4,175 matches
-
ortodocși, rămân "latini", înconjurați din trei părți de populații de limbă slavă. Ideea bizantină ajunge astfel [după Constantin Cantacuzino, n.n.] să se disjungă în două elemente: Imperiul roman și Imperiul grecesc. Românii, datorită originii lor latine, devenite o dogmă pentru cărturari, și nu numai în provincia de peste munți, își revendică apartenența la primul. Centrul cercului în care ei ființează nu mai e Roma "cea nouă", a ereziei latinilor, nici, cu atât mai puțin, Țarigradul greco-turcesc, Stambulul. Conștiința de a aparține unui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o tradiție a scrierilor bogată, dat fiind acest aspect determinant pentru medievalitatea locală: persistența oralității, în folclor, dar și în cultura elitelor boierești și domnești, ca și în cea monahală (excluzând aici puținele performanțe livrești reale, fie ale unor domni cărturari sau nobili cultivați, fie ale unor importanți ierarhi ai bisericii). Cauzele pe care istoriografia noastră le-a putut invoca au fost legate de starea aproape permanentă de alertă și de mobilizarea forțelor și a resurselor financiare pentru rezolvarea pe cale militară
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceleași conotații ale Căderii, iadul și istoria reală. Modelul pentru refacerea traseului istoric al existenței unei colectivități se regăsea, așa cum se spune și în Chiriacodromion, în textele sfinte. Cu un astfel de exemplu și de sprijin moral în sursele credinței, cărturarii români, clerici sau laici, deși apelează la figuri și la fapte reale atunci când caută să fixeze reperele fondării neamului lor, ajung în timp la transformarea istoriei în mit și la supradimensionarea legendară a personajului central, strămoșul. Ce Sțitia coprinde loc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doar prin manifestările lingvistice, consecință a trecerii oștilor "Râmului" peste pământul sciților, unde au iernat în numeroase rânduri. Mărturie pentru aceasta stau urmele materiale, "movili mari și mici și șanțuri pre Nistru, pre Prut, prin codri..." (Ureche 10). La primii cărturari, tema originii romane încă nu îl fixează istoric pe "civilizator", ci rămâne mai aproape de informația comună, cu caracter general și mai curând topografic. Geografia primordială este mai relevantă deocamdată decât identitatea etnică a strămoșului. Memoria colectivă, după cum apreciază cercetătorii religiilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
urmele materiale; aceasta, nu doar din rațiuni livrești, pentru a fixa o imagine complexă, ci și ca răspuns la mișcarea istoriografică regională care provoca astfel de scrieri, dar și astfel de reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu cele ale mitului întemeierii, se fixeaxă cu ajutorul formelor simbolice ale "diurnului" (regalitatea, drumul ascendent/descendent, muntele, focul, stâlpul, sulița) și ale "nocturnului" (bestiarul, apa, labirintul, întunericul, vatra). Vânătoarea, expediția cinegetică armată condusă de stăpânitorul feudal, era un motiv familiar cărturarilor români. O întâmplare de vânătoare furnizează elemente pentru descifrarea împrejurărilor în care urcă pe tron Vlad, fiul lui Dan I; tot printr-o vânătoare sunt materializate, la nivelul poeticii medievale, pretențiile de moștenitor al tronului Țării Românești ale lui Dan
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o altă tipologie domnească, aflată sub incidența anti-modelelor creștine, situate așadar în relație cu imaginarul păcatului și al implicitei puniții divine: voievodul necredincios, ucigașul păgân, veneticul, ambițiosul supus Porții, vicleanul, uneltitorul, imoralul etc. Principiul etic funcționează atât în cazul "intransigenților" cărturari moldoveni, cât și în subiectivele cronici de familie ale muntenilor. Credința și datoria față de domn, la rându-i "supus țării și lui Dumnezeu", dau criteriul moral suprem după care este ierarhizat și judecat evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Măria Ta, ca un adevărat și pre legi domn, mult silindu-te și nevoind cu orice mijloc de a aduce și știință în sufletele omenești, lucru iubit de Dumnezeu și folos de obște, mai vârtos rodului nostru românesc... Deși majoritatea cărturarilor s-a folosit în construcția textelor de filosofii greci (sporadic), de lucrări parenetice bizantine (Mazilu, Recitind literatura română veche II 307) sau de "noutăți" occidentale, scriitorii nu au reușit să traseze teoretic modele funcționale de conducători, corespunzătoare liniilor concrete de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
evidență, în același con de lumină unde se află și figura voievodală și tot pe schemele gândirii populare, chipul boierului devotat, modelul monahal (Daniil Sihastrul) și prietenul nobil și credincios din cărțile de aventuri. Scrieri traduse și filtrate de sensibilitatea cărturarului "autor", romanele cavalerești, lucrările sapiențiale sau hagiografiile au toate o finalitate pedagogică, întărind în imaginarul colectiv memoria exemplarității și a eroicului. În această lumină așez tema reconsiderării istoriei și locul ocupat de ea în discursul secolului XVIII, în care se
