5,546 matches
-
apropiase de Paris și de Sankt Petersburg. Odată eliminată influența restrictivă a Austro-Ungariei, interesul față de problemele expansiunii naționale și față de achiziționarea teritoriului aflat încă sub stăpînire otomană a început să se manifeste din nou. Aveau să reapară curînd ideile cooperării balcanice, vehiculate în timpul domniei lui Mihail, ceea ce va duce la inițierea negocierilor între statele din peninsulă. MUNTENEGRU După 1860, viața politică a Muntenegrului a fost dominată de puternica personalitate a prințului Nicolae. Starea țării rămînea extrem de primitivă. Principala problemă a guvernului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tulburare și nemulțumirea generală au constituit fundalul întemeierii uneia dintre puținele organizații autentic țărănești din Balcani din perioada antebelică Uniunea Agrară. După cum am menționat deja, cu toată majoritatea covîrșitoare pe care o alcătuia populația rurală, participarea țăranilor la viața politică balcanică era aproape total absentă. Partidul Radical Sîrb, care se străduise să apeleze la acest grup, devenise prin 1914 o organizație tipic burgheză. Primii pași spre fondarea Uniunii Agrare nu au fost făcuți de țărani, ci de intelectuali. Un rol deosebit de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
otoman a putut lua puține măsuri ca să răstoarne situația. După încheierea negocierilor, s-a convenit ca Bulgaria să plătească o compensație, din care o parte avea să provină dintr-un împrumut din Rusia. Bulgaria a intrat astfel în rîndul statelor balcanice independente. După desprinderea completă de Imperiul Otoman, guvernul și-a putut îndrepta întreaga atenție asupra disputei macedonene, problemă care a dominat ulterior politica internă și externă a națiunii. Conflictul macedonean, problema majoră din Balcani din perioada imediat anterioară izbucnirii primului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ale grecilor. Toate acestea erau legate de chestiunile privind Creta și Macedonia, două probleme extrem de importante pentru opinia publică din Grecia. Pretențiile asupra insulei Creta implicau mai ales relațiile grecești cu Constantinopolul, în timp ce lupta pentru Macedonia afecta interesele tuturor statelor balcanice. Ca și guvernul sîrb, acela grec fusese tulburat de unirea Bulgariei cu Rumelia Orientală. Fusese creat un stat de o mărime și o populație considerabile. În general, liderii greci întîmpinau mari greutăți în a ajunge la înțelegere cu această națiune
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
au emigrat 383 993 de greci, din care marea majoritate erau bărbați între cincisprezece și cincizeci și cinci de ani, cea mai activă și mai productivă parte a populației. Grecia avea cea mai ridicată proporție de emigranți din toate țările balcanice. Deși banii trimiși de aceștia erau de foarte mare folos economiei grecești, mișcarea în masă a dus la slăbirea statului și era desigur în detrimentul forțelor militare, deoarece, teoretic, cei care plecau erau oamenii cei mai tineri și mai puternici. Nemulțumirea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu s-a dat înapoi de la împărțirea posturilor, el avea o conducere cu adevărat puternică. Venizelos avea să joace un rol predominant, dar adesea controversat, în viața politică greacă pînă la moarte, adică pînă în 1936. "EUROPENIZAREA" STILULUI DE VIAȚĂ BALCANIC S-a discutat mult în acest capitol despre slăbiciunile noilor state naționale despre deficiențele lor economice, despre instabilitatea unora dintre guvernele lor și despre corupția din multe domenii ale vieții lor naționale. Comparațiile implică în general situația din Balcani față de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Balcani față de cea din Europa Occidentală și Centrală, unde standardele erau într-adevăr mai ridicate. Pus față în față cu cel al altor regiuni, ca Asia, Africa, America de Sud și Rusia, tabloul Balcanilor nu este chiar atît de întunecat. Chiar dacă regimurile balcanice nu funcționau întotdeauna eficient, fuseseră cel puțin introduse instituții guvernamentale progresiste care puteau servi drept bază îmbunătățirii viitoare a situației. Existau sisteme administrative naționale care acopereau aria întregii națiuni și asigurau servicii polițienești și de siguranță. Analfabetismul era foarte răspîndit
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
care putea fi comparat avantajos cu cele ale unor state europene mai mari și mai bogate și care era remarcabil dacă ținem seama de resursele interne limitate ale țării. În plus, după 1878, desigur, cea mai mare parte a statelor balcanice au beneficiat realmente de multă libertate de acțiune. Cu toate că, atunci cînd erau unite, marile puteri le puteau încă forța să se supună dictatelor lor, națiunile mici au reușit uneori să profite de rivalitățile și de invidiile reciproce dintre guvernele europene
