9,503 matches
-
grila operei. De ce? Fiindcă ?posteritatea este îndreptățită să cunoască orice document pe care un scriitor l-a lăsat în urma lui, fără să-l fi distrus, deși ar fi putut s-o facă.? Este o bună concluzie, extrapolată, pentru Literatură și biografie (așadar, nu poezie sau destin, ci pas de deux...). Cu încă o precizare, ?culeasă? din articolul despre tînărul ucenic la clasici (oare ce altceva decît o asemenea școală sînt glosele din bibliotecă?): ?fraza scrisă trezește în suflet ecoul lungilor taifasuri
la Povești, povestiri, amintiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10883_a_12208]
-
consonanza lessicale evidente con îl principio etico che Hans Jonas riprenderà a fine anni Settanta. Cfr. H. Jonas, Îl principio responsabilità. Un'etica per la civiltà tecnologica, Einaudi, Torino, 1993. 13 Și veda R. Altieri, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998, p. 119. 14 A. Capitini, L'atto di educare, La Nuova Italia, Firenze, 1951, pp. 7-8. 15 Voltaire, Dizionario filosofico, Newton, Romă, 1991, pp. 251-252. 16 Le citazioni letterali, differiscono leggermente
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
58 G. Falcicchio, I figli della festa, cît., p. 220. Bibliografia ĂĂ. VV., La sacra Bibbia, Cei-Uelci, s.c., 2008. Althusser, Louis,"Ideologia e apparti ideologici di Stato", Critică marxista, No. 5, 1970 Altieri, Rocco, La rivoluzione nonviolentă. Per una biografia intellettuale di Aldo Capitini, Bibliotecă Franco Serantini, Pisa, 1998. Barcellona, Pietro, Elogio del discorso inutile. La parolă perduta, Dedalo, Bari, 2010. Bobbio, Norberto, Introduzione, în A. Capitini, Îl potere di tutti, La Nuova Italia, Firenze, 1969. Bloch, Ernst, Îl principio
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
trăit experiențe, unele dureroase, altele pline de satisfacții, a meditat asupra psihologiei creatorului, observându-i orgoliile și hipersensibilitățile, care, toate alcătuiesc miezul acestei cărți corpolente de peste 500 de pagini. Scrise intermitent, între 1975-1991, memoriile reconstituie, și în cazul ei, o biografie, al cărei fir cronologic nu e prea greu de urmărit. Tatăl era scriitorul Vasile Demetrius, coleg de clasă la liceul Sfântul Sava cu Gala Galaction, care-i schimbă numele din Dumitrescu în Demetrius, cu N. D. Cocea, și I. G.
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
Ion Buzași Elie Dăianu este un "dascăl al Blajului", adică un cărturar care prin slujirea catedrei, altarului, prin scrieri și cuvântări s-a osârdit pentru ridicarea neamului românesc. Biografia lui este asemănătoare cu a altora care i-au precedat sau i-au urmat la Școlile Blajului. Născut în comuna Cut din județul Alba, în anul 1869, a studiat la Blaj, unde a urmat liceul și Facultatea de Teologie. Și-
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
spre generalizare, a unui Blaj antieminescian. Dimpotrivă "o Mică Romă", care îl primește pe junele poet, debutant în coloanele "Familiei" lui Iosif Vulcan într-un adevărat triumf. Până la cartea lui Elie Dăianu nu se știa nimic despre acest capitol de biografie eminesciană: popasul blăjean din vara anului 1866. El însuși a aflat târziu și, solicitat de Ion Scurtu, primul nostru eminescolog, care pregătea o biografie documentară și o ediție științifică Eminescu, să-i comunice date despre Eminescu la Blaj își convoacă
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
un adevărat triumf. Până la cartea lui Elie Dăianu nu se știa nimic despre acest capitol de biografie eminesciană: popasul blăjean din vara anului 1866. El însuși a aflat târziu și, solicitat de Ion Scurtu, primul nostru eminescolog, care pregătea o biografie documentară și o ediție științifică Eminescu, să-i comunice date despre Eminescu la Blaj își convoacă "interlocutorii", adică pe câțiva dintre școlarii și teologii blăjeni care au avut privilegiul să-l cunoască. Aceștia sunt Ioan Vargă, Petre Milăcan, Elie Damian
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
care Dăianu le consideră a fi scrise în perioada blăjeană: Speranța amicului F.I., Din străinătate, La Bucovina, Misterele nopții, Spre suvenire (fratelui Gregoriu Dragoș). Tipărită acum aproape un secol, cartea lui Elie Dăianu a fost și rămâne o "contribuție" la biografia lui Eminescu. Biografiile scrise mai târziu de Gala Galaction, G. Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I. Crețu, George Munteanu, D. Murărașu, Petre Rezuș ș.a. îi rămân îndatorate sub raport informativ. Cât de importante sunt aceste pagini (alături de altele scrise de alți prieteni
