5,886 matches
-
adâncime Dacă principiile noastre compoziționale trebuie avute în vedere pentru toate artele vizuale, ele trebuie să aibă aplicabilitate la operele tridimensionale ale sculpturii și arhitecturii așa cum au și în cazul picturii. Am descoperit, de exemplu, că figura de bronz a cântărețului realizată de Barlach (vezi figura 107) își revelează structura dacă o privim organizată în jurul unui centru de echilibru din golul interior al figurii. Același lucru este valabil pentru o altă figură ghemuită, Noaptea lui Maillol. Și în acest caz compoziția
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
în sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Neumanncârciumar în Jidovița, Ștrul-măcelar, Friedman notar în Gargalău țigani-lăutari: Goghi, Briceag, Găvan 4. forme ale denominației populare: porecle: Pămătuful - preotul Belciug, poreclă dată de soția învățătorului Herdelea; Holban-cântăreț supranume: Ion Pop al Glanetașului - tatăl său, Glanetașul a fost, în tinerețe, cântăreț în fluier. Numele personajelor țărani apar diminutivate doar în scenele de dragoste: Ana îl numește Ionică, iar Ion - Anuță, în timp ce în planul intelectualilor predomină aceste nume diminutivate: Georgel, Ghighița, Lenica, Ionică, Rozica, Elvirica. Prenumele Ioneste considerat cel mai frecvent nume
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
mă pâra mereu muzicantul, subordonatul meu. S.B.: Era trompetist sau ce muzicant era într-o unitate de rachete? N.B.: Făcea cor cu ei și alte activități. S.B.: A, și-i "cânta" și pe colegi! N.B.: Probabil a fost unul dintre "cântăreți". Și mie mi se părea un tip de treabă. Revenind la show, m-a întrebat șeful contrainformațiilor de la Armată dacă am auzit ceva, că voiau să-l ancheteze, și l-au și anchetat până la urmă. Eu am răspuns că nu
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în 1929; teolog și prefect de studii la Internatul teologic din București (din 1927), urmând lui Nae Ionescu, apoi preot și spiritual la același Internat (1934-1948); preot și profesor la Liceul "Societății Ortodoxe a Femeilor Române"; director al Școlii de cântăreți bisericești (1948-1952), preot la Biserica Sfântul Anton din București (1952-1978); unul dintre redactorii revistei Logos. Revue internationale de synthèse chrétienne orthodoxe; traducător, autor de lucrări teologice, dintre care amintim: Jertfă de seară (1927); Problema religioasă în țara noastră (1933); Simbolurile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
poziția socială exactă a acestei clase, gradul ei de dependență față de clasa conducătoare, sursa economică exactă a veniturilor ei, prestigiul scriitorului la fiecare societate. Liniile generale ale istoricului acestei probleme sunt destul de clare. Putem studia în cadrul literaturii populare orale rolul cântărețului sau al povestitorului care depinde direct de preferințele publicului care-1 ascultă: rolul aezilor în Grecia antică, al scopului în antichitatea teutonică, al povestitorului profesionist în Orient și Rusia, în vechile cetăți ale Greciei, tragedienii și unii Compozitori de ditirambi și
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
August și Mecena. În evul mediu îl găsim pe călugăr în chilia lui, pe trubadur sau pe Minnesänger la curtea sau la castelul seniorului feudal, pe clerici vacantes bătând drumurile. Scriitorul este sau un cleric, sau un cărturar, sau un cântăreț, un recitator, un menestrel. Dar chiar și regi ca Venceslav al II-lea al Boemiei sau Iacob I al Scoției sunt acum poeți - amatori diletanți. În germanul Meistergesang, meșteșugarii sunt organizați în bresle poetice, care practică poezia ca o meserie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
distracție, dacă era privită ca un mijloc prin care ei vroiau să se apropie de Dumnezeu sau dacă era folosită pentru educarea tineretului. Întâmplător aflăm din cărți vechi și numele câte unui muzician renumit; astfel am aflat despre Orfeu, un cântăreț grec, al cărui legendă spune că avea o voce atât de frumoasă, Încât cântecul lui, pe care-l acompania la un instrument asemănător cu harpa, mișca adânc pe toți oamenii, ba Îmblânzea chiar și animalele sălbatice și oprea râurile din