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mare. Imperialismul marilor puteri avea o existență reală, dar conținea atît de multe contradicții interne și era slăbit de rivalități atît de înverșunate, încît nu a dus la subjugarea politică sau economică a peninsulei. Pe lîngă instituirea regimurilor independente, statele balcanice au realizat marea tranziție de la ceea ce era un sistem de viață oriental sau otoman la unul bazat pe modelele europene. Efectele acestei schimbări pot fi supraapreciate; este adevărat că această schimbare se aplica mai ales la nivelurile superioare ale vieții
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
oriental sau otoman la unul bazat pe modelele europene. Efectele acestei schimbări pot fi supraapreciate; este adevărat că această schimbare se aplica mai ales la nivelurile superioare ale vieții naționale, modificînd radical de-a lungul secolului în special aspectul orașelor balcanice mai mari. După cum am văzut, conducătorii statelor din Balcani erau familiarizați cu Europa Occidentală. Unii dintre ei călătoriseră foarte mult, iar alții își făcuseră studiile în străinătate. Ei acceptau nu numai ideologia și instituțiile politice ale Occidentului, ci și stilurile
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
barbare. Mai ales elita voia ca orașele lor capitală să semene cu Parisul, Viena, Londra și München, dar erau foarte multe de făcut. La începutul secolului al XIX-lea, Atena, Bucureștiul, Sofia și Belgradul erau orașe de provincie; marile centre balcanice erau Constantinopolul și Salonicul. Aveau să fie totuși făcute schimbări nu după multă vreme. După întemeierea unui stat național, noul guvern avea nevoie de un sediu. Națiunile trebuiau să asigure palate pentru prinții lor, birouri pentru aparatul birocratic și clădiri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Toate clădirile guvernamentale importante au fost construite ulterior după modele europene; bisericile au rămas bineînțeles în stil bizantin. Preferința pentru stilurile occidentale din construcții s-a reflectat și în alte forme exterioare de viață. Membrii bogați și influenți ai societății balcanice își importau mobilele, trăsurile și hainele din Occident, de preferat de la Paris sau Viena. Ei erau la curent cu curentele din moda acestor centre și cu arta și literatura europeană. Nu numai intelectualii, ci și majoritatea celor care aveau putere
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ci și majoritatea celor care aveau putere politică și economică doreau ca țara lor să achiziționeze ceea ce ei considerau a fi cele mai mari realizări ale civilizației mondiale, atît în domeniul cultural cît și în cele politic și economic. Capitalele balcanice, chiar dacă majoritatea populației trăia în zonele rurale, au devenit centrele vieții naționale. Ele erau sediile administrației centralizate și ale tuturor universităților și instituțiilor de învățămînt superior. Locuitorii lor aveau un nivel de știință de carte mult deasupra mediei naționale. Cea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reprezentanții noii ordini socio-economice de la oraș... Erau puține motive pentru ca țăranii să privească la nou întemeiatul stat al secolului al XIX-lea cu încredere sau bunăvoință.10 Situația grea de la sate îi îngrijora cel puțin pe o parte a liderilor balcanici. Ea a devenit și subiect de dezbatere în unele cercuri intelectuale. Mulți scriitori, profesori și ziariști, mai ales cei care nu aveau putere politică, erau preocupați de efectele instituirii sistemului statului centralizat și de ruperea ulterioară a masei populației de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
scriitori erau total inaplicabile în condițiile existente la vremea aceea și erau expresia unui sentiment de nostalgie pentru o lume care nu existase niciodată. O revenire la sistemul comunal, deși idilic în principiu, nu ar fi putut rezolva problemele societăților balcanice moderne și ale sistemului competitiv internațional. În ciuda acestui fapt, îndoielile acestea exprimau într-adevăr nemulțumirea multora, nu numai în rîndul țăranilor, față de calea urmată de evoluția vieții generale a națiunii. Criticile acestea se vor dovedi importante pe viitor. Scriitorii atacau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
viața de zi cu zi. Nici un lider sau partid important nu cerea distrugerea monarhiei. Chestiunea naționalităților din cadrul Imperiului Habsburgic, ca și aceea din ținuturile otomane, era extrem de complexă. Așa cum am menționat, obținerea autonomiei sau a independenței statelor naționale din Peninsula Balcanică a fost însoțită de intensificarea animozității și a fricțiunilor dintre acestea. O situație nu mult diferită exista și în monarhie. Două relații majore aveau să aibă pe viitor o semnificație aparte: cea dintre ungurii și românii din Transilvania și cea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
