3,144 matches
-
personalități cum au fost Octavian Goga din Hunedoara și maiorul Gheorghe Sontu din Giurgiu. Majoritatea operelor realizate în metal de către se regăsesc în zona Strassburg-ului din Germania și doar puține prin câteva oarșe de provincie din România. A creat multe busturi ale unor personalități românești și o serie de proiecte de monumente. Singurul monument realizat este cel din Piatra Neamț intitulat „"Monumentul Independenței"”. Bustul lui Mircea Vulcănescu pe care l-a făcut la începutul anilor 1990 împreună cu inginera metalurg Brenner, a fost
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
în zona Strassburg-ului din Germania și doar puține prin câteva oarșe de provincie din România. A creat multe busturi ale unor personalități românești și o serie de proiecte de monumente. Singurul monument realizat este cel din Piatra Neamț intitulat „"Monumentul Independenței"”. Bustul lui Mircea Vulcănescu pe care l-a făcut la începutul anilor 1990 împreună cu inginera metalurg Brenner, a fost donat fără pretenții de drept de autor Primăriei Sectorului 2 din București de către soțui ei, filozoful Ion Papuc. A realizat: Expoziții personale
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe aversul medaliei este gravată efigia din profil a lui Filippo Maria Visconti, sub formă de bust, spre dreapta; poartă o beretă, iar îmbrăcămintea este împodobită cu o porumbiță plasată în coroana ducală. Circular, pe marginea medaliei se poate citi inscripția în limba latină: (în română, „Filippo Maria Angelo [Visconti], duce de Milano etc., conte de Pavia
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe avers este gravată efigia din profil a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta sub formă de bust, spre dreapta, cu haine bogate și cu tipica pieptănătură căzând pe gât, așa cum se vede și în portretul lui Sigismondo Pandolfo Malatesta executat de Piero della Francesca. De-a lungul marginii medaliei, în sensul acelor ceasornicului, citim inscripția în limba
Prima medalie a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325882_a_327211]
-
celor trei conducători-Horea, Cloșca și Crișan. A doua cameră este o încercare de reconstituire a unui interior de casă de secol XVIII, iar în cămară sunt expuse obiecte și unelte specifice epocii și locului. În fata Casei memoriale se găsește bustul lui Crișan, opera a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizată în anul 1929. Marcu Giurgiu s-a născut în anul 1733 în localitatea Vaca (astăzi satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara). A fost unul dintre conducătorii răscoalei țăranilor români din
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) din Crișan () [Corola-website/Science/324927_a_326256]
-
des Beaux-Arts" (Școala națională de Arte frumoase) din Paris, unde a studiat sculptura cu Henri-Michel-Antoine Chapu și Alexandre Falguière. A studiat și cu Jules Chaplain (1839-1909) și d'Antonin Mercié, al cărui elev preferat a fost. Ernest Dubois a realizat busturi și lucrări alegorice, pe care le-a expus cu regularitate la Salonul din Paris, începând cu 1892, când a și primit o mențiune pentru sculptura "Jeune Adolescent". A fost remarcat la salonul din 1894 unde a primit medalia clasa I
Ernest Henri Dubois () [Corola-website/Science/327405_a_328734]
-
de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei se află efigia din profil a lui Ludovico al III-lea Gonzaga în formă de bust, spre stânga, purtând platoșă și un scurt coif militar. În partea de sus a medaliei, în sensul acelor ceasornicului, de-a lungul marginii putem citi inscripția în latină , în partea de jos , iar în centru („Ludovico Gonzaga, căpitan al armatei
Medalia lui Ludovico al III-lea Gonzaga () [Corola-website/Science/327510_a_328839]
-
cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe "aversul" medaliei artistul a gravat efigia din profil a condotierului Piccinino, în formă de bust spre stânga, purtând pe cap o beretă mare. Putem citi inscripția în latină (în română: „Niccolò Piccinino Visconti, mare căpitan și nou Marte”). Pe "reversul" medaliei, în centru, putem vedea un grifon spre stânga purtând inscripția („Perugia”), pe zgardă, în timp ce
Medalia lui Niccolò Piccinino () [Corola-website/Science/327524_a_328853]
-
clădiri de patrimoniu, reprezentative pentru orașul Suceava, după 2000 acestea au fost obturate de două construcții noi: sediul Parchetului Suceava (pe latura nordică) și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava (pe latura vestică). În curtea bibliotecii se află bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
de două construcții noi: sediul Parchetului Suceava (pe latura nordică) și Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Suceava (pe latura vestică). În curtea bibliotecii se află bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
bustul scriitorului Traian Chelariu (1906-1966), monument din bronz realizat de sculptorița Florica Hociung. Bustul este așezat pe un soclu pe care este aplicată o placă albă de marmură cu inscripția: "„Traian Chelariu - scriitor - 1906-1966”". La data de 21 iulie 1994, bustul a fost amplasat în fața intrării principale a Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La data de 6 noiembrie 2007 a fost reamplasat în curtea bibliotecii, lângă corpul
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
Universității „Ștefan cel Mare”. În anul 1997 a fost dat jos de pe soclu, fiind apoi uitat într-un subsol. La data de 6 noiembrie 2007 a fost reamplasat în curtea bibliotecii, lângă corpul estic, unde se găsește și în prezent. Bustul este vizibil din Bulevardul Ana Ipătescu.