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
țăranii din Împrejurimi și tot aici se țineau, mai ales iarna, când cavalerii nu puteau porni la război, mari serbări la care muzica juca un rol foarte Însemnat. În sălile Înalte, ședeau cavalerii și doamnele, ascultând fermecați vocea câte unui cântăreț rătăcitor, care cutreierase multe ținuturi și dădea de veste În cântecele lui despre tot ce văzuse și Încercase. El inventa tot alte versuri, alte melodii și, la sfârșitul acestor recitări, cavalerii Îi mulțumeau, iar câte o doamnă frumoasă Îi dăruia
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
acestor recitări, cavalerii Îi mulțumeau, iar câte o doamnă frumoasă Îi dăruia poate o floare... Acești cavaleri rătăcitori purtau numele de trubaduri. Cântecele trubadurilor erau foarte asemănătoare cu cântecele ce se intonează și astăzi În unele regiuni ale Europei de către cântăreții populari, fiind acompaniate de chitare, lăute sau țitere și având ritm și armonie. Trubadurii se găseau În Întreaga Europă și fiecare cânta În limba țării sale. Cântecul gregorian Însă era Întotdeauna cântat În limba latină pe care, În afară de preoți și
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
frumoase, Îi Încurajau pe artiști și pe meșteșugari, Îndeletnicindu-se ei Înșiși, cu deosebită plăcere, cu muzica. Seara, după muncă, se adunau ca să cânte. Aceste reuniuni se transformaseră În adevărate asociații care luară În mai multe orașe numele de „maeștrii cântăreți”. Era o vreme de Înflorire generală. În casele burghezilor se făcea muzică cu viole, lăute, violoncele ș.a. sau se cânta din gură cu acompaniament de flaut sau clavicord. În catedralele catolice muzica luase și ea o formă impunătoare, fiind cântată
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
de strană, dascăli fiind probabil călugării mai bătrâni sau psalții de la bisericile principale, care luau pe lângă ei ucenici și cu metode simple Îi Învățau cântarea și rânduiala slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la mitropolii, episcopii și mănăstiri. Protopsalții, care făceau parte din clerul inferior, fiind hirotesiți, aveau pe lângă ei câte un număr de tineri aleși, numiți peveți (cântăreți), dintre care cei mai buni deveneau psalți la Curtea Domnească sau la alte
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
slujbelor, după ce o perioadă țineau isonul. După modelul Bisericii Domnești era organizat personalul cântăreților la mitropolii, episcopii și mănăstiri. Protopsalții, care făceau parte din clerul inferior, fiind hirotesiți, aveau pe lângă ei câte un număr de tineri aleși, numiți peveți (cântăreți), dintre care cei mai buni deveneau psalți la Curtea Domnească sau la alte biserici mai Însemnate. Schimbări importante În cântarea la strană Între evenimentele sau modificările ce au avut loc la cântarea la strană, cel mai important Îl reprezintă introducerea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Existau manuscrise, În care unele cântări foarte cunoscute, erau notate În limba română. Din descrierile arhidiaconului Paul de Alep, Însoțitorul patriarhului Macarie prin țările române, În timpul lui Matei Basarab, reiese admirația acestuia pentru cântarea În românește și grecește: „acești cântăreți, fiind ai Beiului, servesc totdeauna, stau În Biserica Domnească sau În palatul său. La strana dreaptă ei cântară În grecește, la stânga În românește“. Tot din această perioadă datează și primele manuscrise psaltice În românește, caracterizate printr-un scris de mână
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Brâncoveanu se numără și cea de la Colțea, unde pe lângă cunoștințele de cultură generală se preda și un curs de muzică psaltică, iar Învățăceii erau „copii, atât ai locuitorilor pământeni cât și ai altoru străini ce ar năzui spre Învățătură“. Cântăreții care Învățau la Colțea erau datori „să cânte slujba În amândouă limbile la biserica cea mare și unul din ei să fie dascăl ca să Învețe pe ucenici știința cântării“. Pe lângă Academia de la Sfântul Sava și cea de la Colțea, În timpul lui
