3,188 matches
-
pentru conferinți, audiții muzicale, etc. Apoi ateliere de pictură și sculptură pentru tineretul muncitoresc de talent, ce va putea trece la academiile ce i-ar desăvârși. Biblioteca bogată de literatură cuprinde multe săli de lectură. O tovarășă tânără a fost bucuroasă cunoscând pe autorul unei cărți ce se chiamă Mitrea Cocor. Apoi săli de odihnă, la etajul al doilea o grădină de iarnă cu vedere înspre Volga, totul perfect realizat într-un centru muncitoresc, cu blocuri moderne de locuit. Pentru regiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
meu. Vin nu? întreb. Nu! îmi răspunde. Atunci primește încă o hârtiuță de douăzeci-și-cinci de lei cu stema Republicii. Mulțam frumos, îmi răspunde ea. Și să-mi mai zici încă o cântare care să-mi placă și mai mult. Cânt bucuroasă, râde ea. Și își umflă iarăși harmonica și începe iar, pecum paserea. Beau iar un pahar și chiar două cât îi ține viersul. Și când stă, iar o chem: Poftesc să bei măcar o picătură cu mine, zic; iar dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cam la înălțimea Hușilor. Le era teamă să treacă dincolo de Prut, unde-i așteptau dealurile înalte, cu codrii de nepătruns. Aici, primejdia îi pândea de pretutindeni și, când au îndrăznit să treacă râul, pe la începutul lui septembrie, au fost mai bucuroși să primească propunerile de pace pe care le oferea Bogdan, decât să-l urmărească pe voievod. Mulțumiți de noile avantaje pe care Bogdan le oferea pentru păstrarea scaunului său - se spune că Bogdan s-ar fi oferit să plătească anual
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ușor și nici repede. Căci noi, după cum am spus mai sus, nu putem părăsi țara aceea și pe voievodul acela”. O realitate politică a fost înțeleasă de Grigore Ureche încă din secolul al XVII-lea: „că nici ungurii nu erau bucuroși ca să cază domniia Moldovei pre mâna leșilor, măcară că Laslău crai ungurescu (ce să cheamă leșaște Vladislav) era frate lui Olbrihtu craiului leșesc.” În timpul tratativelor pentru încheierea ostilităților s-a pus problema drumului pe care urma să-l parcurgă oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se organizeze o acțiune comună antiotomană. În primăvara anului 1501, Ștefan cel Mare trimitea o solie la Moscova și o alta la hanul tătarilor, pentru a media o înțelegere între părțile aflate în conflict, căci spunea domnul „Noi am fi bucuroși să putem face dragoste și pace și înțelegere între voi, cum a fost mai înainte”. Ivan al III-lea nu numai că nu vrea să se împace cu marele duce Alexandru, ci, dimpotrivă, îl îndeamnă pe Ștefan să-i atace
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a vorbit foarte frumos și i-a dat Eugeniei miresei o rublă de 5 lei de argint și i-a spus s-o puie în sân. Cu banii ceia a cumpărat Eugenia farfurii, că nu aveam. Toți erau voioși și bucuroși, numai eu stam încrestat de parcă nu știam ce-i aceia ! Am dansat și eu și totdeauna lângă mine se prindea în joc Țața Melania de la Varatic. O băgat de samă treaba asta Eugenia mea. Și luni dimineața ne-am încarcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
localitate este frumoasă, cochetă chiar, curată, și-mi face plăcere să trec prin ea. Mă opresc în centru pentru a cumpăra câteva fructe și a face o pauză. Baruri și magazine se găsesc la tot pasul, iar pelerinii se opresc bucuroși. într-o mică piață găsesc un loc liber pe o bancă, iar lângă mine doi tineri germani consultă ghidul și se tot sfătuiesc ce și cum să facă mai departe. Admir casele ce împrejmuiesc piața. Toate sunt lipite unele de
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
soldați în mantale mototolite și ude de ploaie... Oprirea impusă era bucuria noastră; pe câmp ne jucam umblând curioși printre vagoanele arse și locomotiva unui tren deraiat în urma unui bombardament sau a unor tancuri dezafectate; ne amuzau fierăria contorsionată, scotoceam bucuroși de inedit departe de a înțelege grozăvia acelor momente. Trenul, nu o dată, era mitraliat din avioane, aviatorii nefâcând distincție între trenurile militare și cele ale convoaielor de refugiați, femei, bătrâni și copii... În unul din aceste raiduri căzuse fulgerat de
