4,354 matches
-
marile puteri, mai puțin China, care pare să rămînă eternul rival, deși pare că lumea le încape pe amîndouă, chiar în calitate de superputeri. În ultimii 15 ani, India a cunoscut momente cumplite: doi lideri politici asasinați, spectrul falimentului și al foametei bîntuind, riscul unui război nuclear, numeroase tulburări interne. Și totuși, ce-a fost greu pare să fi trecut, iar acum viitorul sună plin de încredere și de optimism. Țara a devenit o democrație matură, cea mai mare din lume. Oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cel mai", sau a nu fi? Aceasta-i întrebarea caracteristică spiritului helvet, lui Homo alpinus, confruntat cu înălțimile, dar lipsit de priveliștea mării... Geodeterminismul explică multe, nu-i așa? Un spirit atît de apropiat de cel al "poporului ales", amîndouă bîntuite de excelență și, totodată, de însingurare. Niciodată parcă Elveția nu a fost atît de singură, atît de izolată. Niciodată tineretul său nu a avut o viziune atît de opacă asupra viitorului. O țară atît de restrictivă în materie de imigrări
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
care Eminescu publica articolul "Cultură și știință", ms. 2255. 8 Ioana Em. Petrescu (2005, 76) legitimează cumva gradul de aprofundare a filosofiei, localizat asertiv de G. Călinescu: "nu avem de a face cu un filosof sistematic, ci cu un poet bântuit de mari neliniști existențiale, care-și poate fundamenta viziunea pe elemente, filosofic vorbind, eclectice [...]". 9 Alexandru Boboc "Eminescu și filosofia germană. Aspecte ale receptării gândirii moderne în creația eminesciană", Modelul german în dialog cu spiritualitatea românească, Caietele Viața Românească (VRom
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mod obscur și subliminal (p.18). Oamenii au încercat să-și perpetueze, în moarte, viața însăși, duplicîndu-și mediul ambient în cavouri tot mai sofisticate, similare unor case. Liviu Cotrău amintește angoasa "morții clinice" care, după descoperirea medicală, a început să bîntuie imaginarul colectiv euro-american. "Îngroparea de viu /.../ se leagă de o adevărată psihoză socială. În The Philosophy of Sleep (Filozofia somnului), 1834, medicul Robert McNish consacra un întreg capitol stării cataleptice și unor cazuri de înmormîntare prematură. Din presa vremii (a
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pentru ea. Se înțelege, de aceea, că șocul întîlnirii propriu lui obiect de analiză (sub forma unei politicoase, dar sinis tre fantome) e potențat, în cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură, bîntuită de coșciuge scîrțîietoare și pricolici cu maniere princiare. Dacă scena de mai sus vă trezește licăriri așa-zicînd "intertextuale", amintindu-vă de episodul întrevederii dintre Contele Dracula și Jonathan Harker, narat de Bram (Abraham) Stoker în romanul său (se pare) nemuritor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
capul în altul). Profesorul admite că, după descoperirea cărții, a fost obsedat de această enigmă istorică, încercînd să o rezolve. Cercetările l-au purtat prin Grecia și Turcia unde a descoperit lucruri uimitoare și, în același timp, stranii. A fost bîntuit, hărțuit și îngrozit. Spune că, deși nu a găsit teribilul mormînt, a aflat un lucru și mai înspăimîntă tor, acela că eroul creat de "un irlandez nebun", Bram (Abraham) Stoker, Dracula, este de fapt viu, e mortul viu despre care
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pe Paul în brațele disperării. Tînărul doctorand începe o cercetare contracrono metru asupra istoriei lui Vlad Țepeș, sperînd că astfel își va salva mentorul. Scrisorile lui Rossi aduc lămuriri suplimentare, purtîndu-ne în alt plan cronologic (anii 30), într-o Turcie bîntuită de vampiri și zombie balcanici la cele mai înalte nivele (chiar instituțiile statului). Paul cunoaște, în bibliotecă, o fată neobișnuită, care citește, la rîndul ei, Dracula (de Stoker) și, după discuții tensionate, descoperă că e fiica lui Rossi, Helen pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unul! În substanța acestor "transferuri" de la un cronotop la altul, asistăm, în fond, la deja menționata "facere a literaturii". Murakami înaintează, prin ramificații alegorice, pe un teren conceptual și ideologic anevoios (deși romanul nu lasă niciodată senzația că ar fi "bîntuit", fie și în subsidiar, de compulsii teoretice implicite!). Într-un anumit sens, el vrea să surprindă însăși esența literaturii, elementul absolut de identificare a textului artistic, structura sa bazică și indivizibilă, numită odinioară, de către formaliști, literaritate. Ce este literaritatea? Prozatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Annabel Lee trimit, din nou, fără dubiu, la Poe. Pînă