3,002 matches
-
ținând o piatră în mână, pe care se pregătește să o arunce asupra dușmanului”". Ulterior, în 2013, același Matei Cazacu revine și propune identificarea lui Basarab cu personajul aflat mai la stânga, îmbrăcat în tunică verde și având pe cap o căciulă țuguiată care pare a semăna cu ”șapka Monomaha” - însemn al puterii care îi va fi fost oferit de suzeranii săi mongoli. Nu s-a păstrat nici un act emis sau vreo monedă bătută de Basarab, iar stema sa nu este menționată
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
zonei este alcătuită din papuci cu tureac înalt, lucrați la comandă. Bărbații poartă pălărie de pâslă neagră, asemănătoare cu a mărginenilor. Deosebirea constă doar într-o panglică cu două dungulițe albe care înfășoară calota pălăriei la bază. Iarna se poartă căciulă neagră, de formă țuguiată, confecționată din blană de miel. Cămașa lucrată din pânză albă, învrâstată cu dungulițe roșii sau albastre, este lungă până aproape de genunchi. Mânecile largi au mărginile de jos împodobite cu cusături geometrice și lucrate mai mult în
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
rezista temperaturilor care scăzuseră la niveluri record de −30 °C. Pentru a încălzi marmitele și sobele, germanii ardeau carburantul prețios care nu putea fi aprovizionat cu ușurință. În acest timp, soldații sovietici aveau uniforme vătuite, călduroase, cizme din pâslă și căciuli din blană. Unele dintre armele germane nu au funcționat corespunzător în frigul rusesc. Uleiul folosit la ungere s-a dovedit necorepunzător temperaturilor foarte scăzute. Ca rezultat, motoarele și armele automate nu mai funcționau. Pentru a încărca tunurile, unsoarea înghețată de pe
Operațiunea Barbarossa () [Corola-website/Science/299218_a_300547]
-
Budionîi este creatorul unei noi rase de cai care este încă prezentă în marile herghelii rusești, rasă care îi poartă numele. Această rasă este recunoscută pentru rezistența deosebită și pentru performanțele ridicate în întrecerile sportive. Budenovka, un model special de căciulă, a făcut parte din uniforma militară sovietică de la începuturile URSS-ului și a fost redenumită în cinstea lui Semion Budionîi.
Semion Budionnîi () [Corola-website/Science/299344_a_300673]
-
kitarozi și alți meșteri lăutari, Ceata Melopoică și Florian din Transilvania. Ceata Melopoică este unul dintre cele mai importante proiecte ale sale, inclusiv prin participarea unui număr impresionant de muzicieni și artiști români: Sorin Chifiriuc, Andrei Oișteanu, Alexandru Beno, Gabriel Căciulă, Valentin Andronescu, Günther Reininger, Andrei Cristea, Eugen Gondi, Dietrich Krauser, Mihai Crețu, Costin Petrescu, Alexandru Mitaru, Alexe Conta, Mircea Dordoi, Ortansa Păun, Sorin Baroți, Gheorghe Popescu, Dorin Liviu Zaharia, Doru Zaharia, Mihai Pintilie. Alt proiect reprezentativ pentru Mircea Florian este
Mircea Florian (muzician) () [Corola-website/Science/298789_a_300118]
-
literă mare ("majusculă" sau "capitală") - literă mică ("minusculă" sau "de rând"). Cele cinci litere cu diacritice: Ă, Â, Î, Ș, Ț - reiau câte o literă de bază, de care se deosebesc prin prezența deasupra sau dedesubt a trei semne diacritice: "căciula" ( ˘ ), "circumflexul" ( ˆ ) și "virgulița" ( , ). Și punctul suprapus de la i și j este un semn diacritic, dar el nu are rol distinctiv în limba română, unde i și j nu se opun literelor cu aceeași formă, dar fără punct. Confuzia legată
Alfabetul limbii române () [Corola-website/Science/297846_a_299175]
-
o gloată tristă a țăranilor înfometați, sărăcăcioasă, care merge spre conac. Din determinarea și dârzenia figurilor se înțelege prevestirea unei furtuni. Tensiunea de un dramatism evident, rezultă din masa compactă de țărani sugerată în mod genial prin șirul întunecat al căciulilor, întregul efect fiind obținut ușor fără artificii sau o literaturizare a motivului. Beneficiind de o cromatică de excepție unde lumina aurie se distribuie calm într-o atmosferă de toamnă târzie, momentul dramatic este învăluit diafan într-o boare de tristă
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
dialog este echilibrată. Evelina susține apăsat și hotărât un punct de vedere opus celui dominant: comuniștii sunt autorii unor reforme benefice politice și sociale. Dar această perspectivă este delegitimată prin construcția personajului care o reprezintă: acea doamnă în vârstă, cu căciulă de blană, fostă activistă de partid, naționalistă (deci sigur anti-europeană), neliniștitor de rece (interlocutoarea ei plânge, iar ea n-o consolează cum ar face o ”femeie normală”, ba dimpotrivă) și cu reacții neașteptate (face o scenă când Ofelia îi varsă
