7,848 matches
-
o stare de tensiune, un dezacord sau chiar un conflict dintre două persoane sunt lichidate, restabilindu-se Înțelegerea, acordul dintre ele. Împăcarea este un act reparator. Despărțite prin conflicte, cele două persoane, În cazul În care a existat o anumită atracție simpatetică Între ele, vor regreta această ruptură și vor face eforturi de Întoarcere. În aceste cazuri, conflictul nu a fost interiorizat, ci a rămas ca o formă de dezacord exterior, care a rupt relația, fără Însă să o traumatizeze. Separarea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dezacordului. Faptul că cei doi s-au Împăcat dovedește că există o legătură afectivă Între ei, că nu a fost vorba despre o respingere reciprocă, de o inacceptare inițială Între cei doi. Trebuie să admitem faptul că a existat o atracție reciprocă, dar că aceasta a suferit modificări, neputându-se consolida, fapt care a dus la despărțire. Apoi, a urmat revenirea, cu Împăcarea celor doi și refacerea relațiilor dintre aceștia. Din cele de mai sus, rezultă faptul că Întâlnirea dintre două
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
separare, reprezentând astfel forma inversă a constituirii unui cuplu. Ca să Înțelegem conflictul dintre partenerii unui cuplu trebuie să știm cum s-a format cuplul respectiv. Orice cuplu se constituie ca o relație de intimitate, după Întâlnirea a două persoane și atracția reciprocă dintre acestea. O dată constituit cuplul, este absolut necesar ca atracția inițială, bazată pe trăiri emoțional-afective comune, să se conștientizeze și să dea naștere unei relații de Încredere, de sprijin și de securitate reciprocă. În cazul În care nu este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
conflictul dintre partenerii unui cuplu trebuie să știm cum s-a format cuplul respectiv. Orice cuplu se constituie ca o relație de intimitate, după Întâlnirea a două persoane și atracția reciprocă dintre acestea. O dată constituit cuplul, este absolut necesar ca atracția inițială, bazată pe trăiri emoțional-afective comune, să se conștientizeze și să dea naștere unei relații de Încredere, de sprijin și de securitate reciprocă. În cazul În care nu este depășită etapa emoțional-afectivă și nu se construiește Încrederea reciprocă, va apărea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atât pentru femeie, cât și pentru bărbat. De altfel, și mecanismul acestor conflicte este cu totul altul. Fiecare dintre partenerii cuplului marital se va comporta diferit, dar aceasta va avea de fapt semnificația unei complementarități a unuia față de celălalt. În locul atracției, care a dus la constituirea cuplului, apare respingerea, refuzul partenerului respectiv. Dacă atracția reprezintă completarea persoanei mele prin celălalt, respingerea are inițial semnificația unei frustrări, iar după separare, a unei castrări psihologice și morale a persoanei, care se consideră abandonată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este cu totul altul. Fiecare dintre partenerii cuplului marital se va comporta diferit, dar aceasta va avea de fapt semnificația unei complementarități a unuia față de celălalt. În locul atracției, care a dus la constituirea cuplului, apare respingerea, refuzul partenerului respectiv. Dacă atracția reprezintă completarea persoanei mele prin celălalt, respingerea are inițial semnificația unei frustrări, iar după separare, a unei castrări psihologice și morale a persoanei, care se consideră abandonată și expusă unor pericole datorate pierderii suportului psihologic și moral pe care-l
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
castratoare victima. În plus, trebuie să avem În vedere faptul că elementul de referință este purtătorul simbolic sau real al unei semnificații valorice care, din punctul de vedere, al dorințelor prezintă interes pentru ambele persoane. Este deci vorba despre o atracție libidinală față de obiectul disputat de către cei doi. De aici și competiția. 4. Raportul „agresor/victimă” Raportul dintre agresor și victima acestuia este un aspect foarte important În explicarea și Înțelegerea conflictului dintre cele două persoane, care are ca efect prejudiciul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nu cunoaștem modalitățile prin care se realizează aceasta; de asemenea, nu știm mai nimic nici despre formarea și instaurarea treptată a unei boli, fie ea de natură epidemică sau endemică. Cunoaștem noi, oare, natura magnetismului mineral sau animal? Dar electricitatea, atracția sau respingerea? Cine ar putea spune cum se formează aeroliții În păturile superioare ale atmosferei? Cartea naturii stă deschisă dinaintea noastră, dar cine o poate descifra? Cum pot fi stabilite proprietățile medicamentelortc "Cum pot fi stabilite proprietățile medicamentelor" Diversele proprietăți
