10,836 matches
-
mai mergea nimeni, pentru că erau ape suprasaturate... Cum erați echipați pentru muncă? În picioare aveam niște cizme, vai de mama lor! Eu dacă am fost așa distrofic și aveam colicii ăia puternici, toți au crezut că mor... Și era o brigadă a morților, brigada 16. Și m-au dat și pe mine cu epavele, acolo. ăia nu mai puteau ține pasul... Și îți lua hainele acolo... Mi-au luat hainele bune și mi-au lăsat niște rupturi, o manta din aia
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pentru că erau ape suprasaturate... Cum erați echipați pentru muncă? În picioare aveam niște cizme, vai de mama lor! Eu dacă am fost așa distrofic și aveam colicii ăia puternici, toți au crezut că mor... Și era o brigadă a morților, brigada 16. Și m-au dat și pe mine cu epavele, acolo. ăia nu mai puteau ține pasul... Și îți lua hainele acolo... Mi-au luat hainele bune și mi-au lăsat niște rupturi, o manta din aia, nici n-avea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Aici era un loc de muncă dat în paștele măsii. Era severitatea mare pentru că dacă te întorceai de la câmp și nu făceai norma brigadierul te dădea pe notă la poartă... La plecarea și la venirea în colonie se făcea numărătoarea brigăzilor respective: ai plecat cu o sută, cu o sută te-ai întors. Și cei care nu făceau norma erau opriți în poartă... Asta însemna un birou al majorilor ăstora, unde te punea să dai pantalonii jos și îți dădea de la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
camerele respective, de unde nu mai aveai voie să ieși afară... Nu mai puteai ieși de-acolo, nici măcar în colonie... Acolo în cameră era și hârdăul de apă și hârdăul în care ne făceam nevoile. Iar ei, brigadierii, cu șeful de brigadă, majorul, să consultau... De aceea io nu am prea mult respect pentru cei care au fost brigadieri. Cam astea erau problemele cu regimul penitenciar... Dacă îl respectai întocmai nu aveai probleme cu bătăi și alte chestii de genul ăsta. Eu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să mâncăm înăuntru. Mămăliga-aia care era și cu zeamă de varză sau ce era... Și partea proastă era că tot nisipu’ venea în gamele... Și io atuncea n-am vrut să mănânc, și n-au vrut după mine toată brigada noastră, 50 de inși. Imediat a raportat în poartă, a venit comandantu’, care era căpitanu’ Bolbea Ion: Ce s-a-ntâmplat? Îi explic... Bine, domne, după ce că suntem toată zâua la muncă, toată zâua în frig, toată zâua așa... Ce făceam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ăsta. Ia taică de la mine un franc! Și mi-a dat un leu de mi-a dat asta bilet... Și așa am ajuns în București... E, da’ am scurtat povestea și nu v-am spus... În colonie la noi, în brigadă cu mine, am avut un băiat, cel mai deștept băiat care l-am cunoscut eu, un bucureștean arestat în lotu’ de elevi de la liceu’ „Matei Basarab”. Se numea Ică Olteanu... Am înțeles că e prin America acum... Era un tip
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
primar al Bucureștiului, și consilierii, 7 persoane. Promenadă, vânt rece. Ora 5 audiențe. Seara, la Club, colonelul Dimitrescu de la artilerie ține o conferință, acolo până la ora 11, foarte cald. De față și căpitanul Schneider, atașatul militar austriac. Fritz a primit Brigada a treia a Cavaleriei de Gardă, maiorul von Stosch pe cea de-a doua. Duminică, 5/17 februarie Vânt îngrozitor, rece, dinspre nord, −3°R, praf. Ora 10 plecat cu trăsura la capela episcopală. Liturghie tăcută. Înapoi pe jos, frig
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara biliard. Cald. Luni, 2/14 iulie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază cu Elisabeta, promenadă, Muk și Minke cu noi. Ora 12 primit pe feldmareșalul Schönfeld, comandant în Transilvania. Ora 12½ dejun, la care mai participă generalul Fischer, general de brigadă la Brașov, colonelul Gustav și locotenentul Apor, apoi Meyer, căpitanul Schneider și Sturdza. După aceea vizitat castelul, ei au rămas până la ora 4. Lucrat cu Sturdza până la ora 6. În București a fost scandal duminică, la o adunare conservatoare. Seara
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu el după-amiaza. Promenadă. Ploaie. Seara prințul moștenitor de Schönburg și ritmaistrul von Oertzens la masă. Muzică până la ora 11. Luni, 10 august/29 iulie Vreme frumoasă, răcoare. Înainte de amiază scris. Ora 11 Câmpineanu. Ora 12 generalul Löhneisen, care are Brigada de cavalerie de la Sibiu, a rămas la dejun; Herz cu soția, Schneider cu soția, domnul și doamna Câmpineanu, conversat mult cu Löhneisen. După-amiază citit. Promenadă cu Stöhr. Seara biliard. A mai venit încă Young, ceva dureri de dinți, discutat cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Băneasa. Ora 5 acolo, inspectat Regimentul 21 Dorobanți, până la ora 6½. Vizitat școala din Băneasa. Ora 7½ înapoi, foarte rece. Seara cu Elisabeta. Vineri, 6/18 iunie Ploaie torențială toată noaptea. Ora 9 inspectat Regimentele 2 și 6 Artilerie de la Brigadă, coloneii Maican și Dimitriu, până la ora 11½, foarte bine. Apăsător. Brătianu la mine, convenția cu Germania a fost prezentată Camerei. După-amiaza audiențe. Orele 5-7 Kalinderu. Seara foarte rece. Sâmbătă, 7/19 iunie Rece, frumos. Ora 10½ Pherekyde, tratatul comercial cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