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
moderne, în formă de "U", cu biserica rezidită în interior. Noul spital avea 240 de paturi, iar medicii îngrijeau bolnavii la cele mai ridicate standarde medicale. A fost refăcută și cupola, sub care se deschidea o sală imensă, decorată cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
A fost refăcută și cupola, sub care se deschidea o sală imensă, decorată cu busturi, din care se urca pe o uriașă scară de marmură, din care se ieșea în mai multe cabinete și saloane. În prim plan se remarcau busturile din marmură ale lui Grigore Basarab și al Saftei Brâncoveanu. În 1904, planșeele din lemn au fost schimbate cu planșee de beton armat, o premieră în România, și au fost adăugate corpuri noi de clădire. După reforma agrară din 1921
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
Slujba a adus la un loc oameni din lumea presei, a teatrului și a literaturii. Printre aceștia a fost prezent și Victor Hugo care a ținut un discurs: În 1854, Alexandre Dumas organizează o strângere de fonduri pentru realizarea unui bust al lui Frédéric Soulié. Lucrarea a fost realizată de către sculptorul Auguste Clésinger, ginerele lui George Sand, fiind destinată pentru piatră funerală. Era în plan amplasarea unui alt bust al scriitorului în Mirepoix, dar sora acestuia a refuzat. După decesul lui
Frédéric Soulié () [Corola-website/Science/323683_a_325012]
-
În 1854, Alexandre Dumas organizează o strângere de fonduri pentru realizarea unui bust al lui Frédéric Soulié. Lucrarea a fost realizată de către sculptorul Auguste Clésinger, ginerele lui George Sand, fiind destinată pentru piatră funerală. Era în plan amplasarea unui alt bust al scriitorului în Mirepoix, dar sora acestuia a refuzat. După decesul lui Soulié, moare și tatăl său, în 10 februarie 1848. Drepturile de autor au fost cumpărate de către Armând Jean-Michel Dutacq - fondatorul ziarului "Le Siècle" - de la moștenitorii destinatari ai scriitorului
Frédéric Soulié () [Corola-website/Science/323683_a_325012]
-
Din momentul în care o persoană devenea Erou al Muncii Socialiste devenea automat și Erou al Uniunii Sovietice, al țării natale. În plus, regulamentul a aprobat o listă de beneficii ale Eroiilor, stabilite ulterior. Una dintre beneficii era construcția unui bust de bronz în orașul natal. Rezoluția Prezidiului Sovietului Suprem din 22 august 1988, „privind îmbunătățirile procedurii de atribuire a decorațiilor de stat ale Uniunii Sovietice” medalia de aur „Secera și Ciocanul” a fost abandonată. Eroii Uniunii Sovietice care erau și
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
de atribuire a decorațiilor de stat ale Uniunii Sovietice” medalia de aur „Secera și Ciocanul” a fost abandonată. Eroii Uniunii Sovietice care erau și Eroii Muncii Socialiste puteau avea la inițiativa organizațiilor publice sau ale organelor de stat puteau avea busturi de bronz. Busturile de bronz ale eroilor în viață nu sunt instalate. În 1991, titlul de Erou al Muncii Socialiste a fost eliminat împreună cu tot sistemul de premii al URSS. Titlul onorific „Erou al Muncii Socialiste” era acordat de Prezidiu
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
decorațiilor de stat ale Uniunii Sovietice” medalia de aur „Secera și Ciocanul” a fost abandonată. Eroii Uniunii Sovietice care erau și Eroii Muncii Socialiste puteau avea la inițiativa organizațiilor publice sau ale organelor de stat puteau avea busturi de bronz. Busturile de bronz ale eroilor în viață nu sunt instalate. În 1991, titlul de Erou al Muncii Socialiste a fost eliminat împreună cu tot sistemul de premii al URSS. Titlul onorific „Erou al Muncii Socialiste” era acordat de Prezidiu cetățenilor care contribuiau