putut fi determinat decît după război, cînd partidele țărănești au ajuns în sfîrșit la putere. 3 Sfîrșitul dominației otomane în Europa: chestiunile albaneză și macedoneană IMPERIUL OTOMAN Deciziile Congresului de la Berlin au redus foarte mult întinderea teritoriilor otomane din Peninsula Balcanică. Cu toate că Poarta pierduse de mult controlul asupra politicii interne a României, Serbiei și Muntenegrului, faptul că aceste state făceau încă parte din imperiu îi confereau acesteia prestigiu, precum și unele avantaje concrete în relațiile externe. Pe lîngă aceasta, Tesalia, o parte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Bosniei-Herțegovina de către habsburgici să poată lua sfîrșit cîndva și ca aceste provincii să fie redobîndite. Chestiunea cu care se confrunta acum guvernul otoman era cum să fie administrate și apărate cel mai bine posesiunile rămase, atît împotriva pretențiilor altor popoare balcanice cît și ale marilor puteri. Sultanul din perioada aceasta, Abdul Hamid al II-lea, se urcase pe tron în 1876, la vîrsta de treizeci și patru de ani, într-o epocă de revoluție și război. El îi văzuse pe doi dintre predecesorii
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urcase pe tron în 1876, la vîrsta de treizeci și patru de ani, într-o epocă de revoluție și război. El îi văzuse pe doi dintre predecesorii lui înlăturați în urma unor revolte de palat și fusese nevoit să poarte război cu statele balcanice și cu Rusia în timpul primului an de la preluarea puterii. Evident, aceste evenimente au influențat profund atitudinea lui față de puteri și față de cei din jur. La începutul domniei sale, sultanul dăduse semne de teamă și de suspiciune în relațiile cu sfetnicii lui
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de spioni ca să-și doboare adversarii. În ciuda acestor metode, Abdul Hamid al II-lea a fost un reformator hotărît. El a acordat o foarte mare atenție administrării ținuturilor lui și voia instituirea unui control centralizat eficient. Asemeni monarhilor din statele balcanice vecine, sultanul întîmpina dificultăți financiare enorme. Plata salariilor funcționarilor săi rămînea de multe ori mult în urmă. Slăbiciunea aceasta constituia un obstacol și în calea posibilei introduceri a unor îmbunătățiri interne. Abdul era deosebit de interesat de comunicații mai bune, mai
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Majoritatea acestora soseau într-o stare deplorabilă și deci fără mijloace de a-și reface viețile. Constantinopol era încă centrul guvernului otoman și al imperiului. În 1844, populația lui era de 391 000 de locuitori, dar prin 1913, după Războaiele Balcanice, numărul ajunsese la 909 978. Ca și marile orașe din Balcani, capitala otomană dobîndise atributele unei metropole moderne, cu străzi pavate, iluminat cu gaz și tramvaie trase de cai. După unificarea Bulgariei, orașul era într-o postură extrem de vulnerabilă, granița
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
situația din ținuturile albaneze și macedonene era din ce în ce mai instabilă. Anarhia din Macedonia avea să ducă la o intervenție diplomatică a Imperiului Habsburgic și a Rusiei. Pe tot parcursul acestei perioade a crescut deci presiunea din partea marilor puteri și a naționalităților balcanice. Imperiul Otoman nu mai putea conta pe sprijinul britanic, cum făcuse în trecut. Odată cu achiziționarea Egiptului, centrul politicii Marii Britanii au devenit mai curînd zona aceasta și Canalul de Suez decît Constantinopolul. Cu toate acestea, Poarta era ajutată de aversiunea marilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
erau introduse de sus în jos. Ei voiau deci restabilirea Constituției din 1876 și abolirea autocrației. Cea mai mare parte a lor doreau din tot sufletul menținerea integrității teritoriale a imperiului așa că nu aveau o atitudine favorabilă față de revendicările naționalităților balcanice. Mulți intelectuali și politicieni fuseseră forțați să emigreze din cauza măsurilor represive luate în timpul domniei lui Abdul Hamid. Trăind în centre ca Paris, Londra, Geneva, București și în Egiptul aflat sub administrație britanică, ei rămîneau în legătură unii cu alții, organizau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
În cele două instituții catolice de la Shkodër se preda în albaneză, dar limba era italiana. Dezvoltarea culturală a albanezilor a făcut un mare pas înainte în 1879, odată cu înființarea la Constantinopol a Societății pentru Tipărirea Scrierilor Albaneze. Ca și societățile balcanice similare, scopul acesteia era publicarea de cărți, reviste și ziare în limba națională și traducerea operelor străine. Președintele societății era Sami Frashëri. Fratele acestuia, Naim Frashëri, cel mai mare poet albanez, a jucat un rol important în organizație și a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
se afla realmente în pericol. Ca musulmani, albanezii erau tot timpul ținta atacurilor grupurilor de teroriști bulgari, sîrbi și greci. Permanenta agitație și intervenția marilor puteri au dus la apariția amenințării ca albanezii macedoneni să devină cetățeni ai diferitelor state balcanice în cadrul unui alt plan de împărțire. Fiind nevoiți să se apere, albanezii și-au format propriile lor detașamente înarmate. Apăruse totodată în prim-plan o nouă generație, care avea multe elemente comune cu contemporanii săi din alte ținuturi ale Balcanilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]