14,396 matches
-
apare ieftină, lipsită de propulsiunea tinereții autentice. Încercările de fantastic sunt cele mai aproape, teoretic vorbind, de mijloacele scriitorului. Totuși în Turnul Milenei se face abuz de monstruos și lugubru. Abia Golia cuprinde câteva interesante colori grotești pe tema unui azil de bătrâne, supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
orice caz îndeajuns de ridicate la o idee unică spre a depăși documentul. În Foc în Hanul cu tei tratarea caracterologică e mai accentuată. Micu Braun e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculează un mare han sordid, azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc. Însă Hanul cu tei e incendiat când nu mai era asigurat, provocând ruina și moartea lui Micu. Celelalte romane nu mai deșteaptă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Viața frântă, rezumă aproape cartea mai sus citată a lui Thomas Mann. Ieronim Șerbu tratează un fel de caz Rascolnicoff (Dincolo de tristețe), Mihail Șerban se ocupă cu cocoșați, epileptici, hemiplegici, ftizici, hermafrodiți, copii spărgători, Petru Manoliu cu declasați, clienți ai azilului de noapte, cu cazuri de homosexualitate, Pericle Martinescu cu liceeni și școlărițe la vârsta efervescentă, T. C. Stan cu proletari intelectuali, luptând cu mizeria, Ion Biberi cu copii sinucigași, bătrâni anxioși, lachei asasini, stăpâni perverși, paranoici, epileptici, George Acsinteanu cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a lucrat la „regulatorul circulației” din Buzău. Serviciul îl obliga să fie foarte punctual. Locuia în Râmnicul Sărat în casa soției, rămasă mo ștenire de la părinți. Multă vreme, după căsătorie n-a avut copii și a înfiat o copilă de la azil, Dumitrița Grapă, după care a avut doi băieți. Dumitrița a fost medic șef al Sanepidului din Oradea iar apoi sa retras în municipiul Bacău. Băieții au fost contabili stabiliți în Onești. Ni s-au povestit despre unchiul Ion întâmplări din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost căutat și aici, și în străinătate, de unde s a întors calm, însă cu debilitate intelectuală. De atunci a mers, urmându-se debilitatea crescând, până acum două luni, când oarecari fapte impulsive și scandaloase au provocat reașezarea sa într-un azil special. Din cele sus descrise, subsemnații conchidem că d. Mihail Eminescu este atins de alienațiune mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut atât spre îngrijire și căutare, cât și spre liniștea publicului. 23 martie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Pe de altă parte, există dovezi documentare că nebunia a fost ereditară în familia lui Chatterton. Robert Southey a observat în acest sens că sora lui Chatterton, care a murit în 1804, a fost internată pentru o perioadă într-un azil pentru nebuni (Wilson 1869: 304). Lord Byron a afirmat în această ordine de idei: Chatterton eu cred că a fost nebun. (apud Dix 1837: 291) Totuși, un astfel de diagnostic din partea lui Byron nu are decît puțină credibilitate, de vreme ce el
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
că martorii fuseseră Frederick Angell, o Mary Foster și un William Halmsley (Walmsley?); Verdictul pare să fi fost Sinucidere; și, în conformitate cu acest verdict, corpul, fiind pus într-un sicriu provizoriu parohial, a fost îngropat privat, ziua următoare, în cimitirul arondat Azilului de săraci Shoe Lane. Acest fapt apare notat la intrarea pentru înmormîntări, sub data de 28 august, din registrele parohiale ale St. Andrew's, Holborn - parohia în care este situată Strada Brooke, și biserica și cimitirul consacrat ale căreia sînt
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
fi fost implicat în înmormîntarea secretă pe timp de noapte a rămășițelor pămîntești ale lui Chatterton în Cimitirul Redcliffe de pe Redcliffe Hill (Wilson 1869: 309-310). Totuși, ceea ce este mai puțin incert e că a fost înmormîntat în cimitirul vecin al azilului de săraci Shoe Lane (Cary 1846: 403), într-o groapă comună pentru săraci, situată în parohia St. Andrew's, Holborn, din care făcea parte Strada Brooke (Wilson 1869: 307) - un adevărat "cimitir al săracilor" din Londra (Wilson 1869: XV), care
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
