3,053 matches
-
complexe, cu feedback și cauzalitate reciprocă, deci numai analizele de tip sistem sunt în măsură să surprindă legătura dintre variabile (Boțel, 2002). Pentru identificarea relațiilor dintre variabile, am utilizat funcția de impulsrăspuns, descompunerea varianței erorilor de prognoză și testele de cauzalitate Granger. Funcția Cholesky de impuls-răspuns arată evoluția viitoare a unei variabile, provocată de un șoc în valoarea unei alte variabile, urmărind traiectoria acestui efect în timp. Metoda descompunerii varianței erorilor de prognoză ne indică volumul de informație cu care fiecare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de un șoc în valoarea unei alte variabile, urmărind traiectoria acestui efect în timp. Metoda descompunerii varianței erorilor de prognoză ne indică volumul de informație cu care fiecare variabilă contribuie la explicarea celorlalte variabile, iar testul Granger evidențiază relațiile de cauzalitate dintre variabilele studiate - o variabilă X cauzează în sens Granger o altă variabilă Y, dacă modificarea valorilor lui X determină modificări ale lui Y, iar valorile variabilei Y pot fi prognozate folosind informațiile furnizate de variabila X. Identificarea sistemului s-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
multitudinea factorilor care influențează - ISD, PIB, exportul și importul. Interpretarea rezultatelor trebuie să țină seama că am folosit prima diferență a variabilelor, deoarece seriile de date nu erau staționare, astfel avem de-a face cu ratele de creștere a variabilelor. Cauzalitatea Granger În tabelul prezentat în continuare, valorile din coloana „Prob.” reprezintă probabilitatea ipotezei nule: variabila dependentă nu este cauzată în sens Granger de variabilele independente. Se poate observa că singurele rezultate valide din punct de vedere statistic, la un prag
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
capital Economia României sub impactul investițiilor străine directe Rezultatele analizei econometrice elaborate sunt susținute de Ali Acaravci și Ilhan Öztürk, care, în lucrarea „Foreign direct investment, export and economic growth: empirical evidence from new EU countries”, au cercetat relația de cauzalitate dintre ISD, export și PIB, în zece țări în curs de dezvoltare, membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Relația dintre PIB și ISD este analizată prin prisma: factorilor care determină creșterea economică; factorilor care impulsionează fluxurile de ISD
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
țări în curs de dezvoltare, membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Relația dintre PIB și ISD este analizată prin prisma: factorilor care determină creșterea economică; factorilor care impulsionează fluxurile de ISD; rolului corporațiilor multinaționale în țara-gazdă; relației de cauzalitate dintre PIB și ISD. În literatura de specialitate există numeroase tehnici, instrumente și metode de determinare a caracterului relațiilor dintre cele trei variabile menționate, în sensul alternării calității acestora de variabila dependentă și independentă pe termen scurt, mediu și lung
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
În literatura de specialitate există numeroase tehnici, instrumente și metode de determinare a caracterului relațiilor dintre cele trei variabile menționate, în sensul alternării calității acestora de variabila dependentă și independentă pe termen scurt, mediu și lung (cointegrarea și modele de cauzalitate Engle și Granger). Lucrarea are la bază procedura în două etape din modelul Engle și Granger. Într-o primă etapă, analizează relația pe termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Lucrarea are la bază procedura în două etape din modelul Engle și Granger. Într-o primă etapă, analizează relația pe termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic VEC, bazat pe cauzalitatea Granger pentru a testa relația de cauzalitate dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
etape din modelul Engle și Granger. Într-o primă etapă, analizează relația pe termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic VEC, bazat pe cauzalitatea Granger pentru a testa relația de cauzalitate dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și în Polonia, între ISD și exporturi. O
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
termen lung dintre cele trei variabile, iar în cea de-a doua etapă, este folosit modelul dinamic VEC, bazat pe cauzalitatea Granger pentru a testa relația de cauzalitate dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și în Polonia, între ISD și exporturi. O cauzalitate biunivocă a rezultat între PIB și export, pentru Letonia și Slovacia, și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dintre variabile. Rezultatele cercetării lui Acaravci și Öztürk arată o relație de cauzalitate într-un singur sens, între creșterea ISD și PIB în Cehia și Slovacia; în Letonia, între PIB și ISD, și în Polonia, între ISD și exporturi. O cauzalitate biunivocă a rezultat între PIB și export, pentru Letonia și Slovacia, și între export și ISD, pentru Letonia. Nu există o relație unică pe termen mediu și lung sau de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