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
protecție și emancipare socială pe care le-a luat regimul comunist, e singura femeie care are și un discurs politic și este și stăpână pe ea în timp ce îl susține, dar Puiu are grijă să o ridiculizeze punându-i pe cap căciula de blană a anilor ’80 și făcând-o să reacționeze disproporționat atunci când cineva varsă niște ciorbă pe ea. Iar Lary o consolează pe Sandra, susținând că Evelina nu știe ce vorbește. <strong>Simona</strong>, al cărei grad de rudenie cu
Ierarhie și reprezentarea adulterului în Sieranevada () [Corola-website/Science/296158_a_297487]
-
Buzești, toate din Craiova. A lucrat ca profesor de limba română la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. A debutat în 1932 cu nuvela "Păpușa" (refăcută ulterior sub denumirea "Joc"). Printre scrierile sale se numără "Legendele Olimpului" și volumul de povești "Căciula fermecată". "Legendele Olimpului" [Zeii ( vol.1) și Eroii ( vol.2)], este un ciclu de povestiri inspirate din miturile grecilor, au jucat un rol însemnat în apropierea publicului tânăr din România de bazele gândirii și de istoria mitică a Greciei Antice
Alexandru Mitru () [Corola-website/Science/306852_a_308181]
-
vină? Nimicnicia românească, semnalată de Cioran? Evident, de vină sunt românii, cu acești „conducători” pe care și i-au ales singuri, în mod aproape... democratic. S-au lăsat manipulați și furați, s-au furat între ei - și-au furat singuri căciulile! Acesta este adevărul trist. Oare cum ar arăta această țară, dacă ar fi fost locuită de nemți, de elvețieni, de suedezi, englezi, danezi etc.? Răspunsul este simplu - ca Germania, Anglia, Elveția, Suedia, Danemarca etc. «Nu există țări sărace, numai administrații
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
aflați sub conducerea unui capelmaistru neamț”". Vizitatorul descrie și câțiva boieri care frecventau parcul "„în portul lor național, care devenea tot mai rar atunci”", și anume un veșmânt compus dintr‐o "„haină lungă și largă de mătase și cu o căciulă înaltă”", cu alte cuvinte anteriul și ișlicul turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
drumurile spre Alba Iulia se încrucișau cu coloanele armatei Mackensen care, umilite și descurajate, se scurgeau pe căile înfrângerii spre Germania. Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porțile cetățuii, despuiate de pajurile nemțești, fâlfâie Tricolorul român. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc
Unirea Transilvaniei cu România () [Corola-website/Science/302497_a_303826]
-
capturat și Crișan, al treilea conducător al răscoalei tărănești. În continuare prezentarea continuă cu veștmintele lui Horea, care arată că era îmbrăcat cu suman negru, împodobit pe margini cu cusături vinete, și cioareci strâmți, cojoc de piele de oaie și căciulă neagră. Horea și Cloșca au fost întemnițați în cetatea Alba Iulia și supuși interogatoriilor, în special pentru că nobilii maghiari doreau să afle cum s-a propagat răscoala atât de repede și pe întindere atât de mare. Interogatoriul a constat din
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
tricou fără mâneci sau o robă lungă. Percalul, uneori plisat, era înfășurat în jurul taliei și fixat cu o centură. Cusutul era practicat foarte puțin. Mormântul lui Tutankhamon a furnizat multe piese de îmbrăcăminte: tunici, tricouri, fustanele și eșarfe, șosete, pălării, căciuli, basmale, mănușele și mănuși, unele din acestea cu căptușeală de pânză fină, altele cu degetele arătător și mijlocii împreunate și degetul mare separat. Dedesubturi în formă de brâu triunghiular au fost de asemenea găsite. Robele purtate de ambele sexe în
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
albastru deschis. În principal, uniforma era formată dintr-o tunică largă și pantaloni bufanți, specifice trupelor regulate rusești în perioada 1881-1908. Spre deosebire de majoritatea cazacilor, cei din armatele caucaziene (Kuban și Terek) purtau mantale lungi (cherkesska) împodobite cu cartușiere ornamentale și căciuli conice din blană, uniformă care a devenit cea mai cunoscută în lume. Cei mai mulți cazaci erau cavaleriști, dar existau și câteva unități de infanterie și artilerie. Trei regimente de cazaci formau Garda Imperială, printre aceștia aflându-se "Konvoi" - escorta înarmată a
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
