4,177 matches
-
muncă pentru aceste șantiere. Începând cu 1962 orașul intră în atenția guvernului pentru a deveni un important centru turistic. S-au făcut investiții masive în acest sens și s-a construit salba de stațiuni din nordul orașului: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Olimp-Neptun. Astăzi Mangalia este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică permanentă de la Marea Neagră, cu o populație de 43613 locuitori. Printre obiectivele turistice interesante mai putem menționa existența uneia din cele mai vechi moschei din România(1525), de asemenea se mai
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
Nicolau. Mulți dintre ei nu mai sunt. Alții sunt încă activi. 5. Perioada actuală: Preocupările endocrinologilor români sunt numeroase și acoperă practic întreaga arie de întindere a specialității. Catedrele de endocrinologie din București (C. Dumitrache, M. Coculescu), Timișoara (Ioana Zosin, Aurora Miloș), Tg.-Mureș (Gh. Vasilescu, I. Kun), Cluj (L. Gozariu, Elena Duncea, E. Dumitru), Craiova (M. Bistriceanu), Sibiu (Gh. Totoianu), Constanța (E. Circo), Iași (E. Zbranca) grupează colective de specialiști care, împreună cu colegii din celelalte localități ale țării, formează marea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
romanului Moromeții (1955). Acesta este momentul consacrării autorității sale în câmpul literar, o autoritate care, după modelul predominant al epocii, era girată politic. În 1957, împreună cu soția sa de atunci, poeta și fosta elevă a Școlii de Literatură "Mihai Eminescu", Aurora Cornu, pleacă într-o excursie de documentare în Vietnam și China. Încercările ulterioare de a concretiza experiența comunismului de tip asiatic într-un "mic roman vietnamez" rămân nefinalizate datorită incapacității scriitorului de a rezona cu o astfel de experiență narativă
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Paralela 45, București, 2003, p. 57. 27 Ibidem; potrivit lui M. Ioniță, "Sub măreția lui Ilie Barbu dispare de tot Mitrea Cocor". 28 Pentru o relatare autobiografică a încercării eșuate de a redacta "romanul vietnamez", care coincide cu momentul despărțirii de Aurora Cornu, vezi Marin Preda, Jurnal intim. Carnete de atelier, Editura Ziua, București, 2004, pp. 18-21. 29 Cf. ACNSAS, dosar I 002583-002, f. 1-3. O prezentare pe larg a urmăririi lui Marin Preda de către Securitate, mai întâi într-un dosar denumit
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
culturile arhaice, în primul rând acelea ale paleocultivalorilor. India înainte de Gautama Buddha ce Prăjăpati dase la iveală viețuitoarele, i s-au desfăcut încheieturile. Or, Prăjăpati este desigur Anul, și încheieturile sale sunt cele două îmbinări ale zilei cu noaptea (adică aurora și amurgul), luna plină și luna nouă, precum și începuturile anotimpurilor. El nu putea sta în picioare cu încheieturile desfăcute; de aceea zeii 1-au vindecat prin (ritualul) agnihotra, întărindu-i încheieturile mădularelor" (Sat. Br., I, 6,3,35-36). Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de un termen precum "cotrobăiau" ce intervine pe final de text: "Peste pajiști de alge ce-mi urcau în artere/ Demonul Sângelui zbura domol deasupra tuturora,/ prin intermundii orbitele-i goale cotrobăiau Luna/ cu pale luciri de parcă ar fi fost aurora". Există o cramponare în senzorial și în senzual de care nimic nu-l poate separa pe eul liric. Universul acvatic cu algele sale revine ca obsesie a morții și a atingerii senzuale deopotrivă. De fiecare dată însă elanul se frânge
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s adună...” 10) Cuvîntul e prezent, de asemenea, la prozatorii epocii: la Sadoveanu, care publică o povestire cu titlul „Fiorul”11), la Hortensia Papadat Bengescu 12), la Gala Galaction 13). Tot acum îl utilizează prima dată și Bacovia în „Matinală”: „Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -/ Venus, plină de fiori,/ Pare-o vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 345. Grădinile de vară 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
323, 22 decembrie 1907, p. 2. 16. ,,Lumina”, 1, nr. 12, 10 aprilie 1912, p. 2. 17. ,,Activitatea Primarului de Bacău”, în ,,Nordul”, nr. 29, 14 iulie 1914, p. 1. 18. Cf. ,,Anuarul Liceului «Principele Ferdinand»” din 1913 și 1924-1929, ,,Aurora Bacăului”, 2, nr. 3, 27 martie 1928, p. 1, Arhiva Liceului de Băieți, dos. 2/1899-1900. 19. Vezi: ,,Cronică”, în O luptă literară, 2, Ediție de Valeriu și Sanda RÎmpeanu, Ed. Minerva, 1979, p. 255. 20. An. 1, nr. 2
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un loc te ard pe dinlăuntru intens, cînd orice încercare de abținere e inutilă și nu poți să-ți înăbuși strigătul („Doamne! necesitatea unui vin...”), atunci, inexorabil, e „vreme de beție”! Unul dintre clișeele reluate și reabilitate de Bacovia e „auroră”. înainte de Bacovia, la noi, cuvîntul îl folosiseră Constantin Negruzzi, într-o poemă recitabilă, cu oarecare ecou în rîndul cititorilor: „Aurora se ivește vestitoare dimineții”, și Alecsandri: „Și deodată aurora se ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