export și ISD, pentru Letonia. Nu există o relație unică pe termen mediu și lung sau de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, România și Slovenia. Analiza econometrică sugerează că nicio relație de cauzalitate în cadrul modelului dinamic VEC pentru aceste țări, inclusiv România, nu poate fi estimată. Relația de cauzalitate PIB, exporturi de bunuri și servicii și ISD, capătă semnificații particulare de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare economico-socială, de competitivitatea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, România și Slovenia. Analiza econometrică sugerează că nicio relație de cauzalitate în cadrul modelului dinamic VEC pentru aceste țări, inclusiv România, nu poate fi estimată. Relația de cauzalitate PIB, exporturi de bunuri și servicii și ISD, capătă semnificații particulare de la o țară la alta, în funcție de nivelul său de dezvoltare economico-socială, de competitivitatea, în sens larg și în sens restrâns, din punct de vedere microși macroeconomic, precum și de particularitățile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
dovezi ale producerii alterărilor cromozomului 9, mutaŃiilor p 53 și c-met, toate acestea fiind implicate în promovarea cancerului vezicii urinare. Fumatul cauzează o creștere de patru ori a celulelor micronucleate în Ńesuturile uroteliale, dar există puŃine dovezi privind relaŃia de cauzalitate cu cancerul urotelial (312). Unele studii susŃin că 46% din cancerele vezicii urinare sunt atribuite fumatului la bărbaŃi și 37% la femei (313). Un studiu incluzând 133 subiecŃi cu cancer renal a arătat că fumatul este răspunzător pentru 26% din
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mai contestă determinismul în fenomenele organice; doar îl pun încă la îndoială în fenomenele psihice, cu toate monumentalele considerațiuni ale lui Vasile Conta din "Teoria ondulațiunei universale" și "Teoria fatalismului". În realitate însă, nu-i cazul de a deosebi prin cauzalitatea lor fenomenele psihice de cele organice; căci, în ultima analiză, fenomenele psihice sunt tot fenomene organice. "Gândirea, activitatea intelectuală, e un proces legat de creier și în special de scoarța cerebrală, tot așa cum digestia, activitatea gastrică, este legată de aparatul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unică"112. Determinismul organo-psihic este pentru Zosin o realitate absolută. "Actele omului genial sunt strict determinate ca și cele ale idiotului, pentru care se admite mai cu ușurință izbucnirea lor din rudimentara închegare cerebrală. Omul genial și idiotul, sub raportul cauzalității actelor lor, sunt deopotrivă de iresponsabili. Actele lor își găsesc rațiunea deplină în determinismul organo-psihic"113. Crima, act eminamente social (antisocial), nu poate fi analizată decât pe criterii sociale. " Noțiunea responsabilității afirmă Zosin -, neavând nici un temei, precum am arătat, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
avem acum mijloace care dau din acest punct de vedere rezultate de netăgăduit", încheindu-și raportul menționat cu cuvintele: "Se poate spera că, printr-o bună profilaxie, această boală să dispară. Dacă cretinismul este legat du gușă prin raportul de cauzalitate, ar trebui să dispară în același timp". Pe linia acelorași preocupări cu caracter medico-social, opera psihiatrică a lui C. I. Parhon se remarcă printr-o atitudine politică prea cunoscută pentru a mai fi necesar să o subliniem. Este suficient să
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
analizează definițiile − unele contradictorii − date ergativității în diverse studii și redefinește acest concept: ergativitatea este un fenomen discursiv și cognitiv amplu, care implică un anumit grad de exprimare (mai bine zis, de omitere sau de punere în plan secund) a cauzalității proceselor și a stărilor exprimate de verbe. Definiția lui, interesantă numai ca tip de abordare, este destul de largă și de inexactă, ignorând numeroase aspecte morfosintactice pe care le presupune ergativitatea. 3.4. Ergativitatea la nivel lexical și semantic Dixon (1987