monștri zoomorfi (balaurii), giganți (Uriașii, Novacii), eroi miraculoși (Făt-Frumos, Prâslea) și zâne (ursitoarele, Ileana-Cosânzeana), divinități ale naturii aduse de creștinism (Sânpetru, Sântilie). Există și instrumente magice, folosite de eroi în scopul învingerii răului sau în scopul de a face rău (căciula fermecată, flautul fermecat, bușteanul ielelor). Există și tărâmuri paralele cel mai cunoscut fiind Tărâmul Celălalt, care nu este infernul ci o lume para-umană din alt univers. Mitologia română are patru caracteristici de bază: a) lumea populată de duhuri rele și
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
cusute cu fir le-au impus de mult în toate colțurile lumii. Alături se înșiră sobrele și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
oameni pentru a fi mai aproape de locul unde se desfășoară schimbarea gărzii. Este foarte cald și greu de ținut mulțimea în frâu. Tineri, maturi, femeii, copii se agită, vociferează, fiecare dorind să vadă fastuosul echipaj călare în uniformele strălucitoare, cu căciulile mițoase trase pe frunte, deși afară temperatura este foarte ridicată. Se aplaudă furtunos, se fac fotografii cu garda călare... După o jumătate de oră piața s-a eliberat... Mulțimea parcă s-a topit în căutarea umbrii pe sub platanii din St
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
concentrată de-a lungul Dunării, mulțumindu-se la început doar să riposteze tirurilor turcești de artilerie de la Vidin. În urma unei încăierări între soldații olteni și dorobanții moldoveni pe motiv că cei din urmă au fost porecliți „curcani” (din cauza penelor de pe căciuli), iar sergentului Țurcanu i s-a zis „Peneș”, generalul Alexandru Cernat (Amza Pellea) îi cere colonelului Cerchez, comandantul Diviziei 3 Infanterie, să formeze un detașament special pe lângă Divizia 3 din care să facă parte dorobanții moldoveni și infanteriștii olteni. Din
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
pot fi: „Hora la Aninoasa”, „Glume de peste Olt”, „În grădina pictorului”, sau „Siestă în grădină”. Datorită faptului că gravura autohtonă era la început, Aman abordează și această secție artistică și învață tehnicile reușind lucrări deosebite în acvaforte („Autoportret”, „Țăran cu căciula în mână”). Artistul are un merit deosebit și în învățământ deoarece înființează în București în anul 1865 "„Academia de Belle-Arte”" pe care o va conduce timp de peste 25 de ani. El organizează "„Pinacoteca Statului”" și tot el inițiază expoziții colective
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
numărul lor crescuse la 465. Primul consiliu parohial din Huedin a avut următoarea componență: Teodor Toader - (preot) administrator parohial, Dr. Vasile Pașca - medic la Spitalul Județean Huedin, Dr. Gheorghe Popescu - prim judecător, Dr. Gavril Gáll - avocat, Manase Ciungar - profesor, Constantin Căciulă - director la Banca „Vlădeasa”, Mihai Mărincaș - casier la Banca „Vlădeasa”, Gavril Pipoș - preceptor controlor, Mihai Bențe - telefonist, Nicolae Sacaliș - comerciant și Ioan Furcoviciu - pantonfar . După înființarea filiei Huedin, credincioșii de aici au fost păstoriți de preoții Gavril Condor (până în anul
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
costume la numai doi ani după marele eveniment, este evident un răspuns la participarea sufletistă a românilor din Șcheii Brașovului, costumul devenind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă niște căciuli negre „cu țoc”, împodobite cu pene de curcan și susținute sub bărbie cu o curea fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca și la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unității
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Șcheii Brașovului, costumul devenind un simbol. El este asemănător cu cel al Junilor Tineri, cu singura deosebire că, în loc de pălării, poartă niște căciuli negre „cu țoc”, împodobite cu pene de curcan și susținute sub bărbie cu o curea fină. Aceste căciuli amintesc de cea a lui Mihai Viteazul, ca și la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unității naționale, precum și tricolorul românesc. Actualul steag a fost confecționat în 1977, prilejuit de centenarul Independenței, purtând pe o
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Vechiul steag a dispărut în condițiile tulburi ale anului 1948, când prin decret guvernamental au fost desființate toate grupurile de juni. Din 1938 Junii Dorobanți au dobândit personalitate juridică. Costumul este asemănător Junilor Curcani, cu singura deosebire că poartă o căciulă sură, model Mihai Viteazul, pe care apare stema Țării Românești. si cei doi lei. În rândurile Dorobanților sunt recrutați juni căsătoriți de pe străzile aparținătoare zonei Curcanilor și Pajistei si Valea Tei, Valea Morilor si Prund. Junii Dorobanti organizează de Sfanta
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]