5,205 matches
-
totul îndreptățită. SCRIERI: Blestemul unui țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, București, [1868]; Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1869; Dragomir Rucăreanul, vulturul munților, București, 1885; Mihai Bravul, București, 1885; Mizeria, București, 1892; Blestemul unui bătrân țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, Martirul libertății, Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1893; Ultima lovitură, București, 1901; Două logodne, București, 1905; Neurastenic, București, 1907. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
caracteristice onomasticii grecești. Un rol important în răspândirea baladei la popoarele balcanice l-au avut breslele zidarilor aromâni. Variantele sud-est europene ale Meșterului Manole prezintă multe trăsături comune, dar conservă și o serie de particularități distincte. În balada grecească apare „blestemul ființei sacrificate”, în cea sârbească, motivul „alăptării după moarte”, iar cea românească adaugă două episoade noi: primul cuprinde întâlnirea voievodului cu ciobănașul care îi indică locul pentru mănăstire, iar celălalt zugrăvește sfârșitul tragic al meșterilor. În evoluția versiunii românești s-
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
des Facultés catholiques de Lille 58), Facultés catholiques, Lille 1951; N. Charlier, Le „Thesaurus de Trinitate” de saint Cyrille d’Alexandrie. Questions de critique littéraire, RHE 45 (1950), 25-81. Opere din timpul controversei nestoriene Cele cinci cărți ale scrierii Contra blestemelor lui Nestorios, din 430, sunt o confutațiune a discursurilor pronunțate de patriarhul din Constantinopol din care reproduc și extrase. Chiril aduce în discuție numeroase pasaje cristologice din Noul Testament, interpretându-le în sensul uniunii ipostatice dintre Logos și carne: Logosul, existent
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Eupraxios care îi pusese lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme doctrinare (nașterea Logosului, întruparea sa, suferințele și așa mai departe) și la exegeza unor pasaje din Scripturi (de exemplu, de ce în Gal. 3, 13 Cristos este numit „blestem”; de ce a fost poruncită circumcizia; care este interpretarea anumitor cuvinte ale lui Isus...). O culegere cuprinzând 366 de imnuri liturgice în greacă, între care 295 atribuite lui Sever, a fost tradusă în siriană între 619 și 629 de către Pavel, episcop
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Starea Țării Rumânești (scrisă prin 1831) are două compuneri anexe: Povestea huzmetarilor și Obșteasca anafora a boierilor pentru prăvilele Măriei Sale. În jurul anului 1828, G. izvodește cea mai închegată și mai dură dintre piesele lui, Barbul Văcărescul, vânzătorul țării. Tânguirea și blestemul norodului, din final, emană o forță întunecată, amenințătoare. Prin 1845 așterne pe hârtie, în proză și versuri (unele, de factură folclorică), Mavrodinada sau Divanul nevinovat și defăimat sau Copiii sărmani nevârstnici și năpăstuiți, recurgând la personaje alegorice. Interesul acestor scrieri
GOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287309_a_288638]
-
de trecut, de libertate, dar și ura contra opresorului. „Sunt rodul dragostei și-al urii” - spune poetul, întorcându-se la sursa reacțiilor care, fără să excludă sentimentul de jale, îl depășesc cel puțin printr-o nuanță. Plânsul se împletește cu blestemul, chinul nu mai poate fi răbdat, vrea să se facă știut, rostind „cuvântul strigărilor noastre”, adică al tânguirilor și al protestelor. Amarul, jalea se prefac în mânie, în răzbunare, în răzvrătire, văzută când ca o forță demonică, ivită din cețuri
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
în centrul lor coagularea unei obsesii în jurul unui fapt real - „păcatul” unei fete ce se lasă sedusă de fiul arendașului (Copilul buruienilor), adulterul unui telegrafist (Hoțul) etc. - ori al unor credințe străvechi - locul rău (Calul alb), soarta (Ceasul din zid), blestemul (Hoțul), femeia fatală (Profesoara de dragoste), împăratul peștilor (Împăratul), comoara revelată de flăcări (Comoara din cetate) etc. -, anticipând întrucâtva Rusoaica lui Gib I. Mihăescu și, în același timp, proza târzie a lui V. Voiculescu. H. are un ascuțit spirit de
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
mereu oportune. El oficiază ca un veritabil sacerdot, aflat în posesia unor instrumente a căror cizelare (notabilă, întrucât autorul a fost practic lipsit de experiențe preexistente) nu poate fi conciliată cu imaginea - propusă adesea - a scribului mărunt ce proferează doar blesteme și își consumă, pe hârtia menită să adăpostească o invectivă poruncită, rația cotidiană de cerneală îndoită cu venin. Contemplarea și moralizarea se desfășoară sub supravegherea unui cod etic ce definește și starea de idealitate (instaurată printr-o veritabilă preceptistică a
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
străin) și cu mai multe cronici literare. Hugo Friedman semnează articolul Încercare asupra comediei lui Caragiale „Scrisoarea pierdută”, iar Simeon C. Mândrescu prezintă pe larg lucrarea Românii în monumentele literare germane medievale de Em. Grigorovitza. Traducerile sunt ilustrate de poemele Blestemul bardului de Uhland și Veneția de Platen. Cu studii și comentarii istorice, folcloristice, lingvistice, psihologice, filosofice colaborează N. Iorga, Ovid Densusianu, D. Onciul, Simion Florea Marian, Ilie Bărbulescu, I. Todicescu, Gr. Tăușan. I.M.
