12,144 matches
-
lei/kg. iar oul se ieftinise cu un leu ajungând la 14 lei/buc. Untul își păstrase caracterul de marfă cu ciubote roșii (500 de lei/kg.) iar curcanii se ieftiniseră cu 200 de lei costând „numai” 1000 de lei/buc. (20 mil. lei vechi!). o. Animale tot mai puține... Desigur, zicala „De unde nu e nici Dumnezeu nu-ți cere” își găsise aplicarea perfectă în anii de groază ai foametei. De vreme ce sacrificarea animalelor fusese strict interzisă, puținele abatoare existente șomau. Totuși
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-șef Nicolae Gănuș, nu-i mai rămăsese decât să-și întrebe subalternii iar după primirea situațiilor să completeze documentul. Iată care erau prețurile animalelor pe piața liberă bârlădeană a începutului de an 1948: un armăsar de rasă - 60.000 lei/buc. (1.200.000.000 de lei vechi!); o iapă de rasă - 50.000 lei; o iapă de rasă comună - 50.000 de lei, la fel ca și un armăsar de aceeași speță. Un cal de tracțiune - 40.000 de lei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
își dau seama că de fapt fericirea es te doar un vis. Un vis după care oamenii aleargă toată viața. Atunci când omul vrea să afle viteza de deplasa re a unui ogar, îl ademenește pe acesta să alerge după o buc ată de carne trasă de un cablu între două puncte stabilite. Câinele crede că aleargă după vânat, dar în realitate acțiunea lui are alt scop. Cei care au învățat ceva din experiențele trăite, ajung la un moment dat să înțeleagă
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
amenajare, proiectare și mobilitate urbană). 1983 - 1988 Absolvent al Facultății de Cibernetică și Planificare Economică din cadrul Academiei de Studii Economice București. 1980 -1992 Specializări în tehnica de calcul și echipamente periferice în baza examenelor susținute la: FCE-Buc., CEPECA -Buc., ICI - Buc., FEPER - Buc.; 1977 -1980 Institutul Politehnic București Facultatea de Electronică și Telecomunicații; 1974 - 1976 Șc. Postliceală „Unirea” - Secția Electronică 1970 -1974 Liceul teoretic „Al. Vlahuță”; În anii 1981-1982, două delegații în China pentru asistența tehnică hardware minicalculatoare. În perioada 1980
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și mobilitate urbană). 1983 - 1988 Absolvent al Facultății de Cibernetică și Planificare Economică din cadrul Academiei de Studii Economice București. 1980 -1992 Specializări în tehnica de calcul și echipamente periferice în baza examenelor susținute la: FCE-Buc., CEPECA -Buc., ICI - Buc., FEPER - Buc.; 1977 -1980 Institutul Politehnic București Facultatea de Electronică și Telecomunicații; 1974 - 1976 Șc. Postliceală „Unirea” - Secția Electronică 1970 -1974 Liceul teoretic „Al. Vlahuță”; În anii 1981-1982, două delegații în China pentru asistența tehnică hardware minicalculatoare. În perioada 1980 - 1995 am
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
si cu scrisul,dar nu stim prea multe Om de o autoritate morală și profesională de excepție. 7. Nicolae BASOC născut pe 17 iulie 1931 în sat Răcușana, comuna Giurgioana, județul Bacău. căsătorit în 1963 cu Petruța Basoc (n. 1933, Buc.), are o fiică, Monica Ruxandra (n. 1968) Studii: școala primară 1937 1940, com. Giurgioana (învățător, Hristache Popa) școala tehnică financiară la Tecuci (1941 1944) 1949 1950 salariat la Banca Investiții din Bârlad 1951 1955 student la zi la Academia de
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Omnium gentis Ovidianis studiis fovendis, Tomis, 25-31 VIII, 1972 habiti, Typis Universitatis Bucurestiensis, 1976. 2. Atti del Convegno Inernazionale Ovidiano, Sulmo, mayo, 1958, vol. I-II, Roma, 1959. 3. BĂLUTĂ, M., "Poezia semnelor în elegiile ovidiene" în An. Univ. din Buc., Filologie, 36, 1987, pp. 95-157. 4. BLUM, C., "Cauzele relegării poetului roman Publius Ovidius Naso la Tomis. Considerații istorice și juridice" în Analele Dobrogei, Cernăuți, an IX (1928), pp. 119-170. 5. BOUGNOT, Y., La poesie d'Ovide dans les ouevres
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