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mea la Lahore era aproape eliminată o dată cu anexarea Panjabului de către englezi, m-am hotărât să mă Întorc În Europa. Anotimpul nefiind Însă favorabil călătoriei spre casă, am decis să-mi petrec timpul liber vizitând valea Kashmirului, care e bogată În atracții istorice, naturale și industriale, sperând nu numai să obțin o colecție de plante din acea țară, și astfel să Îmbogățesc știința, dar și, prin excursii În munții Învecinați, să-mi Întăresc sănătatea afectată de obligații și eforturile neîntrerupte din ultimii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din hazard (1970), și următoarele. La începutul activității sale poetice S. a fost marcat de puternica influența lui Mihai Eminescu, căruia i se vor adăuga mai târziu alte modele lirice. Fuga din hazard poartă pecetea acestor filiații, potențate de irezistibila atracție a filonului folcloric românesc. Critica a remarcat conotația aparte a titlului, acesta vrând să releve salvarea sufletului genuin din hazardul și pericolele vieții, prin refugiul în imperiul poeziei, al candorii și al incantației magice. Solitarul citadin (1972) abordează problematica existenței
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
1951; Învățătoarea, București, 1951; Tinerețe, București, 1953; Păpușoii, București, 1955; Oameni din satul de azi, București, 1956; Vulpile, Iași, 1970; Oameni și munți, București, 1972; Pădurea de dincolo, Iași, 1974. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Vulpile”, RL, 1971, 2; Constantin Pricop, Atracția elementului folcloric, CRC, 1971, 7; Grigore Ilisei, „Oameni și munți”, CRC, 1972, 3; Vasile Sălăjan, „Oameni și munți”, TR, 1972, 29; Nicolae Turtureanu, „Pădurea de dincolo”, CRC, 1974, 37; Val Condurache, Miniaturi, CL, 1975, 1; Constantin Blănaru, Prozatori suceveni, CRC
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
emoționale, situațiile castratoare. Un rol deosebit de important se acordă conflictelor în geneza stresului psihic. În sensul acesta, sunt recunoscute trei tipuri principale de conflicte: a) conflictele de „abordare-apropiere”, când individul este pus în fața a două alternative cu același grad de atracție, fiind obligat să aleagă una dintre ele; b) conflictul de „apropiere-evitare”, când individul este confruntat cu o singură alternativă, dar care poate avea asupra lui atât urmări negative, cât și urmări pozitive; c) conflictul de „respingere-evitare”, când individul este confruntat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
1 Persoana Scop 2 Superior Inferior Forța tendinței Departe Aproape Distanța de scop/obiectiv Evitare Apropiere În ceea ce privește conflictele, factorul stresant este reprezentat prin distanța dintre individ și obiectiv, concretizată, în plan psihologic, în cele două atitudini de „evitare” sau de „atracție”. Mai sunt menționate și alte cauze ale stresului psihic, cum ar fi: frustrările, obstacolele, pierderea resurselor, prejudiciile, pierderea sensurilor, lipsa de prevedere, lipsa de control etc. În general, atunci când se vorbește de stresul psihic se face asocierea acestuia cu viața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihologică”. A comunica înseamnă „a-fi-împreună-cu-celălalt/ceilalți”. Acest act de „punere-la-un-loc” face ca procesul de comunicare să construiască o „atmosferă” sau un anumit gen special de „ambianță interpersonală”. Ambianța comunicării presupune, dincolo de „interpersonalitate”, a anumită atitudine selectivă de „preferință interpersonală”, de atracție simpatetică între persoane în cursul comunicării sau de respingere antipatetică, de refuz sau chiar de închidere, de sistare a comunicării în situații contrarii, așa cum vom vedea mai departe. Reținem, însă, de mai sus faptul că orice act de comunicare este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de aptitudinile persoanei, în sensul că activitatea optimă este cea care se desfășoară în concordanță cu aptitudinile, aspirațiile și gusturile persoanei respective. Aceasta trezește interes și stimulează persoana. Inactivitatea este legată de desfășurarea unor activități pentru care subiectul nu are atracție, îi lipsesc aptitudinile sau nu este instruit. În acest caz, lipsește orice fel de motivație pentru activitate, aceasta, în condițiile în care este efectuată împotriva aptitudinilor și voinței individului, putând constitui un veritabil factor morbigenetic, cu consecințe serioase în ceea ce privește starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
actul prin care se realizează familia, împreună cu toate aspectele psihobiologice și psihoculturale care decurg din aceasta. Problema căsătoriei se pune la vârsta adultului tânăr, între 23 și 30 de ani. Căsătoria este legată de următoarele aspecte: alegerea partenerului (ritual social, atracție afectivă, interese sau conveniențe sociale); întemeierea familiei, ca act contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Securitatea bazată pe încredere În ceea ce privește raportul dintre membrii cuplului marital, acesta are o influență directă, imediată, asupra sănătății mintale, ceea ce face ca el să fie un obiectiv de interes major pentru igiena mintală. Relațiile dintre partenerii familiei sunt: pozitive, de atracție și înțelegere, sau negative, de neînțelegere și conflictuale; de