să meargă la Neu-Wied. Vineri, 13/25 mai. Berlin. Ploaie, frig. Ora 9 plecat cu trăsura la cazarma Regimentului 4 al Dragonilor de Gardă din Hasenheide. Mă întâmpină întregul corp al ofițerilor, Fritz în frunte, pe post de comandant de brigadă (a devenit general). Vizitat dormitoarele, grajdurile și birourile. Mic lunch, toasturi. Ora 11 la feldmareșalul Moltke, o jumătate de oră acolo. Văzut pe contele Waldersee. În castel îmi sunt prezentați soldați în noul echipament. Generalul Papen etc., mulți alți domni
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Vreme minunată, cald. Baie, promenadă. Înainte de amiază cu Elisabeta și scris. Ora 12½ generalul de artilerie von Schönfeldt cu prințul Lobkowitz, comandant de divizie în Cluj. Ora 1 dejun în onoarea ofițerilor austrieci, 20 de persoane, un colonel comandant de brigadă, Schneider, Herz etc. Împreună până la ora 4. Seara promenadă. Biliard. Coburg a plecat. Apăsător. Miercuri, 10 august/29 iulie Enorm de cald, barometrul coborât. Baie, cură. Înainte de amiază pus ordine. Ora 12½ Kalinderu. După-amiaza Filipescu, care vine cu soția la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 9 inspectat administrația, închisoarea, școli. Ora 12 direct la gară, plecat cu toți generalii și ofițerii străini la Făurei, acolo încălecat armăsar. La Putna, unde manevrele încep îndată. Retragere, apărarea satului Precistanu, unde are loc, în încheiere, atacul ambelor brigăzi și al cavaleriei. O baterie a venit pe calea ferată de la București și este postată în câmp deschis. Manevra se încheie la ora 4½. Călare spre Focșani, 7 km. Ora 5½ acolo, vânt rece. Ora 7 dineu pentru toți șefii
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1886-1887 (Cf. B. Mangâru (ed.), Discursurile generalului Th. Văcărescu 1868-1906, Tipografia Carol Göbl, București, 1915. Pentru lucrările sale istorice, vezi Enciclopedia istoriografiei românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, pp. 338-339). Victor Crețeanu (1832-1897), militar de carieră, a comandat o brigadă de cavalerie în războiul din 1877-1878. Devine adjutantul lui Carol I la sfârșitul războiului. Pe 6/18 aprilie 1881 va fi numit general (vezi mai jos), apoi va deveni mareșal al curții. Ion Ghica (1817-1891), om politic liberal, scriitor și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
moment deținea funcția de medic de divizie. A fost profesor de terapeutică la Facultatea de Medicină din București din 1870, iar în 1885 a devenit membru corespondent al Academiei Române. În 1893 avea să fie ridicat la gradul de general de brigadă. În primăvara anului 1889 a fost trimis, ca delegat al României, într-o comisie sanitară europeană care a investigat epidemia de ciumă din zona Astrahanului (Aus dem Leben König Karls..., vol. IV, p. 185). Grigore Brâncoveanu (1827-1886), fiu al fostului
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Sturdza (1896-1899). Nicolae Cuțarida (n. 1856), arhitect cu studii la Politehnica din Zürich, pe care le-a încheiat în 1879. În 1882 avea să fie numit inginer al Căilor Ferate. Alexandru Radovici (n. 1832), militar de carieră, devenit general de brigadă în 1871. A comandat Corpul al II-lea de Armată în timpul războiului din 1877-1878. Dumitru Rosetti-Solești (1830-1903), jurist și om politic de orientare conservatoare, membru al societății Junimea, originar din Iași. Era frate cu Elena, soția principelui Alexandru Ioan Cuza
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
a fost ocupat de Prusia. Constantin Racoviță era deputat, ales în 1879 în Colegiul al II-lea de Tecuci. C.C. Codrescu (1840-1891), medic în Bârlad. Grigore Cantilli (1839-1906), militar de carieră. A luat parte, în calitate de colonel și comandant al unei brigăzi de infanterie, la luptele de la Plevna și Vidin din 1877. Avea să devină general în 1884. Constantin Rudeanu (n. 1839), militar de carieră, participant la războiul din 1877-1878. Aceasta este prima însemnare din jurnalul regelui despre incidentul care, în epocă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
