3,154 matches
-
ocupa jumătate din cameră, și ei dormeau pe niște saltele umplute cu frunze de fag, atunci când s-au trezit cu dezertorul ăla care venise dracului descălțat prin zăpadă. Spunea că poliția e pe urmele lui, și ei i-au dat ciorapi de lână și i-au ținut de vorbă pe jandarmi până ce i-au dispărut urmele. În Schrunz, În ziua de Crăciun, zăpada era așa de strălucitoare că te dureau ochii când priveai pe fereastra cârciumii și Îi vedeai pe oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
umblă. Deasupra era podul, și acolo dormeau Bill, taică-su și câteodată, Nick. În spatele podului era un șifonier. Mutaseră paturile de campanie ca să nu le ude ploaia și le acoperiseră cu niște prelate. Bill se-ntoarse cu o pereche de ciorapi groși din lână. — Nu mai e vremea să umbli fără șosete, Îi zise. Da’ n-am nici un chef să m-apuc iar să le port. Își puse șosetele și se prăbuși Înapoi pe scaun, punându-și picioarele pe grătarul din fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Știa că e destul de obosit cât s-o poată opri. Vărsă restul de cafea din ibric și scutură zațul În foc. Își aprinse o țigară și intră-n cort. Așezându-se pe pături, Își scoase pantofii și pantalonii, apoi Înfășură ciorapii și-i băgă-n pantaloni, făcându-și o pernă, și se băgă sub pături. Privea prin deschizătura cortului cum strălucea focul când vântul nopții sufla peste el. Era o noapte liniștită. Din mlaștină nu se auzea absolut nimic. Se Întinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
localitatea Harskut, capturând aici trei sute de prizonieri și un convoi de aprovizionare cu materiale de război, echipament, armament, muniții și alimente ale unei formațiuni militare maghiare. În felul acesta, ostașii regimentului meu s-au echipat cu căciuli, cojoace, fulare, mănuși, ciorapi de lână și bocanci de vânători de munte, echipament care ne a prins bine și mai târziu, în luptele din munții Tatra ai Cehoslovaciei. Acu m, bine înțoliți cu echipamentul de captură, am prins și mai m ult curaj, și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sorcovă, că noi stăm la etajul cinci ! EL Și ăsta-i un motiv să ...a...so...Sițo ! ăștia -s hoți ! Ca la Schiller. EA Dramaturgul ? EL Nu. Dentistul din colț. I-au luat, săracul, 5000 de dolari, cât păstra la ciorap, că purta numere mari. Plus șai’șpe verighete ! EA Șai’șpe ?!? EL Da, că le înnodase într-un lanț de 46 de bucăți. Cel puțin la ăsta hoții au intrat civilizat, pe ușă, nu ca la noi, pe geam. EA
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
spună Papua, Noua Guinee, se va sinucide, la patefon se-aude Django Reinhardt, un swing scînteietor cu accente rapide și arpegii În cascadă și Lili purcede la fapte: urcă la etaj pe scara interioară, Își trece peste cap lațul unui ciorap prins Într-un cui, În chip de spînzurătoare nebrevetată, și-și dă drumul peste privirile comesenilor. Ciorapul este supraelastic, și Lili nici n-apucă să aterizeze că și zboară-napoi spre tavan. Johnny se repede s-o prindă, o prinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
accente rapide și arpegii În cascadă și Lili purcede la fapte: urcă la etaj pe scara interioară, Își trece peste cap lațul unui ciorap prins Într-un cui, În chip de spînzurătoare nebrevetată, și-și dă drumul peste privirile comesenilor. Ciorapul este supraelastic, și Lili nici n-apucă să aterizeze că și zboară-napoi spre tavan. Johnny se repede s-o prindă, o prinde, Faye se enervează și Johnny-i dă drumul fetei care e trasă din nou În sus, ratîndu-și sinuciderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
urma urmei Îl lăsa să locuiască la el, Îl tot scăpa din cele mai neașteptate Încurcături -, Îi cere ca la șezătoare un cîntec normal, vesel, de apartament, rusesc, audiindu-l În timp ce mănîncă castraveciori și bea șampanie ținînd o tîrfă cu ciorapii rupți pe genunchi, vrea o melodie clară, pe care să danseze, Sașa Își dă toată silința, se execută preț de cîteva note, Însă derapează repede și În cameră apare ceva straniu, periculos, șoferu-l Înjură și-l trimite la culcare, artist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
dar la dînsul ba, că ningea. Ziarele pe care mă silesc Radu Călin Cristea, Țeposu și Buduca să le citesc, sub amenințare cu cazna demascării sau depunctarea la salariu, se Împletesc În liniște (motivul liniștii), cu andrelele, și iese un ciorap de lînă purtat. Tema ciorapului: una antimaghiară pe față, două comuniste tot pe față, că n-are dos. Ținut mai la distanță, din pricina mirosului, se Întrezărește și Portretul Conducătorului, iar În zona călcîiului, adică Socialistul nr. 3, găsim versuri. „Val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ningea. Ziarele pe care mă silesc Radu Călin Cristea, Țeposu și Buduca să le citesc, sub amenințare cu cazna demascării sau depunctarea la salariu, se Împletesc În liniște (motivul liniștii), cu andrelele, și iese un ciorap de lînă purtat. Tema ciorapului: una antimaghiară pe față, două comuniste tot pe față, că n-are dos. Ținut mai la distanță, din pricina mirosului, se Întrezărește și Portretul Conducătorului, iar În zona călcîiului, adică Socialistul nr. 3, găsim versuri. „Val mare de pînză ridica-vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