la urmă, fascinația lui Nabokov pentru Poe, în această "parte întunecată" a operei lui, reprezintă fasci nația pentru viața artistică neîngrădită, eliberată din prizonieratul normelor morale și mentalitare. Toți eroii bîntuiți de fiorii iubirilor interzise și Humbert Humbert, și Van Veen, și Phillip Wild sînt niște introspectivi, consemnîndu-și trăirile, acribic, în jurnale, memorii sau scurte notații autoscopice. Pentru ei, existența impulsului "bolnav" în sine pare mai importantă decît eliberarea de sub presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Ținându-le de umeri/ Să nu le fie frică;/ Tu treci prin ceață/.../ Tu treci, iubire,/ Și eu știu că treci...". (Tu treci) În poemul Din principiu, chiar și interiorul, văzut ca spațiu ocrotitor, se transformă într-un cadreu nesigur, bântuit de propriile temeri: "Ce nenorocire să știu/ Că nu exiști decât în mine,/ Să nu te simt în niciun fel/ Și, totuși, să nu mă îndoiesc/ Că ești acolo!/ dar, dacă, totuși, m-ai părăsit/ Și eu îngrijesc cu supunere
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
menținută atît de scăzută din cauza anticipărilor băncilor legate de creșterea inflației și spolierea veniturilor. Piața intervine la un moment dat, bulele create artificial prin expansiunea creditului se sparg (a se vedea bula imobiliară din România), iar crizele și recesiunile vor bîntui perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Există mai multe explicații care să încerce să arunce o lumină nouă asupra impactului și virtuții economisirii voluntare în această ecuație. Acumularea de capital necesară procesului de creștere economică se bazează pe
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
existent. În vremea sa, Racine, de pildă, reluase Ifigenia lui Euripide, La Fontaine se inspirase adînc din Esop pentru fabulele sale, Antigona lui Sofocle a tot fost rescrisă, pînă la Anouilh și Bauchau, iar mitul lui Don Juan continuă să bîntuie imaginarul creatorilor, ca să nu luăm decît cîteva din exemplele cele mai familiare. Sau poate că o ilustrare și mai potrivită ar fi avatarurile contemporane ale lui Dorian Gray, cele trei rescrieri cunoscute (Mathieu Terence, Journal d'un coeur sec, Will
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
există. Nu e greu de imaginat ce l-a apropiat de Stéphane Lupasco sau de Cioran și ei niște meteci torturați de "conștiința nefericită" -, sau de disidenții suprarealismului, în frunte cu Antonin Artaud, alături de care, la fel de vehement, sărac și mîndru, bîntuia pe străzile Parisului, alegînd să-și trăiască antinomiile pînă la capăt și să-și ardă sufletul în flacăra albă a unei pasiuni atît de puțin franțuzești (cu excepția lui Baudelaire și a lui Rimbaud). Revolta sa împotriva diktat-ului rațiunii l-a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
calm, am văzut arta franceză a războiului care nu se schimbă, și am văzut răzmerița care se pornește mereu din aceleași motive, motive franceze care nu se schimbă. Victorien Salagnon mi-a redat timpul în întregime, prin războiul care ne bîntuie limba. Istoria celor cincizeci de ani de decolonizare i-a apărut ca necesitate acestui descendent al unei familii de stînga, antimilitaristă, și în urma întrebărilor născute de observarea faptului că militarii francezi par a fi cumva excluși din corpul social, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trezească nici urmă de bănuială. Romanul Întoarcerea la Killybegs este o rescriere a celui dintîi dar, de această dată, din punctul de vedere al trădătorului. Ipostază infinit mai complexă și mai dificilă, pentru că, dincolo de empatia autorului pentru eroul-personaj care îl bîntuie, îndoielile se strecoară tot mai insidios în mintea cititorului. Într-o țară sfîșiată, precum Irlanda, care e locul unui combatant zdrobit de Istorie, obosit ființial, purtat de un război pe care nu și l-a dorit? Cu sobrietate și discreție
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
persoane care, indirect, aparțineau unei lumi dubioase, frecventam locuri bizare și existau, ici și colo, indicii despre ce avea să devină afacerea Ben Barka. J. Echenoz Acum că sunteți în fața mea, pot să vă pun în sfîrșit întrebarea care mă bîntuie de multă vreme: cum găsiți numele personajelor dvs.? Sunt întotdeauna atît de bine alese că simpla lor enunțare e suficientă pentru a le descrie fizic. P. Modiano O, e foarte simplu, folosesc nume de persoane reale, găsite în cartea de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
felul acesta, eul devine loc de manifestare a negativității universale în limbă și un hiatus se adîncește în sînul subiectivității. E un no man's land în care ființa se simte totodată prizonieră a unei absențe singura ce l-a bîntuit veșnic, cea divină și absentă din ceea ce ar trebui să fie identitatea sa. Dar dacă pînă la urmă poate accepta că Dumnezeu e străin și parusia imposibilă, faptul că propriul discurs îl trădează și îl face să nu coincidă decît