19, Viale. Joi, 20, ora 3, Roma. (Vineri), 21, Quirinalele. Sâmbătă, 22, Tivoli. Duminică, 23, Nemi. Luni, 24, Ostia, catacombe. Marți, 25, Neapole, Solfatari. Miercuri, 26, Pompei. Joi, 27, Capri. Vineri, 28, Veneția, 12 noaptea. Luni, 1, plecare. Marți, 2, Buc, ora 12 noaptea. Reîntoarcerea din Italia". Oricâte conjecturi am face asupra mobilului ascuns al intempestivului voiaj, discreția criticului ne obligă la o rezervă pe măsură, avertizându-ne astfel în privința capcanei interpretărilor tendențios biografiste atât de ispititoare, însă! De-am fi
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Jula, ne cunoaștem de-o viață. Pari cătrănit! Spui vorbe urâte, gen constituții, ce vină au mamele? Iorgovan ăla e părintele constituției, dar vorba este că de mama ei nu am auzit. Și aici suntem mai tari ca alții. Ghines buc, ghines buc... Gore râde, lăsându-se pe spate. Se trage Într-o parte, pentru a-i face loc patronului să pună pe masă băuturile cerute de Sandu. Dopul sticlei de Tămâioasă pocnește apetisant la deschidere, iar paharul cu picior prinde
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cunoaștem de-o viață. Pari cătrănit! Spui vorbe urâte, gen constituții, ce vină au mamele? Iorgovan ăla e părintele constituției, dar vorba este că de mama ei nu am auzit. Și aici suntem mai tari ca alții. Ghines buc, ghines buc... Gore râde, lăsându-se pe spate. Se trage Într-o parte, pentru a-i face loc patronului să pună pe masă băuturile cerute de Sandu. Dopul sticlei de Tămâioasă pocnește apetisant la deschidere, iar paharul cu picior prinde brumă la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe cine vrei să pierzi! În acest ziar se face cabala tuturor națiunilor înconjurătoare. Rusia - eretica despoției Austria - să ajungă la Constantinopole Turcia - avem interes să existe Ungaria - lupta fățișă Polonii Liceu polono-rutean la București * Albanezii Liceu albanezo turc * la Buc[urești] Sârbii bine cu Alex[andru] C *** Cajolarea * celui ce vreau * să-l pierd. Bulgarii s-așeze pe Carol principe Capitala Rusciuc, noi ne mutăm * la Giurgiu. Grecii luptă * fățiș. grec hoț grecilor pezevenchi râie de capră, foetor caprinus pezevenchi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
memoria sa și, În con secință, a furnizat citate de o fidelitate Îndo ielnică. Este surprinzător Însă faptul că un profesor oficial de elo cință, cum era Quintilian, a putut cita greșit, din memorie, un autor ca Vergiliu. CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
călugărului Guglielmo di Moer becke, În schimb e mai puțin folositoare pentru Aratos cea prea liberă a lui Cicero. Și imitațiile pot servi la restabilirea lecțiunii corecte a unui model, În special cînd tradiția directă nu este uniformă. E.g.: Vergiliu, Buc., VIII 87: (bucula) con cumbit P, procumbit P2, concumbit al., procubuit γ, dar: Pro perțiu IV 1, 4 concubuere (boves) O, procu buere Vo. Remigio Sabbadini acceptă În acest pasaj vergilian lecțiunea co mună procumbit, dar amintește discret imitația properțiană
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cuvînt dificil, care are nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn tul autentic; e.g. Vergiliu, Buc., VI 40: ignotos, glosa din Pag, a Îndepărtat ignaros R. Uneori, cuvinte care nu au Între ele un raport gra matical sînt asimilate În mod, desinență personală, cazuală, În număr sau gen. E.g. Demostene, Phil., Δ45: tẁn eJautw
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
numărul de acțiuni. Astfel, cu cât valoarea nominală este mai mare, cu atât scade numărul acțiunilor emise, cum este cazul societății SC1, În care capitalul social este format din 25.699 acțiuni, iar valoarea nominală este de 76,03 lei/buc. De cealaltă parte se află societatea SC2, al cărei capital social este format din 7.126.616 acțiuni, iar valoarea nominală este de 2,5 lei/buc. Diferențele mari constatate Între valorile nominale ale celor trei societăți analizate, se explică
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
format din 25.699 acțiuni, iar valoarea nominală este de 76,03 lei/buc. De cealaltă parte se află societatea SC2, al cărei capital social este format din 7.126.616 acțiuni, iar valoarea nominală este de 2,5 lei/buc. Diferențele mari constatate Între valorile nominale ale celor trei societăți analizate, se explică prin faptul că niciuna dintre ele nu este cotată pe piața bursieră, toate fiind societăți Închise. În aceste condiții, nu se pune problema corelării valorii nominale cu