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
consideră a fi scrise în perioada blăjeană: Speranța amicului F.I., Din străinătate, La Bucovina, Misterele nopții, Spre suvenire (fratelui Gregoriu Dragoș). Tipărită acum aproape un secol, cartea lui Elie Dăianu a fost și rămâne o "contribuție" la biografia lui Eminescu. Biografiile scrise mai târziu de Gala Galaction, G. Călinescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, I. Crețu, George Munteanu, D. Murărașu, Petre Rezuș ș.a. îi rămân îndatorate sub raport informativ. Cât de importante sunt aceste pagini (alături de altele scrise de alți prieteni blăjeni ai poetului
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
Cât de importante sunt aceste pagini (alături de altele scrise de alți prieteni blăjeni ai poetului) ne putem da seama de faptul că în poemul său biografic, Viața lui Mihai Eminescu (1932), G. Călinescu consacră un întreg capitol acestui moment din biografia eminesciană, intitulat La Blaj (1866). Cartea Eminescu la Blaj. Amintiri de-ale contemporanilor... a devenit o raritate bibliofilă. De aceea am considerat necesară restituirea acestei contribuții la biografia eminesciană, și în anul 2000, anul Eminescu - 150 de ani de la naștere
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
Mihai Eminescu (1932), G. Călinescu consacră un întreg capitol acestui moment din biografia eminesciană, intitulat La Blaj (1866). Cartea Eminescu la Blaj. Amintiri de-ale contemporanilor... a devenit o raritate bibliofilă. De aceea am considerat necesară restituirea acestei contribuții la biografia eminesciană, și în anul 2000, anul Eminescu - 150 de ani de la naștere - am retipărit-o, de data aceasta la o editură blăjeană.
Un biograf al lui Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/10141_a_11466]
-
patruzeci de pagini cu Moshe Idel, unul din emineții specialiști în gândirea ebraică, excepțional interpret al Cabalei și respectat savant, invitat de toate marile universități ale lumii. Repet: am început lectura plin de tensiunea negativă indusă de revelațiile privitoare la biografia ascunsă a lui Sorin Antohi. E posibil ca, pe de-o parte, să fi vrut să plătesc pentru cuvintele rele spuse despre el (sunt cu atât mai furios, cu cât sunt convins că Sorin Antohi ar fi fost capabil să
Infelix culpa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10130_a_11455]
-
Ion Simuț La concursul de debut organizat în 2005 de Filiala din Cluj a Uniunii Scriitorilor unul dintre cei trei câștigători a fost Adrian Tudurachi, alături de Oana Pughineanu și Laura Husti-Răduleț. Născut în 1974, cu o biografie clujeană de studii la Litere (absolvent în 1997), un stagiu de studii aprofundate la Geneva (în 2002), Adrian Tudurachi este acum cercetător la Institutul "Sextil Pușcariu". Având fizionomic o vagă asemănare cu Mircea Martin, tânărul literat clujean, fire discretă, rezervată
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
Dă-i cuvântul..." Sala nu bănuie nimic. Era a cincea zi a Congresului și până atunci se rostiseră milioane de propoziții anoste, atent periate de secția de propagandă a partidului. Ajuns la microfon, Constantin Pârvulescu începe prin a-și prezenta biografia: "Tovarăși, am împlinit anul acesta 60 de ani de când sunt membru de partid." Evident, sala reacționează cuprinsă de entuziasm: partidul nu era doar pretutindeni în actualitate, dar mai avea și o istorie lungă în spate! Pârvulescu plusează: "Din acești 60
Sa ne prefacem ca nici n-am au by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10151_a_11476]
-
Ion Ianoși de a respecta dorința testamentară a lui Noica, așa cum a apărut ea pentru prima oară în revista Viața românească în martie 1988: " Dacă se va interesa cineva de activitatea mea cărturărească, îl rog să nu țină seama de biografia mea, ce n-are conținut, în bună parte din voință proprie." Ion Ianoși mărturisește că, în linii mari, a ținut seama de această dorință, opera filozofului fiind înfățișată dinlăuntrul ei și nu din perspectiva vieții pe care o trăia atunci
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