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
agriculturii, transportului, comerțului, științei și tehnologiei precum și promovării gloriei și supremației Uniunii Sovietice. Eroii Muncii Socialiste care au obținut realizări excepționale au obținut a doua medialie „Secera și Ciocanul” iar în orașele lor de origine urmau să le fie construite busturi de bronz în orașele lor de origine pentru a marca ocazia. Cei care au obținut de trei ori medalia și titlul de Erou al Muncii Socialiste trebuiau să le fie construite busturi în apropierea Palatului Sovietelor dar acest plan nu
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
lor de origine urmau să le fie construite busturi de bronz în orașele lor de origine pentru a marca ocazia. Cei care au obținut de trei ori medalia și titlul de Erou al Muncii Socialiste trebuiau să le fie construite busturi în apropierea Palatului Sovietelor dar acest plan nu a fost implementat pentru că Palatul Sovietelor nu a fost construit niciodată. Doar Prezidiul Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice putea să lipsească o persoană de titlul sau. Medalia „Erou al Muncii Socialiste”, la
Erou al Muncii Socialiste () [Corola-website/Science/323705_a_325034]
-
Splenyi”, a dispus amenajarea lângă aceste ziduri a Promenadei Invalizilor în amintirea soldaților habsburgici. Cu acest prilej, s-au tăiat copacii aflați lângă ziduri și s-au înlăturat cocinile de porci ce existau aici. Proiectul amplasării la Sibiu a unui bust al împăratului Francisc I i-a aparținut pictorului sibian Franz Neuhauser cel Tânăr (1763-1836). Acesta s-a născut la Viena, unde studiase artele, și s-a mutat la Sibiu, făcând parte din cercul artistic patronat de baronul Samuel von Brukenthal
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
i-a aparținut pictorului sibian Franz Neuhauser cel Tânăr (1763-1836). Acesta s-a născut la Viena, unde studiase artele, și s-a mutat la Sibiu, făcând parte din cercul artistic patronat de baronul Samuel von Brukenthal. Neuhauser a coordonat realizarea bustului împăratului Francisc I, cel mai vechi monument statuar din Sibiu. Amplasarea unui bust al împăratului s-a realizat în semn de apreciere față de împăratul Francisc I, care s-a aflat într-o vizită la Sibiu. Bustul a fost realizat din
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
născut la Viena, unde studiase artele, și s-a mutat la Sibiu, făcând parte din cercul artistic patronat de baronul Samuel von Brukenthal. Neuhauser a coordonat realizarea bustului împăratului Francisc I, cel mai vechi monument statuar din Sibiu. Amplasarea unui bust al împăratului s-a realizat în semn de apreciere față de împăratul Francisc I, care s-a aflat într-o vizită la Sibiu. Bustul a fost realizat din plumb în anul 1828 de către sculptorul vienez Procop. Pe soclul de piatră al
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
Neuhauser a coordonat realizarea bustului împăratului Francisc I, cel mai vechi monument statuar din Sibiu. Amplasarea unui bust al împăratului s-a realizat în semn de apreciere față de împăratul Francisc I, care s-a aflat într-o vizită la Sibiu. Bustul a fost realizat din plumb în anul 1828 de către sculptorul vienez Procop. Pe soclul de piatră al bustului a fost așezată o placă de marmură roșie cu următoarea inscripție votivă în limba latină: ""FRANCISCO.I. AUGUSTO. A.D. III. SEPTEMBR. MDCCCXVII
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]