1834-1907), medic militar, cu studii la Atena și Paris. În timpul războiului din 1877-1878 a fost șef al ambulanței Marelui Cartier General, apoi director al spitalelor militare din București. În 1883 a fost înaintat la gradul de medic inspector general de brigadă. Două cuvinte indescifrabile. Familia Albany era constituită din ducele Leopold de Albany (1853-1884) și soția sa, Helene (1861-1922), născută prințesă de Waldeck și Pyrmont. Ducele Leopold de Albany era fiu al reginei Victoria a Marii Britanii, prin urmare era frate cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
discutate cu primul-ministru Kalnoky, iar cele militare cu arhiducele Albrecht. Întâlnirea dintre Bismarck și Brătianu la Gastein a fost, la rândul ei, decisivă pentru intrarea României în Alianța Puterilor Centrale. Grigore Ipătescu (1836-1895), militar de carieră, participant, ca general de brigadă, la campania din 1877-1878, unde a comandat prima coloană de atac împotriva redutei Grivița. Constantin Olănescu (1845-1928), inginer și om politic de orientare conservatoare, cu studii la Paris. În acel moment era inginer la Societatea Căilor Ferate. Mai târziu, în
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
București și medic la Așezământul Brâncovenesc. Constantin Poenaru (1842-1912), militar de carieră născut în București. A participat, ca locotenent-colonel, la campania din 1877-1878. A devenit colonel în 1880, iar în 1891 avea să fie înaintat la gradul de general de brigadă. Va deveni profesor la Școala Militară de Război, iar mai târziu ministru de Război (în guvernul Lascăr Catargi, până în 1895) și șef al Marelui Stat Major al armatei (1899-1900). Ștefan Hepites (1851-1922), inginer, profesor și meteorolog, originar din Brăila. A
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de geografie, atestate și de această însemnare, avea să ajungă unul dintre redactorii Marelui Dicționar Geografic al României, publicat în 5 volume în perioada 1898-1902. Othon Sachelarie (n. 1837), colonel de cavalerie, a participat la campania din 1877-1878, comandând o brigadă la Plevna. Pentru ziua următoare, luni, 19/31 martie 1884, nu a fost făcută nici o însemnare, jurnalul continuând cu ziua de marți, 1 aprilie/20 martie. Discursul rostit cu acel prilej de Carol I a fost publicat în Analele Academiei Române
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
carieră, originar din Craiova, cu studii la Școala Politehnică și la Școala de Aplicații de la Metz din Franța. A luat parte la campania de la sud de Dunăre din 1877-1878. În momentul însemnării din jurnal era colonel. Va deveni general de brigadă în 1894. Va ieși la pensie în 1901 și se va înscrie în Partidul Conservator. Va fi deputat și senator în repetate rânduri și va deține funcția de ministru de Război în 1912. Eugeniu Alcaz (1808-1892), militar și industriaș, originar
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
delegării: ... - muncitorilor: salariul mediu zilnic realizat în ultimele trei luni la locul lor permanent de muncă, în calculul căruia intra: salariul tarifar, adaosul de acord, premiile, precum și sporurile de: calificare, pentru exercitarea unei funcții suplimentare, de șef de echipă sau brigadă și de vechime (acolo unde sporul de vechime se plătește lunar); - personalului tehnic-administrativ: salariul tarifar de încadrare cuvenit pentru timpul lucrat în program normal de 8 ore pe zi și celelalte drepturi legate de acesta, în afară de cele acordate pentru condiții
HOTĂRÂRE nr. 63 din 12 octombrie 1963 privind reglementarea drepturilor băneşti ale angajaţilor care se deplaseaza în interes de serviciu şi ale celor detasati. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128839_a_130168]
-
Articolul 1 Pe data de 30 aprilie 2000 se acordă gradul de general de brigada colonelului Matei Alexandru Vergiliu. Articolul 2 Pe data de 30 aprilie 2000 generalul de brigada Matei Alexandru Vergiliu se trece în rezerva prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. PREȘEDINTELE
DECRET nr. 143 din 27 aprilie 2000 privind acordarea gradului de general de brigada unui colonel din Ministerul de Interne şi trecerea acestuia în rezerva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128268_a_129597]
-
Articolul 1 Pe data de 30 aprilie 2000 se acordă gradul de general de brigada colonelului Matei Alexandru Vergiliu. Articolul 2 Pe data de 30 aprilie 2000 generalul de brigada Matei Alexandru Vergiliu se trece în rezerva prin aplicarea art. 85 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret
DECRET nr. 143 din 27 aprilie 2000 privind acordarea gradului de general de brigada unui colonel din Ministerul de Interne şi trecerea acestuia în rezerva. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128268_a_129597]