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aceea conversio ad phantasmata este o mișcare normală a intelectului, care își reîmprospătează mereu conceptele, reactualizându-le și rafinându-le. Din acest motiv un strungar care a lucrat o viață întreagă realizând bucșe va cunoaște mult mai bine decât mine „buc sitatea“, universalul bucșa, tocmai deoarece a luat contact de mai multe ori cu diferite tipuri de bucșe particulare, iar imaginile lui au fost în permanență rafinate și actualizate, pe când eu, care am văzut o singură dată un astfel de obiect
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova, Drincea, Făget, Bucov, (< sl. buc, „stejar“), Bucovăț, Bichiș (< magh. bükkös, „făget“), Frăsinei, Isnovăț (cf. bg. jasen, „frasin“), Gorunul, Bunget (cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formate de la cuvinte referitoare la acoperirea vegetală: Moldova (o variantă etimologică), Țara Lăpușului (e. lopuș, „brustur“), Depresiunea Tîrnavelor (sl. trŭnŭ „arbore spinos“), Țara Almăjului (< magh. almás, „livadă cu meri“), Țara Făgăra șului (< fag). Formațiile slave care provin de la apelativul slav buc, formate de populația slavă, sau de autoritățile romînești, care au folosit mai multe secole limba slavă ca limbă de cancelarie, sunt numeroase în teritoriul romînesc: Bîcul, Bucul, Bucova, Bucovăț, Bucovel, Buceava, Bucecea, Buciștea, Bucerdea, Bucoșnița etc. În țările vecine există
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu meri“), Țara Făgăra șului (< fag). Formațiile slave care provin de la apelativul slav buc, formate de populația slavă, sau de autoritățile romînești, care au folosit mai multe secole limba slavă ca limbă de cancelarie, sunt numeroase în teritoriul romînesc: Bîcul, Bucul, Bucova, Bucovăț, Bucovel, Buceava, Bucecea, Buciștea, Bucerdea, Bucoșnița etc. În țările vecine există nume de locuri din aceeași familie: ceh. Bukovets, srb. Bučije, Bucov, ucr. Bukóv, Bukova, Bučyna, Bukovynka, Podbukovina, ceh Bučina, Bukovyna, gr. Bukovina. În Romînia multe toponime sunt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație specială
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
431 390 335 367 373 318 340 342 327 sector privat 355 346 308 293 256 228 225 242 239 258 316 318 sector de stat 153 228 183 138 134 107 142 132 79 82 26 9 LOUĂ mil buc 7.040 8.077 7.177 6.140 5.633 5.407 5.263 5.459 4.953 4.956 5.323 5.257 sector privat 4.916 5.133 4.530 4.212 4.006 4.030 3.837
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
1,680 1,757 1,599 1,703 1,605 1,700 1,600 sector de stat 0,776 1,029 1,055 1,260 1,161 1,317 1,438 1,374 1,300 1,400 1,900 OUĂ buc/cap 140 163 143 139 148 148 153 157 148 150 150 145 sector privat 131 150 128 129 137 137 138 143 139 141 147 143 sector de stat 157 205 177 145 187 195 227 227 215 215
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Zambile - 1,5 lei/fir l Narcise - 2 lei/fir l Anthurium - 1,50-20 lei/fir l Bambus - 10-15 lei/fir l Streliția - 2-3 lei/fir l Orhidee - 10-12 lei/casetă l Frezii - 4 lei/fir l Coroane - 15-40 lei/buc. l Aranjamente florale - 5-25 lei și altele. piața de animale l Purcei: 6 săptămâni - 240-280 de lei/pereche, 7 săptămâni - 280-320 de lei/pereche, 8 săptămâni - 320-360 de lei/pereche, 3 luni - 420-460 de lei/pereche, 4 luni - 300-350 de
Agenda2006-12-06-1-util ptr dumneavoastra () [Corola-journal/Journalistic/284891_a_286220]
-
Comercial „Euro 1”, stand C10, strada Divizia IX Cavalerie nr. 68, telefon 0722 604 910, următoarele produse (prețurile includ T. V.A): cuțite cu suport de lemn - 19-75 lei/set, palete de bucătărie - 25-50 lei/set, termos inox - 25-35 lei/buc., coș de fructe din inox - 17 lei/buc., set de tacâmuri (24 de piese) - 85 lei, tavă din inox - 42 lei/buc., ibric inox - 12 lei/buc., presă usturoi - 10-15 lei/buc., scrumiere inox - 5-8 lei/buc., cuțite inox - 3
Agenda2006-12-06-1-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/284886_a_286215]