3,579 matches
-
comunitatea rurală, ca să nu ne referim neapărat la clanurile de familie din interiorul acesteia, până la marea comunitate creștină, ce transcende limitele organizărilor politice. Între aceste două extreme se aflau alte solidarități, precum confreriile (în care intră și „vecinătatea”), organizațiile profesionale (breslele), stările politice etc. Dacă în alte regiuni această instituție a fost un simplu episod legat de implantarea prin forță de către sași a ordinii feudale occidentale, instituția „vecinătății” a dominat istoria medievală și modernă a românilor din sudul Transilvaniei. Astfel, comunitățile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trăind emoțiile primei expoziții personale. Vor urma multe altele, personale sau de grup, în țară și în străinătate. În anul 2000 avea să primească Marele Premiu pentru pictură, atribuit de filiala ieșeană a Uniunii Artiștilor Plastici; era, oficial, membru al breslei din 1968. Pictor de elită, G. figurează, cu succinte caracterizări, în Dicționarul artiștilor plastici contemporani (1976) al lui Octavian Barbosa și în Dicționar de artă modernă și contemporană (2002) de Constantin Prut. În 1985 criticul Virgil Mocanu i-a consacrat
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
renumit prin studiul învățăturii medicale aristotelice. Unul dintre reprezentanții săi de marcă a fost medicul Taddeo Alderotti (1223-1303), care în 1260 ținea aici prelegeri de exegeză hipocratică. În acest centru a studiat o vreme și Dante Alighieri (1265-1321), component al breslei medicilor și spițerilor din Florența, care va prezenta în „Divina Comedie” figurile importante ale medicinii: Hipocrate, Galen, Avicena. Tangența lui Dante Aligieri (unul din cele mai puternice spirite ale omenirii) cu medicina nu este întâmplătoare. Ca și viața, ca și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-lea și pentru constituirea schemei ei imaginare 19. La origine a fost un dezechilibru apărut în lumea artei după Revoluția din 1789. Un sistem bipolar care gestiona lumea artei printr-o distribuție a artiștilor în două clase, artizanii organizați în bresle și elita reunită în academii, a fost destabilizat prin dispariția breslelor. Acest fapt a implicat simultan, pe de-o parte, dispariția unei "științe de a face" și, de cealaltă parte, formarea unei populații de artiști marginali și sărăciți, fără încadrament
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fost un dezechilibru apărut în lumea artei după Revoluția din 1789. Un sistem bipolar care gestiona lumea artei printr-o distribuție a artiștilor în două clase, artizanii organizați în bresle și elita reunită în academii, a fost destabilizat prin dispariția breslelor. Acest fapt a implicat simultan, pe de-o parte, dispariția unei "științe de a face" și, de cealaltă parte, formarea unei populații de artiști marginali și sărăciți, fără încadrament instituțional. Artiștii, care nu mai puteau să se identifice prin apartenența
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se putea prețui, în funcție de orice fel de calități. Monumentalizarea a justificat o apreciere aproape universalizată a materiei naționale. * * * Față de modelul sacralizării, cel al monumentalizării deplasează sensibil referentul spontaneității creatoare. Din punct de vedere sociologic, figurile sacralizării corespund dispariției sistemului de bresle care organiza lumea artei și sunt angajate într-un proces de proletarizare a societății creatorilor și de modificare a regulilor de acces în câmpul artei. Chiar dacă în sens istoric acest fenomen corespunde unei realități instituționale specifice marilor culturi, vocabularul și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această societate atât de bălțată și a examina fiecare din părticelile ce compun ast mozaic social, trebuie meditare [...]. Aceste șaptesprezece părți de naturi și calități diverse către societate, de corp către corp și de individ către individ, după căderile fiecăria bresle, fiecăria clas din breaslă, fiecăruia rang din clasă și fiecăruia individ din rang, compun mozaicul social ce analizez, căruia n-am putut găsi un nume mai propriu 127. Anticipând teza următorului capitol, aș remarca faptul că în cultura română ideile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
bălțată și a examina fiecare din părticelile ce compun ast mozaic social, trebuie meditare [...]. Aceste șaptesprezece părți de naturi și calități diverse către societate, de corp către corp și de individ către individ, după căderile fiecăria bresle, fiecăria clas din breaslă, fiecăruia rang din clasă și fiecăruia individ din rang, compun mozaicul social ce analizez, căruia n-am putut găsi un nume mai propriu 127. Anticipând teza următorului capitol, aș remarca faptul că în cultura română ideile despre autonomia esteticului vor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
hatișerif iertarea se citea de vistiernic în plin Divan, fiind cunoscut darul Măriei Sale până la sate. Atunci, pentru domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era considerată urmare a mișeliei omului. Era chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe an după 1830; cu toptanul și cu amănuntul numai în țară plăteau 120 lei pe an; negustori numai cu de-amănuntul plăteau 60 lei pe an l) Meșteșugarii - morari, zidari, dogari, lingurari, străchinari etc., nu erau scutiți de bir. Breslele românești își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