REVISTA ROMANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289253_a_290582]
-
aici motivul unui ținut aproape mitic („Ohaba, să ducem la gură/ un cântec plecării în noapte”), personificat uneori într-o „iubită cu umeri pustiiți”(Ohaba, doamna mea dintâi). Elegiile se opresc mai ales la lumea Deltei, cu „frumoase știme” și blesteme, năluci și pești de aur, iazuri cu taine și ființe cu „gheare lungi”, „pulberi de nuferi” etc. („Frumoase știme când se-mbată luna / și sângele și-l culcă la picioare/ când cântă iarba - palidă, stăpâna /caleștilor de fum și de
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
un oraș pe vârful unui deal, ochii tuturor oamenilor sunt ațintiți asupra noastră...”4. Dacă vom greși față de Dumnezeu, i-a avertizat Winthrop, „vom rușina pe mulți dintre servitorii credincioși ai Domnului, Îi vom face să-și schimbe rugăciunile În blesteme, până când vom dispărea din bunul ținut unde mergem”5. Dacă, pe de altă parte, Îl slujeau pe Dumnezeu Îmbunătățindu-și soarta, Dumnezeu Își va coborî privirea spre ei și Îi va răsplăti. Dacă elevii Învață astăzi despre Îndrăzneala și sacrificiile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
justiție. Constituția americană a trebuit să fie modificată Înainte ca noua taxă să poată fi adoptată. Însăși ideea că guvernul ar putea să ia o parte a bogăției unei persoane, pentru a fi folosită În alte scopuri, a fost un blestem pentru mulți americani formați În tradiția individualismului robust și autosuficienței frontierei. La sfârșitul primei decade a secolului XX, cu frontiera de acum Închisă și fără teren public ieftin la Îndemână, au Început să planeze Întrebări asupra justiției economice și redistribuției
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
statului-națiune În favoarea acțiunii concertate, În acord cu legile internaționale, la care au subscris. Visul european este unul al includerii, nu al autonomiei. Europenii Încearcă să trăiască Într-o lume guvernată de consens. Politica go it alone a Statelor Unite ale Americii este un blestem pentru ei deoarece amenință să anuleze toți pașii, dureroși de mici, pe care i-au făcut pentru a-și uni interesele și a Împărți un destin comun. Ele sunt Îngrijorate că Încălcarea de către Statele Unite ale Americii a normelor și Înțelegerilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
diminuează forța echipei găinilor care, încercând să captureze vipere, protejează astfel, indirect, echipa vulpilor. Un joc de rol similar este „Uriași, vrăjitoare și pitici” (Clegg, Birch, 2003): uriașii înving vrăjitoarele lovindu-le în cap; vrăjitoarele înving piticii aruncând asupra lor blesteme; piticii înving uriașii lovindu-i din spate peste genunchi. Un rezultat al acestei tehnici este acela că se obțin informații despre modul de planificare și de comunicare în cadrul echipelor. Cei doi autori precizează: „Nu ni s-a întâmplat niciodată să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
N. Nicoleanu, N. Roiu, V. Gr. Pop. El reproduce, de asemenea, din versurile lui Dimitrie Petrino, N. Pruncu, fabule de C. Stamati și tipărește scrieri teatrale aparținând lui Teodor Boian (vodevilul Teatrul la țară) și Șt. Mihăileanu (tabloul în versuri Blestemul unui țăran murind, jucat în 1868 la Teatrul Național din București). N. Nicoleanu traduce din Alfred de Musset (poezia Nu mă uita), iar I. V. Adrian din Théophile Gautier (poezia Fuga) și trei poezii de M. I. Lermontov (Privesc..., Ah
STELUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289919_a_291248]
-
moarte”, nu va reuși să răpună un „dulău” funest, devorator, prin vremi, al inimilor („ce-s pentru rugi păstrate” - inima, locul transmutației umanului în divin), efortul conjugat al întregii umanități, reprezentată, alegoric, de Globu, poate alunga obsesia neantului și înfrânge blestemul pierderii de sine, consecință a îndepărtării omului de realul sacru. Dincolo de enunțul, deseori abstrus (el a dus la situarea lui S., în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, în capitolul rezervat dadaiștilor, suprarealiștilor și hermeticilor
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
întreține, să cânte la pian într-un restaurant de cartier și până la urmă moare sordid. Ducându-se în căutarea unui medic profesor, Ana vede scheletul Zoei într-o sală de cursuri. Roman psihologic, Între zi și noapte include tragedia unui blestem pecetluit de destin. Ana Stavri devine personajul feminin central și în Pontiful (1972), și în Drum de foc (1981). În Pontiful ea traversează, la maturitate, experiența pustiitoare a unei iubiri tot atât de iraționale precum cea din adolescență, stârnită însă de un
