor chimice; A - masa atomică sau numărul nucleonilor din nucleul atomic; A - Z reprezintă numărul neutronilor; +Ze - sarcina electrică a unui nucleu; -Ze - sarcina electrică a electronilor dintr-un atom; - Au - masa nucleului aproximativ egală cu a atomului; Din numeroase discuții teoretice și experimente s-
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
nucleului atomic. Simbolic, un atom se notează astfel: ?? ? , unde X - reprezintă denumirea elementul chimic; Z - numărul protonilor dintr-un nucleu sau număr atomic, numărul de ordine din tabloul elementelor chimice; A - masa atomică sau numărul nucleonilor din nucleul atomic; A - Z reprezintă numărul neutronilor; +Ze - sarcina electrică a unui nucleu; -Ze - sarcina electrică a electronilor dintr-un atom; - Au - masa nucleului aproximativ egală cu a atomului; Din numeroase discuții teoretice și experimente s-a tras concluzia că un atom
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
fizicianul J.Chadwick la origine englez. S-a găsit că masa neutronului este ceva mai mare decât a protonului, iar cea mai mică masă este a electronului. Masele protonului, neutronului și electronului cu aproximație sunt: ?. Cap.2 Stabilitatea nucleelor atomice S-a constatat și stabilit că nucleul oricărui atom este format din Z protoni cu sarcină +Ze și A-Z neutroni fără sarcină electrică, adică sunt neutri din punct de vedere electric. Conform interacțiunilor electrostatice stabilit de Coulumb, între protonii
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ca ???? > 0, la desfacerea unui nucleu în nucleoni nu se conservă masa în sensul clasic, ci se conservă energia totală confirmând corectitudinea teoriei relativității restrânse. La calcularea ???? trebuie să cunoaștem masa nucleului ?? care este diferită de masa atomică ?? calculată cu spectograful de masă. Între ?? și ?? este relația: . Cunoscându se ?? și ?? avem relația: ???? . 2.2. Energia de legătură pe nucleon. Procesul de dezintegrare ? și ?, fisiune și fuziune. energia de legătură pe
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și ?? este relația: . Cunoscându se ?? și ?? avem relația: ???? . 2.2. Energia de legătură pe nucleon. Procesul de dezintegrare ? și ?, fisiune și fuziune. energia de legătură pe nucleon: mărime necesară studiului stabilității nucleelor cu număr atomic mare și are formula de definiție: , unde: ???? - reprezintă energia de legătură a nucleului și A - numărul de masă (a nucleonilor). Când are valoare mare, ajungând la 8,6 MeV pe nucleon, nucleul este stabil. Nucleele de mase intermediare, unde
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
programa de fizică e destul de încărcată, nu se mai predă în liceu ci se amintește doar că există și acest tip de model de nucleu. Cap.4. Reacții nucleare. Legi de conservare. reacția nucleară: proces de interacțiune dintr-un nucleu atomic cu un alt nucleu, sau cu o particulă elementară și care are drept scop transformarea nucleelor. schema unei reacții nucleare: interacțiunea unui nucleu X cu o particulă mai ușoară, rezultând un nucleu Y și o altă particulă b: a + X
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]