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sub influența bisericii), cărțile populare ar fi trebuit să aibă ca subiect mai degrabă o lume feminină, a interiorității sensibile, eliberate de obsesivele coduri ale eroicului. În parte, așa se și întâmplă. Însă, fiind ei înșiși autori/traducători și lectori, cărturarii au sfârșit prin a controla și aici iubirea cu măsura canonului. De aceea, cine dorește acest lucru, poate descifra din nou un imaginar al masculinului și al puterii sale, în paralel cu o variantă a amorului curtenesc sau a iubirii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la tablou la un labirint posibil al unei lumi vii, Autorul îl poartă pe Spectator pe o tablă de șah sau printr-o rețea care proliferează liberă la infinit? Fără să-și abandoneze eroul preferat din toate celelalte cărți - voievodul, cărturar sau nu, edil sau deconstructor −, scenaristul-regizor îi configurează o lume−discurs, dar și o lume în discurs, cu spații multiple, etajate, aflate sub controlul privirii totalizatoare. Un nou soi de panopticon, al cărui specific e dat de efectele de sens
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
scrieri ale specialiștilor noștri în stilistică, retorică, filologie slavă, greacă, închinate căutării încrâncenate a stilului, a mărcilor literare etc. Un efort care a reușit să pună în lumină mai ales caracteristicile limbii scrise, și nu eforturi conștiente, deci cultivate, ale cărturarilor respectivi (cu rare excepții) de a încadra o scriere sau alta într-o formă sau gen (?) "european". O altă încercare majoră, în limitele teoretizării noțiunii de "auctoritate", a fost făcută − în general, tot de către filologi, cei mai buni cititori ai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
adesea „părintele arheologiei românești” i se potrivește așadar, cel mai bine portretul creionat de marele exeget și istoric literar Pompiliu Constantinescu, care scria în „Viața literară” despre Vasile Pârvan că a fost „un muncitor fără pereche,într-o lume de cărturari diletanți și neconvinși, de mediocrități satisfăcute sau de fraudatori ai ideii.”29 Era, în fond „un elogiu al devoțiunii pentru idee, al autenticității și activismului”30, întru totul meritat la capătul unei vieți scurte, dar bogată în proiecte mărețe și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
Ioan Slavici, Al. A. Philippide, Emil Isac. De asemenea, este reliefată contribuția revistei „Steaua”, care a înregistrat seismografic fenomenul poetic contemporan, fiind „martora și oglinda fidelă a timpului”. În secțiunea Profiluri de comparatiști V. se arată interesat nu doar de cărturari precum Tudor Vianu și Liviu Rusu, dar recuperează și personalitatea unui Hugo Meltzl de Lomnitz. SCRIERI: Novalis, București, 1981; Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, 1997; Literatura comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Gyula (Ungaria), 1998
VOIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
imaginea mai amplă, de o anume prospețime, a unei culturi, cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la bătrânii cronicari, de la sârguincioșii traducători și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici sau învăpăiații pașoptiști până la acei cărturari și poeți care, precum Ion Heliade-Rădulescu, ajung să încunune strădaniile unor generații anterioare și deschid perspective mai înalte cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană. O viziune mobilă, dialectică susține acest studiu, unde, ca într-o dioramă, sunt luminate mereu alte
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
experiențe, trăiri intense, fie rezultate ale unor reflecții livrești, alte „măști” (uneori „ipostaze în negativ”) sau mituri. De o atașantă acuratețe, stilul exegezei, concentrat, sobru, cu subtile nuanțări, își dă măsura - chiar dacă unele caracterizări forțează nota - în expresive profiluri de cărturari și scriitori, precum și în nucleele de sinteză, care beneficiază de unele, remarcabile, creionări. Alt volum, Ideologia naționalistă și „problema evreiască” (1995), apărut întâi în limba engleză, este un eseu despre formele antisemitismului prezent la unii intelectuali în România anilor ’30
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
critică socială, semn că răzmerițele țărănești din 1888, mișcarea socialistă, ca și activitatea lui C. Dobrogeanu-Gherea impresionaseră firea receptivă a scriitorului. Ieșit din mreaja pesimismului, el evoluează treptat spre un umanitarism vag, cu elanuri idealiste și infiltrații mistice - credința unui cărturar bătrân, cumpătat și evlavios. Simpatia lui se îndreaptă spre țăranul obidit (Socoteala, La arie) și spre intelectualul cu iluziile spulberate. Dar compasiunea și înduioșarea se preschimbă în sarcasm și vehemență (poezia 1907) când vine vorba de instituțiile vremii, de la monarhie
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
ținuta materialelor, prin calitatea colaboratorilor. V.r. nu devine purtătoare de cuvânt exclusivistă sau sectară a unui grup literar, a unei generații sau promoții de scriitori, ci rămâne deschisă către întregul spectru de orientări din peisajul cultural. Colaborează scriitori, eseiști, cărturari de diferite orientări și din toate generațiile. Se publică poeme și proză literară, eseuri, studii, texte publicistice, documente de istorie literară, pagini de jurnal sau de corespondență, articole pe teme istorice și culturale. Comentarii critice substanțiale sunt semnate de Ov.