lagărul de prizonieri germani de la Craiova (septembrie-decembrie 1944) - sau atunci cînd precizează că, prima soție a lui Noica, Wendy Muston, deși se despărțise legal de filozof în 1947, nu putuse să părăsească țara decît în 1955. Dar nu atît puținătatea biografiei atrage aici atenția, căci lucrarea lui Ianoși e o descriere a operei și nu a vieții lui Noica, cît mai curînd o problemă de fond, o încercare prin care orice exeget noician trece mai devreme sau mai tîrziu: cum să
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
vorbim despre o filozofie a cărei legătura cu realitate este fie una cu neputință de găsit, fie una atît de firavă încît pune sub semnul întrebării întreaga ontologie. Dacă, în schimb, vom încălca dorința lui Noica, judecîndu-i cărțile din perspectiva biografiei sale, atunci etanșeitatea turnului de fildeș va putea fi străpunsă: opera nu va mai fi ruptă de viață, ci va fi chiar viața lui Noica, dar o viață exprimată în alt fel. Și atunci avem de ales: dacă îl ascultăm
Dorința lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10160_a_11485]
-
o agitație vană, "se azvîrle", "se împrăștie în viață", evitînd "enigma" și, implicit, evitîndu-se pe sine însuși. Evident, stima scriitorului merge către sfînt și nu către geniu. în timp ce un geniu precum V. Hugo, căruia îi dedică în junețe o fugoasă biografie, n-ar fi decît un "monoman", o "chintesență a tuturor vanităților", sfîntul e integral clădit pe imaginea lui Dumnezeu. Nu întîmplător sfîrșitul sfinților nu cunoaște degradarea de care are parte deseori incredulul: "ŤPsihanalistul Lacan devenise senil la sfîrșitul vieții. Nu
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor riverane: Dunărea ne este mamă, / Pe toți Dunărea ne cheamă..., sau Dunăre, Dunăre, / Drum fără pulbere..., cum spune poetul, cu o formulă care purcede din folclor. Puține ape de pe pământ au biografii atât de pasionante. Dunărea a fost martora, vreme de milenii, marilor bătălii și zidiri ale Europei, seva sa miraculoasă va continua și de-acum Înainte să marcheze viața popoarelor pe care Dumnezeu le-a lăsat să aibă grijă de ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
școală, ne-au mai rămas Încă 11 trimestre În care să fim Îndrumați de profesorul Augustin Z. N. Pop, cel care ne-a Învățat gramatica (morfologia, sintaxa și fonetica), literatura română și mai ales, pe unii dintre noi, În particular, biografia lui Eminescu și a altor scriitori. Îmi aduc aminte că la analiza uneia dintre poezii și anume „Viața”, - poezie postumă, găsită În halatul lui Eminescu, după ce a murit În sanatoriul Dr. Șuțu, de pe strada Plantelor nr.74, din București, pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
și să știm noi ce-a vrut să scrie poetul, În poezia respectivă, deoarece el n-a făcut cunoscut acest lucru?” La această Întrebare m-a luat frumos de-o parte și mi-a spus:”Măi, Pompilică, nu-i cunoști biografia lui Eminescu, am să te Învăț și atunci ai să Înțelegi ce-a vrut să spună În fiecare dintre poeziile sale.” Și așa a Început să mă Îndrume În literatura română și În cea universală (engleză, franceză, poloneză, rusă, spaniolă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de la Cluj, mi-a adus un tablou al său, realizat de colegul nostru Ioan Șușală și poza Veronicăi Micle, la 18 ani, fotografie executată În Atelierul Nestor Heck din Iași, În 1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
1868. Profesorul Augustin Z. N. Pop a studiat profund biografia lui Eminescu, cât și scrierile sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
sale poetice, proza și jurnalistica, considerând jurnalistica la nivelul poeziei sale. Toate acestea le-a concretizat prin lucrări de deosebită valoare, precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
precum: Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, București, 1962; Mărturii Eminescu-Veronica Micle, București, 1967; Noi contribuții documentare la biografia lui Eminescu, București, 1969; Pe urmele lui Mihai Eminescu..., București, 1978; Pe urmele Veronicăi Micle..., București, 1981; Întregiri documentare la biografia lui Eminescu, București, 1983; Veronica Micle, Poezii, cu prefața editorului, București, 1969; Corespondența Eminescu-Veronica Micle, cu prefața editorului, Cluj-Napoca, 1979, cărți, pe care mi le-a oferit cu autograf, imediat după ieșirea lor de sub tipar, adică „calde”. Este primul biograf
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]