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
magnetofon “Gründig”, licență poloneză. A plâns de bucurie la primirea cadoului, despre care nu se vorbise nimic În casă. Îl alesesem Împreună cu nepotul Nelu, student la politehnică, ea rămânând acasă cu Milly. Nu știu să o fi văzut vreodată mai bucuroasă ca În acea zi de 14 septembrie 1970. L-a folosit și l-am folosit În toată perioada liceului și a studenției. Ultimele clase de liceu ne-au pus și unele probleme caracteristice vârstei. Trebuia pregătit examenul de admitere la
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
cea de altădată. Mulțumesc Bunului Dumnezeu că mi-a făcut această mare bucurie. Și cum autocarul zboară, iată-ne ajunși la Râul Iordan. Râul Iordan Ajunși la Râul Iordan, la o distanță nu prea mare de Cana Galileii, suntem cu toții bucuroși și binedispuși de câte am văzut. Autocarul a oprit la o distanță de vreo 30 m de râu. Este o priveliște foarte frumoasă. Mult șes cu multă verdeață, copaci de multe feluri cu stoluri de păsări care se Întrec În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
laș... că i-ai lăsat, adică cum ar lăsa o cloșcă puii și nu mai are grijă de ei și îi lasă singuri”. Vin a doua zi și le spun: „- Băi, rămân cu voi !” Erau prin secții, pe-acolo, erau bucuroși, erau cutare, dar ce-am pățit, să mă ferescă Dumnezeu. O și apărut liderii de sindicat. Ca ciupercile după ploaie. Dom'le, vă dau cuvântul meu, mă forfeca, cum toci varza. Dimineață, azi erau niște lideri de sindicat, a doua
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bine să-ți bagi mințile-n cap. Eu n-am spus nimic. Bătrînul gabor irlandez a zis: - E la fel ca toți ceilalți. Nu vorbește. PÎnă cînd Îl atingi pe blestemat la coaste. Pe urmă vorbesc toți și-o fac bucuroși. - O să ne ducem și-o să căutăm la tine acasă, a zis gaborul cu față de broscoi. Dacă găsim ceva, soția ta o să fie băgată și ea la Închisoare. Nu știu ce-o să se-ntîmple cu copiii tăi. O să trebuiască să meargă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am pomenit și cu Martha Bibescu. „Nu te apropia de mine, îi zisei, te ai compromite în ochii biruitorilor de azi.“ Înțelese că făceam aluzie la mesagiul ce trimisese cu două zile înainte mamei, ca să-i spună că ar veni bucuroasă s-o vadă, dar îi este teamă să nu-și compromită situațiunea și să nu se mai poată ocupa de binefaceri. Eram indignată de comedia ce juca: era bine cu germanii și profita de toate favorile lor, își asigura veni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să rămânem pe dinafară. internații politici Din București ne scriau ai noștri regulat, mai ales mama, care ne povestea tot. Astfel, știurăm că internaților din Ialomița li se dăduse drumul din Săveni: cei doi frați Noica, Dărăscu, Stroescu, Leautey, Derussi. Bucuroși porniră cu trenul. La prima stație se urcă un soldat german, la gară la București îi luă în primire o gardă care îi duse în subsolul Cercului Militar, unde i-au ținut opt zile pe paie, îmbrăcați cu rufe soldățești
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
își dete demisia din comitet, dăruind 10 000 lei. Germanii aprobară serbarea, rezervându-și jumătate locurile, cu plată, bineînțeles, ba chiar Tülff von Tscheppe subscrisese 1 000 lei pentru o lojă, refuzând pe cea regală. Ei adaoseră că vor fi bucuroși să participe și să vadă, în fine, [pe] doamnele mari rămase în București. Eu le propusei atunci să facem ca în Bruxelles, unde toate locurile cumpărate de belgieni fuseseră goale la reprezentație și germanii lăsați numai între ei. Doamnele române
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noi eram entuziasmați de cuprinsul ei; Lydia îmi spuse că a primit-o de la Zoe Romniceanu, dar că nici nu face s-o citești. Cum i-ar fi convenit conținutul ei? Ba chiar, într-o zi, îmi vorbi cât de bucuroasă e să reînceapă în curând călătoriile frumoase de altădată și să meargă la Veneția fără graniță despre Austria! Nu putui să mă opresc de a-i exprima și speranța mea de a nu mai trebui să trec prin Austria pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de întâlnire cu animalele domestie îndrăgite. Călătoria noastră nu este una obișnuită, este o călătorie plină de încercări, cărora noi trebuie să le facem față. Va trebui să recunoaștem animalele domestice și puii lor, hrana animaleleor, adăposturile . Bunica va fi bucuroasă dacă noi iubim , ocrotim animalele și le ajutăm în caz de nevoie. conversația explicat ia Observarea comportamentului verbal și nonverbal al copiilor 4.Preze ntarea conținutului și a regulilor jocului După prezentarea conținutului, se va trece la prima probă a