moartea cu viața și istoria neamului nostru peste care au curs veacuri de sânge, lacrimi șiroaie și nestinse morminte, șuvoaie nepământene. Mișcarea Legionară a fost permanent reprimată cu toată forța statală de către toți guvernanții precum și de intrușii care au primit azil pe pământul românesc, toți cu origine etnică dubioasă. Criminalul rege Carol al IIlea, Lupeasca și dușmanii Legiunii, preconizau internarea tuturor legionarilor în Insula Șerpilor, lucru la care Căpitanul a răspuns: mai curând Insula Șerpilor o vom utiliza noi ca ospiciu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
adesea să fim în dezacord cu ceea ce prevăd criticii noștri referitor la consecințele comportării noastre. "Dacă te duci Ia plimbare atât de târziu seara, vei fi probabil jefuit". Dacă vei cheltui în continuare atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți, că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fi probabil jefuit". Dacă vei cheltui în continuare atâția bani pe haine, o să ajungi la azilul de săraci". "O să te îngrași dacă mănânci atâtea macaroane". Nu putem fi absolut siguri că nu vom fi jefuiți, că nu vom ajunge la azilul de săraci sau că nu ne vom îngrașă. Nimic nu e sigur în viață și criticile se dovedesc adesea a fi corecte. Deoarece nu putem fi siguri că observațiile critice se vor dovedi întotdeauna neîntemeiate, chiar dacă nu suntem de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
dintre cei opt copii ai Adelinei și ai lui Constantin Olteanu-Maior din Reghin, profesor de geografie și istorie stabilit la Craiova în 1859; bunica paternă era fiica surorii lui Petru Maior. După studii liceale în Craiova este numită profesoară la Azilul „Elena Doamna” din București. Moartea surorii ei Silvia, căsătorită cu profesorul Daniil Barcianu, o aduce la Sibiu, pentru a îngriji copiii orfani. Aici se căsătorește în 1905 cu scriitorul Octavian C. Tăslăuanu. T. poate fi considerată prototipul tinerei intelectuale de la
TASLAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290095_a_291424]
-
autoritățile române, încât - spune scriitorul - „drept «pedeapsă» mi s-a dat un pașaport pe trei luni. Pe care nu-l cerusem. Împreună cu sfatul de a rămâne «la studiu» cât mai mult timp, daca voiam «să scap de pușcărie»”. Nu cere azil politic, pentru că alesese Franța „din rațiuni estetice”. Deși experiența sa în exil este atipica, socotește că „întreaga mitologie a exilului era infantilism”. Se va angaja că portar al unui imobil, fiind, în același timp, și colaborator la Editură Flammarion. Cu
TANASE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290052_a_291381]
-
iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.a.m.d. Pretins patrioticele întruniri sunt, în realitate, reuniuni mondene, prilejuri de taifas, șuete frivole, bârfă și un paravan pentru idile deșucheate. Doamna Mihailidis își logodește nepoata, iubită în taină de
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
publica - și o va face mai bine de zece ani - reportaje, anchete sociale, interviuri, note de drum. Sunt „fugare note” culese în voiajurile sale „de studiu” în Deltă și la munte, pe la sfintele lăcașuri, prin sate și târguri, prin închisori, aziluri, spitale. Până prin 1946 a fost corespondent pentru presa de limbă spaniolă și portugheză. A mai colaborat la „Curentul”, „Rampa”, „Gorjanul”, „Săptămâna CFR”, „Voiaj”, „Izbânda”, „Ilustrațiunea română”, „Politica socială”, „Neamul nostru” ș.a. Prima carte a lui T.-R., Despre pământul drag
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
locotenent”, zâc, „venim de pe drum, n-am mâncat de două zile. Făceți-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș..., ce-o fi, că murim de foame aicea!” „Ia uite, bă! Ce, bă, aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic!” Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.) După vreo juma’ dă oră, auzim trop-trop-trop pe sală iară. Domne, deși să zâcea c-a fost cel mai rău gardian din pușcării, ne-a adus un hârdău
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rămâne afară din testament, de va trăi încă preaiubita mea soție, se va bucura de tot uzufructul [,iar] după moarte, toată această avere de care nu vor fi dispus fiii și moștenitorii mei va servi pentru creațiunea și întreținerea unui azil de copii orfani și găsiți în orașul Huși16, care va purta numele de Azilul Cuza și se va administra de tutela hotărâtă pentru fiii mei în minoritate, fără să poată vreodată nici statul, nici rudele mele a avea vreun amestec