își au rădăcina în pământul acestei țări, cu toate că mulți dintre breslașii cei dintâi vor fi străini de neamul nostru, pentru că străinii au contribuit la dezvoltarea lor, dar fără să aibă ei meritul că ar fi introdus această organizare la noi. Breslele s-au dezvoltat mai întâi în Moldova, iar mai apoi în Muntenia și au ajuns ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
iar mai apoi în Muntenia și au ajuns ca în cea dintâi jumătate a veacului al XVIII-lea, să găsim breslași și în fruntea târgurilor și orașelor, în locurile ținute până atunci de negustori, spun specialiștii. Principiul de bază al breslelor era monopolul, care asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele care surveneau. În aceasta
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată breslelor, ele având obligația să-și aleagă ca instanță de apel Mitropolia, în conflictele care surveneau. În aceasta și consta puterea pe care o aveau meseriașii, deoarece bucurându-se de autonomia judecătorească, care avea deci un caracter religios, dar mai ales
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
conflictele care surveneau. În aceasta și consta puterea pe care o aveau meseriașii, deoarece bucurându-se de autonomia judecătorească, care avea deci un caracter religios, dar mai ales de protecția bisericii, se păstra un ceremonial bisericesc la închegarea și desfacerea breslelor, obicei care s-a păstrat până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
până în a doua jumătate a secolului al XlX-lea, când ființa lor - monopolul - dispare. Monopolul fusese instituția de împăciuire socială între consumatorii și producătorii din aceeași localitate, datorită acestei instituții consumatorii erau siliți a târgui numai de la anumiți producători. Starostele breslei avea împuternicirea să aibă în grijă „ ca toți consumatorii să-și poată satisface trebuințele lor în oraș", iar producătorii aveau obligații să „păstreze și să aibă marfă îndestulătoare". Garanția calității mărfurilor era asigurată prin condițiile care se stabileau în ceea ce privește modul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru încrederea ce i-au acordat. În 1860 când Rosetti a fost numit ministru, negustorii, în semn de respect, îl felicită, iar el le mulțumește numindu-i „frați și confrați" (din lucrarea citată, p. 20 - 21). Care a fost situația breslelor la Iași, ca în întreaga Moldovă, din timpurile cele mai vechi până la desființarea lor, ne-o spune și A.N. Bogdan în lucrarea sa despre „Orașul Iași"..., din care relatăm ceea ce a preluat și ziarul Evenimentul din Iași la 2
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în întreaga Moldovă, din timpurile cele mai vechi până la desființarea lor, ne-o spune și A.N. Bogdan în lucrarea sa despre „Orașul Iași"..., din care relatăm ceea ce a preluat și ziarul Evenimentul din Iași la 2 iulie 1914, relativ la breslele străinilor și în special ale armenilor. „Bine îngrădite sau mărginite în activitatea lor n-au fost tocmai niciodată în vremuri toate breslele, și cu atât mai puțin acele așa zise ale străinilor, căci și mai de mult și actualmente au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Orașul Iași"..., din care relatăm ceea ce a preluat și ziarul Evenimentul din Iași la 2 iulie 1914, relativ la breslele străinilor și în special ale armenilor. „Bine îngrădite sau mărginite în activitatea lor n-au fost tocmai niciodată în vremuri toate breslele, și cu atât mai puțin acele așa zise ale străinilor, căci și mai de mult și actualmente au fost și sunt indivizi care fac negoț sau își câștigă pâinea cu un meșteșug nu absolut statornic și esclusiv, ci trec adesea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu un meșteșug nu absolut statornic și esclusiv, ci trec adesea cu ușurință, de la un fel la altul, azi lucrând ciobotărie, mâni vânzând pește, poimâni intrând fecior boeresc sau... cioclu, după apucături și aptitudinea fiecăruia. Tot așa se întâmplă cu breasla numită a străinilor, care, nu totdeauna cuprinde la un loc pe toți adevărații „străini de țară"; căci odată găsim cuprinși în această denumire pe Nemți, Unguri, Sași, Greci, Turci, Leși, Jidovi, Armeni etc. altă dată găsim ca bresle deosebite de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
întâmplă cu breasla numită a străinilor, care, nu totdeauna cuprinde la un loc pe toți adevărații „străini de țară"; căci odată găsim cuprinși în această denumire pe Nemți, Unguri, Sași, Greci, Turci, Leși, Jidovi, Armeni etc. altă dată găsim ca bresle deosebite de ale străinilor, pe „Jidovi" și pe „Armeni". Apoi nu toți străinii erau tratați în una și aceiaș categorie în vremuri, căci erau străini sudiți, adică de acei ce aveau hârtii în regulă de supușie către o altă țară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și năvălirile ce urmase în țară, își luase lumea în cap și fugise care încotro putuse. Lipsa de toate se simțea în case și în trebuințele zilnice, - și negreșit după cererea locuitorilor, Moisei MovilăVodă dădu hrisovul, prin care arată cum breasla (rândul) negustorilor din târgul Eșii, au venit și s-au jeluit cu mare tânguire, și lacrimi de sânge au vărsat înaintea sa, cum că sunt toți oameni străini de prin alte țări și de prin alte pământuri, și din pricina luăturilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
banul local, moldovenesc, nu putea trece ușor peste graniță, ș-apoi de unde era să-și procure „bani buni de argint", de cât numai de la străini. Cât va fi durat însă această nesupărare de alte dabile, iar nu se poate ști. „Breasla străinilor însă de la o vreme începe a se confunda în alte multe bresle ce mai existau în Iași, fiecare după meșteșugul său, încât mai încoace de Ghica decapitatul nu se mai pomenește nimica despre o breaslă specială a străinilor". Educația
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]