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Orfeu feminin care străbate infinitul călare pe Galben de Soare, metaforă a inspirației. Z. se încearcă și în teatru, dar Gheorghe Șincai sau Lumea și cucul sunt nerealizate ca scrieri dramatice. Prima tinde să actualizeze apoteotic personalitatea celui mai combativ cărturar al Școlii Ardelene, reliefând trei momente din viața lui (întemnițarea, găzduirea la poetul Nagy László și ultimul drum, cel de la Oradea la Sinea), cu imaginarea unor acțiuni conspirative. A doua piesă, cu subiect din actualitate, inserează o intrigă sentimentală într-
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
primei grădini Botanice din România, de către medicul și naturalistul Anastasie Fătu, mare patriot, filantrop și om de cultură. Amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenă, avea să fie pentru mulți ani, până la moartea marelui cărturar, un important centru cultural pentru tineretul studios din Iași care avea posibilitatea de a studia botanica pe material viu, dar și un mijloc de instrucție și educație pentru toți iubitorii naturii. Iată ce a scris chiar Anastasie Fătu în 1870
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
internaționale să reprezinte principalele preocupări ale civilizației occidentale. Războiul a fost întotdeauna detestat și considerat un flagel. Pe măsură ce ivirea statului național a transformat Sfântul Imperiu Roman din organizația politică veritabilă a creștinătății într-o nucă seacă și o ficțiune legală, cărturarii și oamenii de stat au reflectat tot mai mult la modalitățile de refacere a unității pierdute a lumii occidentale. Erasmus în secolul al XVI-lea; Sully, Éméric Crucé, Hugo Grotius și William Penn în secolul al XVII-lea; iar în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la Editura Univers, din București. Jean PSICHARI (1854-1929), profesor francez de origine greacă, care a inițiat și a promovat impunerea limbii literare grecești moderne. Lucrarea de referință: Mon voyage [Το ταξίδι μου], S. K. Vlastos, Athènes, 1888. Aron PUMNUL (1818-1866), cărturar ardelean, profesor la Cernăuți în Bucovina, promotor al mișcării de emancipare din 1848, specialist în lingvistică, autor de manuale și de studii în care își expune principiile fonetice în normarea limbii române. Lucrări de referință: Lepturariŭ rumînesc cules de-n
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
avea un zâmbet fermecător care ștergea orice sentiment de inferioritate cu care intrai oricum în operație cu Domnia Sa. Domnul Dr. Stelian Ivașcu s-a născut pe 30 aprilie 1925, la poalele Munților Dacici, în Orăștie - Hunedoara, dintr-o familie de cărturari, ce au avut ca unic ideal de viață creșterea și educarea tinerelor generații. A studiat în același oraș, la liceul ce poartă numele marelui Aurel Vlaicu; urmează apoi Facultatea de Medicină în Cetatea Universitară a Clujului, avându-i ca maeștrii
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
orișiunde zboară/ Miroase-a moarte și-a păcat/.../ Sînt oare ciori în lege/ Ce-mi strigă nopțile-n auz,/ Ori suflete de nemți pribege/ Din gropile de la Oituz? care au păstrat la Olt și la Murăș o lege românească, vin cărturari din criptele de la Blaj și Sibiu, vine Șincai cu cronica lui și Andrei Mureșeanu cu strigările coardelor sfărîmate, Iancu cu legionarii de la Abrud, vin cu toții - toate vibrările sufletului nostru din Ardeal, cîntecele de la plug, zvonurile din pădure, - toate tremură
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
acceptam să fie scoși din reviste, biblioteci și cărți colegii noștri emigrați politic, ajutându-i astfel, direct sau indirect, pe jandarmii politici să ne sărăcească frontul cultural și reprezentanța națională!Ă, și mă aflam În casa prietenului meu Doinaș, marele cărturar și poet, când a avut loc o discuție aprinsă care a durat o jumătate de noapte și s-a ascuțit spre dimineață Între Dinescu, Pleșu și cu mine, de față fiind și Liiceanu; discuție În care cei doi, la reproșul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]