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbele tranzitive și de cele inergative, pe când vP proiectat de pasive și de inacuzative nu reprezintă o fază. Wechsler (2005) arată că analiza de tip micul v are atât aspecte pozitive (există o sursă gramaticală generalizată pentru agentivitate și pentru cauzalitate, în afară de sensul lexical inerent al anumitor verbe; nivelul la care acționează agentivitatea opțională este structura argumentală, nu structura propoziției), cât și aspecte negative (legătura cu creșterea valenței sau cu selecția și atribuirea/verificarea rolurilor tematice). Pentru a explica diferența dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Abordarea aspectuală (Levin și Rappaport Hovav 2005: 87, 89, 90, 98, 99, 103, 109−111, 113 − vezi și supra, 4.4.) este fundamentată pe ideea că importante sunt proprietățile temporale ale evenimentului, inclusiv structura lor mereologică (parte−întreg). Agentivitatea și cauzalitatea nu sunt incluse între criteriile de clasificare aspectuală. Clasele definite pe baza proprietăților temporale și cele definite pe baza proprietăților de cauzalitate sunt considerate ca fiind fenomene lingvistice diferite. Clasificarea aspectuală a propozițiilor care conțin anumite verbe este determinată de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fundamentată pe ideea că importante sunt proprietățile temporale ale evenimentului, inclusiv structura lor mereologică (parte−întreg). Agentivitatea și cauzalitatea nu sunt incluse între criteriile de clasificare aspectuală. Clasele definite pe baza proprietăților temporale și cele definite pe baza proprietăților de cauzalitate sunt considerate ca fiind fenomene lingvistice diferite. Clasificarea aspectuală a propozițiilor care conțin anumite verbe este determinată de prezența și de natura obiectului direct: obiectul direct masiv sau nume nespecificat din punct de vedere cantitativ determină interpretarea atelică, iar obiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbal cauzal. Pentru detalii asupra teoriei lui Croft, vezi și Stan (2005: 224−229). Înscriindu-se în linia teoriei cognitive de tip cauzal, Lemmens (1997) arată că gramatica (engleză) acțiunii și a evenimentului este guvernată de două modele distincte ale cauzalității: modelul ergativ și modelul tranzitiv. În modelul ergativ, constituirea evenimentului începe cu Tema și acționează împotriva curentului de energie. Participantul Temă este evocat ca parte a miezului conceptual autonom al predicației procesuale (conform lui Langacker 1991). În sistemul lui Davidse
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Spre o paradigmă a gândirii sociologice Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte 9 1. STRUCTURILE GÂNDIRII SOCIOLOGICE Introducere 13 Partea I. SOCIOLOGIA EXPLICATIV| 17 A. Modelul cauzal 18 Capitolul 1. Explicația cauzală 18 Structura explicației cauzale 18 Dificultățile stabilirii cauzalității 22 Capitolul 2. Multicauzalitate și lanțuri cauzale. Structura standard a teoriilor sociologice cauzale 32 Unicauzalitate/Multicauzalitate 32 Lanțuri cauzale 36 Structura standard a teoriei cauzale 38 Modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice 45 B. Modelul sistemic 48 Capitolul 3
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiectiv: care este rolul conștiinței în explicarea fenomenelor sociale? putem atribui conștiinței, alături de factorii obiectivi, o contribuție explicativă independentă? și dacă da, în ce ar putea consta aceasta? Explicația obiectivă apare în două variante distincte: modelul cauzal și modelul sistemic. Cauzalitatea reprezintă schema explicativă cea mai simplă, dezvoltată cu succes în științele naturii, și pentru care sociologia a manifestat de la început o atracție deosebită. Multe dintre explicațiile pe care le găsim în sociologia actuală sunt de tip cauzal. Alături și, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cauzal" Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂtc "Capitolul 1 EXPLICAȚIA CAUZALĂ" Explicația cauzală joacă în toate științele, inclusiv în sociologie, un rol fundamental. Ea pare să fie o schemă explicativă universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme explicative (funcțională, structuralăetc.) fiind forme complexe, compuse la rândul lor din mai multe relații cauzale, în consecință reductibile la cauzalitate (Stinchkomb, 1968). Alții consideră că nu toate tipurile de explicație științifică sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
universală folosită, în toate disciplinele științifice, pentru explicarea oricărui fenomen. Unii consideră cauzalitatea a fi schema explicativă elementară, toate celelalte scheme explicative (funcțională, structuralăetc.) fiind forme complexe, compuse la rândul lor din mai multe relații cauzale, în consecință reductibile la cauzalitate (Stinchkomb, 1968). Alții consideră că nu toate tipurile de explicație științifică sunt reductibile la cauzalitate, existând și explicații noncauzale (Nagel, 1961; Kaplan, 1965). În această lucrare, analiza se va concentra asupra caracterului distinctiv al diferitelor scheme explicative utilizate în sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]