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de tot uzufructul [,iar] după moarte, toată această avere de care nu vor fi dispus fiii și moștenitorii mei va servi pentru creațiunea și întreținerea unui azil de copii orfani și găsiți în orașul Huși16, care va purta numele de Azilul Cuza și se va administra de tutela hotărâtă pentru fiii mei în minoritate, fără să poată vreodată nici statul, nici rudele mele a avea vreun amestec sau ingerință. După încetarea mea din viață, epitropul prin știința consilierului va plăti 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nepoată a lui Dinicu Golescu, murise accidental, la 13/25 ianuarie 1874, în laboratorul de la spitalul Colțea al soțului său, medicul Carol Davila, luând din greșeală o doză de stricnină în loc de chinină. Statuia care i s-a ridicat în curtea Azilului Elena Doamna din Cotroceni (Șoseaua Panduri nr. 90) - a cărei directoare era - există și astăzi (1987). Ziarele guvernamentale exaltează succesul guvernului, iar Pressa lui Vasile Boerescu, ministrul de Externe, consideră ca o mare victorie faptul că România a izbutit să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Alcazar (grădina): 135, 398, 417 anticariatul: Alcalay 114; Zwiebel 150 Arsenalul armatei: 376 Asociația Generală a Lucrătorilor din Ro mânia: 125 Ateneul Român: 10, 31, 104, 121, 122, 174, 188, 198, 218, 225, 251, 258, 285, 300, 398 Automobil-club: 121 Azilul Elena Doamna: 212, 270 Baia Centrală: 243 Baltador (Paltator) Lambru (cofetăria): 118, 131 Banca: Agricolă 118, 123; Crisovelloni 123; Derussi 126; Marmorosch-Blan 127; Națională a României 123, 146, 219, 353; Poumay 125, 126; de Scont 123 bariera: Belvedere, Cotroceni, Craiovei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au căzut în gură de sabie, și nu ca cei ce au căzut pentru limbă” (Biblia de la București, 1988, p. 678) Aci intră și Iago și ultimul „colaborator” al cooperativei „Ochiul și Timpanul”. *Ghiță Neagu îmi relatează o „scenă de azil de boli nervoase”: din ordinul primarului Săndulache, în parc, mai mulți profesori erau cățărați în copaci și băteau frunzele cu niște prăjini, pentru a le da pe toate jos și a nu mai reveni cu elevii la strînsul lor. „Dom
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Contemporanul”. D-na Tatos mi l-a trimis și dânsa și s-a bucurat enorm, că cineva și-a mai adus aminte și de dânsa, care, din atâtea fapte bune câte a făcut cu bietul Jenică, a ajuns la un azil de bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a trimis și dânsa și s-a bucurat enorm, că cineva și-a mai adus aminte și de dânsa, care, din atâtea fapte bune câte a făcut cu bietul Jenică, a ajuns la un azil de bătrâne. Tot la un azil a murit și inimosul, nobilul și dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni ca albina din toate florile și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
familia lor. Lidia-Sorina Rusu, Corbeil, Franța, 11 februarie 1981, difuzată la 14 martie 1981 Stimate domnule director, Subsemnata, Lidia-Sorina Rusu, mă aflu în Franța din decembrie 1976, când, profitând de deplasarea ansamblului artistic sindical din care făceam parte, am cerut azil politic. Șase luni după sosirea mea aici am născut un băiat Filip-Karim Rusu , împreună cu care aștept cu nerăbdare să-l văd venind pe soțul meu, George Rusu, care de îndată după instalarea mea în Franța a început să lupte pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se va pune din nou această problemă, pentru prelungire, dar în anul ce va fi trecut va fi creată posibilitatea de a se umple anumite conturi particulare din străinătate pentru cazuri de forță majoră, când anumite nivele politice vor cere azil politic în Vest. Este cazul să vă dați seama că sunteți victimele unei înșelătorii și că anularea acordării în continuare a clauzei va scurta durata suferințelor poporului român. Este cazul să fie luată în considerare o situație comparativă a României
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]