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
mai și vorbim de una alta. E drept că se mai și păta mobila, vreun cearceaf sau o perdea cu aracet sau vinarom, dar, asta era, ... arta cere sacrificii. Era o atmosferă foarte faină pe vremea aceea și eram toți bucuroși că mai putem să ne întâlnim și să facem un mic schimb de experiență. Pe la ora 11-11.30, plictisiți deja de prea multă muncă, mai ales dacă era prea cald, ne adunam afară la o bere, un coniac sau rom
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mă reîntâlni cu colegii. Acum e altceva, sunt bune, e posibil să iei și premiu”, mi-a spus Bălăceanu zâmbind. Nu eram prea lămurit în privința zâmbetului, dar mi-am zis că mă voi lămuri mai târziu. Am plecat spre casă bucuros. Pășind agale spre casă cu tablourile sub braț îmi treceau prin minte diferite lucruri referitoare la expoziția care urma să aibă loc la Timișoara. Mi-am spus hotărât în sinea mea: ,,dacă eu nu am încredere în mine atunci cine
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
primejduind mereu obiectele casabile din încăperile în care se afla și luând din belșug pe haine varul de pe ziduri, dar fapt este că, fiind cum era, și nu altfel, încânta cu prezența sa pe toată lumea. Oriunde apărea izbuc neau exclamații bucuroase, o însuflețire veselă se instala, toți cei de față precipitându-se către el pentru a-i prinde vorbele de duh, glumele, înțepăturile, emisia neistovită de umor. Cam în felul acesta, îmi închipuiam, va fi fost întâmpinat Creangă în mediile prin
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
persoana celui care îl primise: Virgil Carianopol, tânăr și el, poet timid, s-a întâlnit cu redactorul de radio V. Voiculescu la Gândirea. Cel din urmă l-a invitat pe începătorul în ale literaturii la microfonul unde lucra. Nerăbdător și bucuros, a doua zi tânărul a și fost prezent la locul propus. A fost primit potrivit obiceiului, cu amabilitate și cu o mică discuție despre ceea ce avea să se întâmple. — Vasile Voiculescu, spune Carianopol, amintindu și de întâlnire, se interesa de
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
primul rând, ne dorim victoria, avem nevoie de un succes pentru moral, pentru clasament, pentru suporteri, pentru toată lumea. Chiar am văzut că există suporteri care doresc să vină să ne susțină, ar fi extraordinar și ar fi frumos să plece bucuroși de la meci. Nu va fi un meci ușor, având în vedere schimbările care s-au petrecut, dar eu sper să reîncep cu dreptul. De asemenea, sper ca jucătorii care au revenit de la naționala de tineret să se reintegreze rapid în
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
fi îndrăznit ei să ne atace sau măcar să ne zică un cuvânt, căci praf și pulbere s-ar fi ales de dânșii. Astfel, nesupărați de nimeni, după o oară de joc nebun puturăm să ne ducem cu toții pe la casele noastre bucuroși de izbânda făcută și fiind siguri că caimacanul Vogoride va fi fericit când va auzi în ce mod i-am adresat mulțămirile noastre de ziua-i onomastică pentru boieriile cu care ne căftănise. A doua zi pe la oarele 11 dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
valorifică mai bine energia primară a Soarelui. E ceva oarecum similar obținerii de energie nu numai de la biomasă, precum lemnul, dar și din deșeuri, via biogaz, exemplu pe care l’am discutat nu demult. Ciuperca e și ea, să spunem, bucuroasă: ceea ce se culege nu este altceva decât corpul de fructificare, iar prin alegerea de către om tocmai a ciupercilor mari, adică acelea care au apucat să Împrăștie sporii, este stimulată o nouă lansare de spori, din partea ciupercilor mici, tinere; creșterea acestora
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]