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
răspuns trimis șambelanului Eupraxios, care îi pusese lui Sever o serie de întrebări referitoare la teme doctrinare (nașterea Logosului, întruparea sa, patimile etc.) și la exegeza unor pasaje din Scripturi (de exemplu, de ce în Gal. 3,13 Cristos este numit „blestem”; de ce a fost poruncită circumcizia; care este interpretarea anumitor cuvinte ale lui Isus). O culegere cuprinzînd 366 de imnuri liturgice în greacă, dintre care 295 atribuite lui Sever, a fost tradusă în siriacă între 619 și 629 de către Pavel, episcop
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și bătuți timp de veacuri. Cum văd o uniformă, cum mă simt vinovat. Ce bine-i înțeleg pe evrei! Să trăiești mereu la marginea statului! Drama lor este și a mea. La drept vorbind, ieșit dintr-un popor al cărui blestem e mediocru (dar totuși blestemat) - eram făcut pentru a intui blestemul prin excelență. Cît îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de unitate! Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
simt vinovat. Ce bine-i înțeleg pe evrei! Să trăiești mereu la marginea statului! Drama lor este și a mea. La drept vorbind, ieșit dintr-un popor al cărui blestem e mediocru (dar totuși blestemat) - eram făcut pentru a intui blestemul prin excelență. Cît îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de unitate! Azi după-amiază am trecut prin transele silei de mine însumi, ba chiar m-am detestat cu o furie ucigașă. Mă întreb uneori prin ce miracol izbutesc să mă mai suport
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
Orbita melancoliei, Timișoara, 1997; Răstălmăcirea jocului, Iași, 1998; Wortwunde, tr. Christian W. Schenk, Kastellaun, 1998; 11 fante, zi-i despre dialogul edenic, Chișinău, 1999; Cu siliconul în bandulieră, Botoșani, 1999; Pelerinul de cenușă, Iași-Chișinău, 2000; Autoportrait avec blasphème - Autoportret cu blestem, ed. bilingvă, Amay (Belgia), 2001; Conspirația vagabonzilor, Iași, 2001; Spiritul universal al culturii române, Iași, 2002; Mexicul - tărâmul de basm al poeziei, Cluj-Napoca, 2003; Cantina cu cearcăne, pref. Luca Pițu, Iași, 2003; Crematoriul de suflete, Iași, 2003. Antologii: Metafore românești
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
parțială, a misterului. În Gen. 49,17, Iacob profețește: „Dan să se facă șarpe în drum [...], mușcând glezna calului și călărețul se va prăvăli pe spate”. Tradiția iudaică atribuie un sens esențial pozitiv acestei profeții: Iacob, departe de a arunca blestemul asupra tribului lui Dan, îl copleșește cu binecuvântări. După cum am amintit, aceeași tradiție aplică profeția figurii lui Samson. După tată, Manoah, Samson era un danait; după mamă, dimpotrivă, aparținea tribului lui Iuda. Iacob adaugă: „Dan va judeca poporul său și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ies din gura lui Isus (13). Binecuvântările lui Iacob cuprind elemente inedite. Hipolit face aici o distincție inexistentă în De Christo..., între „binecuvântare” și „profeție”. În cazurile lui Ruben, Simeon și Levi, spune Hipolit, Iacob rostește profeții sub forma unor blesteme, în timp ce, în cazul lui Iuda, este vorba de o binecuvântare. Două schimbări se remarcă în exegeză: cei care îl slăvesc pe Iuda, asimilat lui Cristos încă de la începutul comentariului, sunt Apostolii; „leul” și „puiul de leu” nu au un singur
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
au lucrat pizma încă din’nceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulți bărbați făr’ de vină, ca și acesta”.) Diatriba împotriva invidiei, zisă pe un ton înalt (Stavrinos știe să facă apel la referințele antice) se transformă într-un blestem aprig la adresa celor ce au pus la cale stingerea acestui sublim moment de glorie românească. Iar Stanca (înrudită cu multe familii boierești muntene), cea care înainte de Mihai fusese măritată cu postelnicul Dumitru din Vâlcănești, fiica Neacșei și nepoata postelnicului Dragul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
turcilor... Un Apus ocrotitor La 19 august 1591, Petru Șchiopul - care părăsea tronul Moldovei refuzând să plătească tributul majorat de turci („Pătru-vodă - zice cronicarul - nici într-un chip nu vru să se apuce de acea dare și să i-a blestemul țărăi asupra sa”) - își începea călătoria, însoțit de o numeroasă suită (ce se va subția pe măsura trecerii timpului), prin Pocuția și prin Maramureș, către Polonia (unde, la Cracovia, a fost - se pare - oaspetele regelui), luând apoi calea Vienei (în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]