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Învățăcei. Aici Învăța și un transilvănean, Bucur Grămăticul, adus aici chiar de Brâncoveanu, care și-a Însușit atât de bine cântarea psaltică, Încât a fost pus vătaf peste copiii acestei școli. Începând cu anul 1689, Constantin Brâcoveanu dăduse preoților, diaconilor, cântăreților, grămăticilor și peveților de la Biserica Domnească din București, un Hrisov prin care Îi scutește de toate dările „ca să fie de treaba și slujba sfintei biserici În zi și În noapte necontenit“. Printre cei scutiți figurează și Coman, protopsaltul Bisericii Domnești
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de mir voim să fie la beserică În strana cea mică, să cânte slujba rumânește...“, iar În capitolul 6, Pentru Învățătura copiilor, scrie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
programa analitică și obiectele de Învățământ. Muzica psaltică se Învăța alături de slavonă, română, tipic și alte „rânduiale ale besericii“, după cum era stabilit În „foița de Învățătură“. După absolvirea acestei școli „elevii“ primeau o diplomă, care le dădea dreptul să fie cântăreți, diaconi sau preoți. Prin urmare, În această perioadă, În București existau mai multe școli În care se Învăța muzica psaltică: cel puțin două școli oficiale, Academia de la Sfântul Sava și Școala de slovenie de la Sfântul Gheorghe, apoi Școala „de slovenie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
a lui Șărban și a celorlalți dascăli din neamul nostru s-au Înspăimântat și singur judecânduse că nu iaste trebuincios, nearătându-se În multe zile, s-au Întors și au murit În țara lui“. Îl Întâlnim ca peveț, În 1689, cântăreț, În 1699, grămătic, În 1714 și după 1720 protopsalt sau dascăl plin În locul tatălui său, Radu. El a tradus din grecește și a creat direct În limba română, luptând pentru introducerea limbii române În slujirea la strană. A fost și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
la strană. A fost și un interpret desăvârșit al muzicii bizantine și un mare talent, după cum ne relatează același Macarie, dar și un excepțional pedagog În lunga-i funcție de grămătic și mai ales de dascăl, formând un număr mare de cântăreți, dintre care amintim: Ioan sin Radului Duma Brașoveanu, Constandin, nepotul și ucenicul său și Gheorghe. Cu privire la opera muzicală a lui Șărban găsim indicații tot la Macarie, care În prefața Irmologhionului său spune: „Mulți dintre psalții cei desăvârșiți din neamul nostru
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
Galați și de inspector general al muzicii militare. A compus numeroase lucrări pentru fanfară , cadriluri, polci, valsuri, dintre care valsul “Valurile Dunării” i-a purtat numele peste hotare. Gheorghe Dima 1847 - S-a născut la Brașov, Gheorghe Dima, compozitor, dirijor, cântăreț și pedagog român. A fost multă vreme profesor de muzică la Brașov și Sibiu și dirijor al “Reuniunilor de cîntări” din ambele orașe, dând numeroase concerte de mare succes. A fost primul director și profesor al Conservatorului din Cluj, instituție
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
telefonului de către omul de știință american Graham Alexander Bell ă1847-1922) Cei care aveau la ureche receptoarele erau cufundați în tăcere, dar foarte fericiți, căci telefoanele lor erau puse în legătură cu o sală de muzică în care cânta o orchestră renumită și cântăreți celebri. Această muzică superbă o auzeau numai ei, iar ceilalți vizitatori ai expoziției nu auzeau nimic ba mai mult, aceia nici nu bănuiau că există așa ceva. Dacă ne gândim bine, nu se petrece același lucru și cu glasul lui Dumnezeu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un baron puternic, în țara pe care le va depăși; a doua îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
8-9; C.Ș. Făgețel, Revista „Ramuri”, R, 1943, 4-5; Valentin Iulian Moldoveanu, Un ostaș poet: Nicolae Vulovici, SPM, 1975, 241; Ștefan Bossun, Destine paralele, R, 1976, 10; Teodor Vârgolici, Ecouri literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976, 261-262; Eugen Marinescu, Cântărețul luptelor și al biruințelor, căpitanul poet Nicolae Vulovici, București, 1977; Prezențe militare în știința și cultura românească, București, 1982, 282-283; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 302-303; Firan, Profiluri, II, 353-354. G.E.
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]