respingere sau de apropiere; sentimente reciproce de iubire sau de ură; de suspiciune sau gelozie; toleranță reciprocă; cointeresare sau interese divergente; legate de atitudinea față de copii și modul de educare a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de vedere fiziologic, cât și patologic; compendium vitae, privind caracteristicile afective și intelectuale ale partenerilor, nivelul socio-cultural și profesional-economic al acestora. Alte criterii de care suntem obligați să ținem seama ori de câte ori se are în vedere întemeierea unui cuplu familial sunt: atracția reciprocă dintre parteneri; interesele materiale comune; nivelul social și profesional; aspectul moral și religios confesional; situațiile impuse; nivelul cultural-educativ. În cazul în care aceste aspecte sunt neglijate, pot apărea situații conflictuale, stări de tensiune sau chiar manifestări patologice de tipul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Newcastle, este un muzeu în aer liber care cuprinde un mare număr de clădiri cu un aspect umil, cum ar fi colibele minerilor și magazine datând de la începutul secolului XX. Aceste au fost salvate de la demolare datorită valorii lor de atracție turistică. În întreaga lume mediul înconjurător a beneficiat de pe urma turismului în variate moduri. Câteva țări din Africa de Est, precum Kenya și Tanzania, și-au făcut parcuri naționale și rezevații de vânat imense pentru conservarea vieții sălbatice, cele mai cunoscute
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
diferit de starea sa inițială. În timp ce conservarea presupune păstrarea mediului înconjurător într-o formă cât mai apropiată de cea originală, reabilitarea implică o schimbare majoră în utilizarea mediului. Multe clădiri și zone au fost salvate prin turism fiind reabilitate ca atracții turistice sau ca spații de cazare turistice. Lumea este plină de exemple de clădiri individuale și de zone întregi cărora turismul le-a dat o șansă prin reabilitarea ca atracții turistice. Vechile fabrici și au început o nouă viață ca
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
și zone au fost salvate prin turism fiind reabilitate ca atracții turistice sau ca spații de cazare turistice. Lumea este plină de exemple de clădiri individuale și de zone întregi cărora turismul le-a dat o șansă prin reabilitarea ca atracții turistice. Vechile fabrici și au început o nouă viață ca muzee; zone industriale au fost convertite în locațiile unor festivaluri; o mare varietate de castele și case impozante care se aflau în paragină au devenit spații de cazare pentru turiști
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
turistice situate în afara traseelor marcate și special amenajate, unde circulația turistică tinde să fie necontrolată. Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracții turistice (distrugerea vegetației și florei, ruperea copacilor și în special a puieților,braconajul, degradarea peisajului Poluarea naturii se intensifică și datorită turismului automobilistic al cărui efect nociv este alterarea calităților aerului, distrugerea pajiștilor, a arbuștilor și a florei etc. Un
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
1928) psalmodiază romantic pe tema dispariției vremurilor de odinioară, tinzând să reînvie într-o ambianță de roman trubaduresc dramele prințeselor de altădată și ale artiștilor rătăcitori, uniți printr-o poveste de dragoste. Firul narativ formează doar un pretext, forța de atracție a textului fiind asigurată de clocotul poetic bizar, dramatic. Romanul Golia (I-II, 1933), plasat într-o atmosferă de crepuscul feudal, încearcă să valorifice viziunea hoffmanniană pe terenul unei narațiuni a cărei tensiune trimite la Victor Hugo. Poematicul este supus
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Anania). Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Arcade”, GL, 1968, 18; Vlaicu Bârna, „Arcade”, VR, 1969, 3; Dan Cristea, „Invocația soarelui”, RL, 1971, 26; Aurel Sasu, „Hronicu leatului 7481”, ST, 1976, 6; Fănuș Băileșteanu, „Poemele depărtării”, CNT, 1977, 51; Valentin F. Mihăescu, Atracția pentru povestire, LCF, 1978, 19; Mircea Popa, „Poemele depărtării “, ST, 1978, 3; Vasile Chifor, Povestire și reportaj, T, 1978, 8; Eugenia Tudor-Anton, Seninătatea povestitorului, VR, 1978, 9; Vasile Chifor, „Jurnal neterminat”, R, 1979, 11; Lit. rom. cont., I, 521-522; Nicolae
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Mariei-Floarea (n. Zorilă) și al lui Constantin Tonegaru, ofițer de marină, avocat și prozator. Urmează liceul comunității evanghelice din Brăila, continuând la București, unde va frecventa Colegiul „Sf. Sava” și Liceul „Libros”, fără a-și încheia studiile secundare. Paralel cu atracția pentru poezie, manifestă aptitudini plastice. Cultura lui T. este a unui autodidact cu lecturi dictate de afinități și de aspirații creatoare: Edgar Allan Poe, poeții decadenți avangardiști. Duce o viață de boem, în compania câtorva colegi din „generația pierdută” (între
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]