strigătul („Doamne! necesitatea unui vin...”), atunci, inexorabil, e „vreme de beție”! Unul dintre clișeele reluate și reabilitate de Bacovia e „auroră”. înainte de Bacovia, la noi, cuvîntul îl folosiseră Constantin Negruzzi, într-o poemă recitabilă, cu oarecare ecou în rîndul cititorilor: „Aurora se ivește vestitoare dimineții”, și Alecsandri: „Și deodată aurora se ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de a exprima poetic în romînește venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de beție”! Unul dintre clișeele reluate și reabilitate de Bacovia e „auroră”. înainte de Bacovia, la noi, cuvîntul îl folosiseră Constantin Negruzzi, într-o poemă recitabilă, cu oarecare ecou în rîndul cititorilor: „Aurora se ivește vestitoare dimineții”, și Alecsandri: „Și deodată aurora se ivește radioasă”. Sunau desigur mai bine decît alte încercări de a exprima poetic în romînește venirea dimineții, între care cea a lui Ion Budai-Deleanu: „Musă, ian’ curmă-ți odihna lină;/ Vezi cum zorile d’albe roșite/ Să ivesc cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
umoristic. La Eminescu, el evocă sfințenia: „Făcui.../ Din ochirile ți murdare ochiu-aurorei matinal” („Venere și Madonă”), în timp ce la Caragiale (v. „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”) e denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
denumirea unei publicații avidă de senzațional. Bacovia revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
revopsește, dacă pot spune așa, cuvîntul (reamintesc: aurora e „șofranie” la Homer, „roză”/ „trandafirie” la mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e trăită clipa: „în aurora plină
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mai mulți autori, „roză verde” la Baudelaire, „portocalie” în cîteva dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e trăită clipa: „în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a răsfirat pe neuitatele cărări”. Am motive să cred că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dicționare), și cînd îi dă un vernis sărbătoresc („Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -”, sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e trăită clipa: „în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a răsfirat pe neuitatele cărări”. Am motive să cred că la Bacovia, de fiecare dată, culoarea e naturală, „reală”. „Voi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sau: „Aurore de aur,/ Și rubin la orizont”), și cînd o înfățișează în ultima fază cromatică („Aurora violetă/ Se pătează de culori”). în „Alb” însă cuvîntul „auroră” dobîndește un soi de majestate din cauza entuziasmului cu care e trăită clipa: „în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a răsfirat pe neuitatele cărări”. Am motive să cred că la Bacovia, de fiecare dată, culoarea e naturală, „reală”. „Voi scrie un vers, cînd voi fi liniștit...” Am probat de numeroase ori adevărul celor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
național; - hoteluri: Orizont, Căciulata, Cozia, Oltul, Traian, Central, Casa Românească, Teilor și Blue River - vile: Păușa, Themis, Crinilor, Laura, Steluța, Sidonia, Liliacul, Trandafirul, Turnu, Furnica, Erma, Sebastian, Simona, Brio, Florilor și Călimănești - pensiuni: Casa Românească, Ewelin, Alis, Domniței, Khafrelz, Internațional, Aurora, Vila Florilor, Păușa, Pescăruș, Ioana, Dada și Altour - moteluri: Lotrișor, Class COSTEȘTI. - m. arh.: Mănăstirea Bistrița - sf. Sec. XV - Începutul sec. XVI, pictură Gheorghe Tătărăscu; - m. n.: peștera Bistrița; - muzeu, colecții la mănăstire: -colecția de artă „Gh. D. Anghel”; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
iluministă se vor strădui s-o dezvolte și s-o îmbogățească, inclusiv prin realizarea unui dicționar finlandez-suedez-latin. Îi urmează diverse glosare, dicționare de proverbe, colecții de ghicitori, de povestiri, mitologii, gramatici. Primul ziar finlandez își datorează apariția activității unei societăți (Aurora) și datează din 1775. Se dezvoltă și retorica, prin mai multe incantații și epistole, se acordă importanță mitologiei locale, superstițiilor, naturii și vieții grele într-un ținut vitregit precum cel al Laponiei. Într-un cuvânt, finlandeza începe să devină un
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
condus multiple cercetări și teze de doctorat și a deschis drumul spre cercetarea poeziei tradiționale în De poësi fennica. S-a interesat de clasificarea limbilor și a pus limba finlandeză pe ramura lingvistică potrivită. Porthan a fost membru în Societatea Aurora, primul grup cultural important care reunea mințile strălucite ale vremii. Această societate avea să stea la baza publicării primului ziar în Finlanda, Tidningar utgifne af ett Sällskap i Åbo21 (1771-78 și 1782-95). Stimulat de această inițiativă, Anders Lizelius (1708-76) avea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]