3,183 matches
-
a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu Busuioc ș.a. Epigramele și miniaturile lui valorizează paradoxul, surpriza comică, poanta și caricarea absurdă a viciilor, în spiritul unei tradiții bine însușite: „La izvoarele cu ape/ Vii, ca limba strămoșească,/ Cerbii vin să se adape,/ Porcii... să se bălăcească” (La izvoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
exagerează, RL, 1984, 35; Ion Vlad, Perspectiva istorică a criticii literare, TR, 1984, 52; Florin Faifer, „Prozatori contemporani”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Piru, Critici, 234-237; Constantin Ciopraga, Prestigiu intelectual, CRC, 1989, 15; Ioan Holban, Orizontul sintezei, CRC, 1989, 31; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății. Dialoguri ieșene, Chișinău, I, 1994, 95-107; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 233-235; Dicț. scriit. rom., II, 739-740; Daniel Dimitriu, Cititorul, cercetătorul și interpretul Liviu Leonte, CRC, 1999, 8; Z. Ornea, Istorie literară cu intermitențe, RL, 1999, 44. D.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
criticii literare, TR, 1984, 52; Florin Faifer, „Prozatori contemporani”, ALIL, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Piru, Critici, 234-237; Constantin Ciopraga, Prestigiu intelectual, CRC, 1989, 15; Ioan Holban, Orizontul sintezei, CRC, 1989, 31; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății. Dialoguri ieșene, Chișinău, I, 1994, 95-107; Busuioc, Scriitori ieșeni (1997), 233-235; Dicț. scriit. rom., II, 739-740; Daniel Dimitriu, Cititorul, cercetătorul și interpretul Liviu Leonte, CRC, 1999, 8; Z. Ornea, Istorie literară cu intermitențe, RL, 1999, 44. D.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287780_a_289109]
-
nu fi purtată de geruri" 68. La temelia casei se punea, sub talpă, capul unui cocoș (sau se zidea umbra, în amintirea sacrificiului uman care înveșnicia construcția), iar la încheierea "tălpilor" se puneau, în cele patru colțuri, bani, tămâie și busuioc, pentru "curățirea și norocul" casei. 69 După ce era "ridicată de sub ape", vârful acoperișului era împodobit cu "un struț" un vârf de brad ornat cu lână multicoloră, mai târziu cu hârtie creponată, bradul fiind simbol al trăiniciei. 70 În casele tradiționale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apa călduță, nu fierbinte și clocotită pentru ca viața lui să nu fie "neliniștită ca pa când fierbe și clocotește". În apa care face posibilă trecerea în lumea pământească se pun obiecte ritualice care prezic destinul noului născut: o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de fagure de miere, una de pâine, zahăr, un ou, lapte dulce, agheazmă. "Cuvântul" consacră "împământenirea" noului-născut, realizând un posibil portret al destinului: "Scump ca argintul,/ Dulce ca mierea, / Bun ca pâinea, / Sănătos ca oul, / Rumen ca bujorul,/ Atrăgător ca busuiocul, / Și alb ca laptele" sau "Să fie sănătos / Și norocos / Și mintos / Și voios / Și frumos / Și drăgăstos / Și-nvățat / Și bogat / Om de treabă." 202 Prin apa de la botez se stabilesc legăturile cu lumea profană, dar și cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care pregătește "scăldătoarea", turnând "apă curată și ne-ncepută" într-o oală nouă, adusă de nașă, pentru a avea copilul "glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul doniței. În momentul în care vin "colăcerii" cu mirele ca să "ridice" mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul doniței. În momentul în care vin "colăcerii" cu mirele ca să "ridice" mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
momentul în care vin "colăcerii" cu mirele ca să "ridice" mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu pice sufletul într-însele și să se înece, căci se crede că sufletul trage la apă". 226 Imagine în oglindă a venirii pe lume, scăldătoarea Marii Treceri se pregătește din "apă neîncepută" și plante purtătoare de semnificații mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulfină, peliniță, lemnul Domnului: "Drept aceea, fiecare care se apucă de scăldat, după ce l-a spălat acum peste tot corpul, până ce s-a făcut curat cum l-a pus mă-sa în fașă, când l-a pornit la botez