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
sau măcar să fi putut exista. Nu e de mirare că atît Cioran cît și Stéphane Lupasco, teoreticieni vitaliști ai terțului inclus, ai contradictoriului necesar, sunt români. Și e încă și mai puțin surprinzător faptul că Cioran nu a fost niciodată bîntuit de "opera" sa, de vreo devenire sau desăvîrșire a acesteia, ba chiar aceste formule l-ar fi făcut să zîmbească și ar fi declanșat un val de sarcasme. Noi, cititorii, intrigați și însetați de cunoaștere conformistă și bine ambalată sub
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
niciodată și e cu atît mai bine." (S) În același timp, este insidios mobilizat de un fel de model pe care ar trebui să-l respecte și la înălțimea căruia nu reușește să se înalțe; imaginea ideală de sine îl bîntuie, fără să se poată apropia de ea altfel decît prin intermediul personalităților pe care le admiră, precum Henri Michaux, Samuel Beckett, Paul Valet, Benjamin Fondane etc. E o supralicitare explicativă a propriului eu pe spinarea unui el, pentru a masca sinceritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
că în Edenul trădării oamenii Tăi pier... VEAC NOU poetului N. LABIȘ ne-a prevenit poetul: luptați cu inerția. știa el căpriorul cu ochii blânzi de cer că vom jeli mâncarea, că vom mânca formule și pe planeta noastră va bântui un ger... în cazinoul vieții trișează jucătorii. gloanii din speluncă s-au îmbrăcat în frac. în constituții spelbe se joacă alba-neagra iar cine ține sceptrul mereu e-același drac. avem letopisețe cum nu sunt multe-n lume. pe plaiul țării
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
știre, crezând fără de enumerare. abia atunci șoapta e o explozie de păsări în tăcerea pădurii și dacă ai ajuns la capăt, acolo unde nu mai există nici o alternativă, nici un loc în care să te poți ascunde, nici un răspuns când, bântuit de disperare, dezamăgire, sleit te pătrunde geamătul, îți dai deodată seama că ești aproape, nesfârșit de aproape. nimic nu se schimbă însă de afli adevărul - mereu, atât de evident, încât nici nu-l băgăm în seamă - dimpotrivă, colina rămâne colină
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/8510_a_9835]
-
nu-și pierde speranța și răzbește în viață cu zâmbetul pe buze. - Râdeți de mine, domnu^ Victor, aveți și de ce. Mă umflă și pe mine râsu^ câteodată de ce-a putut să facă America din băiatul cârciumarului din Plopeni. Mă bântuie însă, așa, din când în când, ca o furtună, și mă stoarce ca pe-o lămâie și gândul ce-ar fi fost viața mea dacă aș fi rămas în patrie să mă ocup de clienții străini de la Intercontinental și să
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
e j ust cu influențele interna ționalizării putând conduce la dezechilibre economice grave. Dar, atunci când astfel de avertismente sunt date într o perioadă de creștere economică, aproape nimeni nu le ia în seama, acestea fiind considerate doar coșmaruri care îi bântuie pe cei care nu cred î n m ecanismul piețelor. CONCLUZIILE, REZULTATELE șI PERSPECTIVELE CERCETĂRII Această parte a lucrării constituie o provocare în încercarea de a formula cele mai importan te concluzii care se pot degaja în urma muncii de puse
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pentru exoticul oriental al Califului de la Fonthill, cum era poreclit autorul său. Publicată, inițial, în franceză, opera descrie aventurile rocambolești ale eroului eponim, nepot al lui Harun al-Rashid, și ale iubitei acestuia, Nouronihar. Setting-ul pare desprins din Halima, duhul Șeherezadei bântuind (și sădind, iată, semințe fertile ale epicului) întreaga adolescență a autorului. Mai mult, stilul contrapunctic al lui Beckford, precum și permanenta raportare speculară la tradiția narațiunii arabe conferă prospețime paginilor, care, glisând în trena exotismului asiatic, se particularizează în raport cu literatura perioadei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
terifiantului este, în acest caz, frica însăși. Robert T. Denommé notează că "teama obsesivă de moarte a lui Gautier s-a manifestat cu atâta forță, încât, în jurul anului 1830, sădise în el impulsuri contrare de fugă și imobilitate" (1972: 38). Bântuit în permanență de această anxietate, promotorul celebrului dicton "artă pentru artă" creează scenarii ale terorii expresive, străbătute de o undă discretă de ironie. Piesa de rezistență rămâne proza scurtă Clarimonde (1836), descriind iubirea damnată a unui preot torturat, din specia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]