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numele lor se întâlnesc, aceasta prevestește unirea dintre tineri, cununia.361 În apa din fântână se poate vedea chipul celui sortit, dacă se merge acolo, cu niște lumânări de la cununie aprinse.362 În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care se pune busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În Bucovina, în seara Sfântului Vasile, fetele pun busuioc deasupra apei, iar dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care se pune busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă se prinde bură au noroc, iar dacă nu se prinde nimic înseamnă că sunt lipsite de noroc. Altele pun punte peste o fântână, peste care se pune busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează, se descântă apa aceasta "bătută de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oi îmbrăca, / Cu brâu de dragoste / Te-oi încinge, / Coroană de aur în cap ți-oi pune, / Mândru mi te voi clăti, / Mândru te voi limpezi, / Ca argintul strecurat, / Ca maica ce te-a dat, / Ca soarele când răsare, / Ca busuiocul cu floare..."368 În ziua de Bobotează, când se sfințește apa, "toate apele, atât cele curgătoare, cât și cele stătătoare, atât izvoarele, cât și fântânele, rămân sfințite, după unii, în decurs de două săptămâni, iar după alții, chiar șase săptămâni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească ca firele de la prapuri și să fie plăcute ca și cum se bat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap, pentru a avea păr frumos care "să strălucească ca firele de la prapuri și să fie plăcute ca și cum se bat flăcăii după busuioc. După spălarea părului, această apă se toarnă la rădăcinile unui păr, rostind: "Cum îi părul, când e înflorit, de frumos, așa să fiu și eu de frumoasă; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu ochii văd, / Cu urechile aud, / Cu nasul pot sufla / Și cu gura pot grăi. Și-am rămas mai curată / Și mai luminată / Ca de Maica Domnului lăsată. Bună dimineața, mieru de rău / Cu prundu de grău, / Cu țimorma de busuioc, / Să-mi dăruiești noroc, / Să fiu de-acum mai văzută / Și cu mult mai căutată / Ca firu de grâu, / Ca vinu, ca auru / Și ca argintu / Între tot norodu!"379 O altă datină bucovineană, specifică sărbătorilor pascale, se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în Sâmbăta morților sau la Moșii de Vară, de dinaintea Duminicii Mari. Peste tot în Bucovina, în sâmbăta de dinaintea Duminicii Mari, se dau de pomană, pentru primenirea morților, căni sau cofițe pline cu apă proaspătă, împodobite cu flori, mai ales cu busuioc, legate la torți cu ață (strămătură) roșie, împreună cu o lumânare.389 În a doua zi de Duminica Mare, în Bucovina, întreaga comunitate, împreună cu preotul, merg la câmp ca să stropească holdele cu apă sfințită pentru a fi rod bogat în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mâncarea lui, / Spre mâncarea mea, / Cu odihna lui, / Spre odihna mea, / Grăbește-l, / Pornește-l! / La mine-l pornește, / La mine-l grăbește." Cu apa aceasta descântată pe foc, în care s-au pus plante "cu puterea de a fermeca" busuioc, matocină, odolean, lemnu Domnului, năvalnic fetele se spală, apoi, iau apa în care s-au "lăut", o pun în oală și o așază la căpătâi pentru ca, peste noapte, să-și viseze ursitul.423 În unele părți ale Bucovinei, exista o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de post, luni, miercuri și vineri, "până a nu răsări soarele".56 La români, unele descântece se bazează doar pe forța simbolică a cuvintelor, altele, însă, au nevoie de diferite obiecte ritualice: apă neîncepută, agheazmă, cruce, plante (ex. alun, cimbru, busuioc), animale (ex. câine, cocoș, corn de cerb), insecte, alimente (ex. aluat, borș, făină, sare, mămăligă), lucruri uzuale (ac, argint viu, cărbune, cuțit, furcă, fus).57 În Bucovina, apa antropomorfă participă direct la ritualul cuvântului, primind ofrandă din partea celui care descântă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu flori bătute / Că-i frumos cu neamuri multe; / Și-i frumos și cu puține / Cine de cuvânt se ține!"133 sau "Foaie verde mărăcine, / Ia-ți, copchilă, iertăciune, / De la strat de lămâiță, / De la fete din uliță; / De la strat cu busuioc, / De la feciorii din joc. Ia-ți, mireasă, ziua bună, / De la soare, de la lună, / De la maica ta cea bună; / De la soare, de la nori, / De la cele mici surori. / Veniți, frați, veniți, surori, / Să mă-mpodobiți cu flori!"134 II.3.2. RELAȚIA
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care conturează spațiul discursiv al poeziei populare cântate, refrenul constituie pactul imaginar cu lumea naturală cognoscibilă: "Floricică galbenă / Dorul tău mă leagănă / Și mă leagănă frumos, / Să nu pic din brațe jos, / Floricică busuioc / Dorul tău mi-i cu noroc, / Că-i curat ca zorile / Și-i mândru ca florile."160; Foaie verde foi de fag / De dor și de mult drag; / Ieși, mândruță, până-n prag: / Că eu la tine mă gândesc, / Cu tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]