rubrică ingenios intitulată „Gagici și pisici”. Tonul e muribund, imaginația, surdo-mută, iar nudurile, patologice. Să vedem: „Femei și pisici; cărui fapt Îi datorăm această asemănare?” Poate blănii. Urmează o strălucitoare analiză care mai că eclipsează femeia fără pisică dar cu ciorapi cu dungă din poza alăturată. Mai Întîi a fost epoca matriarhală, cînd pisicile prindeau șobolani, apoi a venit antichitatea, cînd pisicile erau venerate și cînd „legăturile dintre femei și pisică s-au accentuat În lumea greco-romană”, și, odată cu Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
avion”. Și mai constructiv. S-a făcut ora 23. Așa că iau prima pagină a revistei cu iubirea de care nu mă despart nici la capul patului și admir reproducerea integrală a unei doamne superbe, Îmbrăcată doar cu o pereche de ciorapi Înnodați În dreptul genunchilor. Ceva mă face totuși (iubirea) să cred că-i o poză mai veche a lui Adrian Păunescu. Îmi sare somnul și conspectez Românul: „Încă o lovitură de moarte dată opoziției. Ion Iliescu a reușit să-l convingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
e mama Maitreyiei, ci mai degrabă sora ei cea mare, într-atît era de tânără, de proaspătă și de timidă. O dată cu ea venise și cealaltă fată, Chabù, de vreo zece-unsprezece ani, care purta părul tuns și rochie de stambă, dar fără ciorapi și fără pantofi; iar pulpele și brațele ei goale, și fața ei oacheșă, frumoasă, mă făceau s-o compar în gând, amuzat, cu o țigăncușe. Ce a fost atunci, mi-e peste putință să povestesc aici. Aste trei femei, găsindu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
cerul, grupurile de cocotieri și grădina, să văd de sus cartierul acesta numai parcuri și vile, în care mă rătăceam la început aproape în fiecare zi. ― Pot veni așa cum sunt? Mă privi mirată. Explicai: ― Sunt în pantofi de tennis, fără ciorapi, n-am guler, n-am haină. Continuă să mă privească. Apoi întrebă deodată, straniu de curioasă: ― La d-stră cum se suie lumea pe terasă? ― Noi n-avem terase. ― Deloc, deloc? ― Deloc. ― Trebuie să îie trist. Cum vedeți, atunci, soarele? ― Pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și buzele straniu de roșii. (Amănuntul acesta m-a frapat: am aflat mai târziu că, de câte ori ieșea în oraș, își vopsea buzele cu pan, după ceremonialul eleganței bengaleze.) ― Te rog să-ți lași pantofii aici, îmi spuse ea. Rămăsei în ciorapi, și aceasta mă făcu să mă cred ridicul, zăpăcindu-mă și mai mult. Mă pofti să stau lângă ușa ce da în balcon, pe o pernă. Odaia părea mai degrabă o celulă. Deși era tot atât de mare ca și a mea
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
băiatul îl simțea nesigur pe el, stânjenit, marcat de imensitatea clădirii în care fiul său își câștigase un loc, fără nici un ajutor din partea lui. Îi înmână lucrurile pe care mama le considerase indispensabile unui elev intern, schimburi curate, cearșafuri, șervete, ciorapi și mâncare. Auzind de bursă, bărbatul oftă ușurat. Încercă, de mai multe, ori să-i spună ceva. Neîndrăznind până la urmă, mohorât de sfiiciunea care-l încurca, plecă la gară, după ce văzu școala și ferma. Ioan îl însoțise, ghicind că
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Întrebat: ― Unde stai? După ce Gruia a răspuns la Întrebare, securistul l-a atenționat: ― În drum, vom trece pe la sediul nostru, pentru a-mi lua un ajutor... În cursul acelei zile, i s-a scotocit casa palmă cu palmă. Până și ciorapii nespălați i-au Întors pe dos și pe față! Fără nici un rezultat, Însă... ― Să nu crezi că ai scăpat numai cu atât!... Cu aceste cuvinte, securistul și milițianul - ajutorul luat de securist - au ieșit val-vârtej și au dispărut cât ai
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dure lovituri de pedeapsă. Croh vede roșu contra lor. Lui Crainic îi face un portret-simbol: "abandon al demnității omenești". De ce? Mă întrebi de ce? Pentru că, înfometat la Aiud, sorbea ciorba în care torționarul, un evreu ungur scăpat de la Auschwitz, își storcea ciorapii murdari: "Mai vrei o porție, dom' ministru?" Mai vroia! Tare era scîrbit, povestind astea, Crohmălniceanu. El își lua mesele la Capsa. Ieșit din închisoare în '62, Crainic devenise un personaj umil. Numai Arghezi îl întrecea în lașitate: "Nu-l găsise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
știu pe unde umbli, pe unde întîrzii, să-mi fie frică de-un accident, să mă uit la tine cum dormi la trei dimineața...." "Să mă controlezi la trei dimineața, buiacă ce ești?" "... să-ți spăl cămășile, să..." "Spală-i ciorapii și cămășile lui Rusalin". "De ce lui Rusalin?" Pentru că meriți un tip fresher. îmi place cum pictează și, ca garnitură, e și îndrăgostit. Te descheie, te dezbracă frumos. Ai viețui ca-n poveste cu tînărul ăsta de la țară. O să te are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aproape cotidian spre Antoaneta-vache-qui-rit, acum cu părul mov ca vaca Milka. E de necrezut cît s-a putut schimba Gefielte fish ăsta de Milucă. S-o fi umflat așa de la plăcintele cercetătoarei unu? Subnutritul cu pantaloni boțiți, de belfer și ciorapi cu urechi și-a luat un aer academic extenuat, de mare cărturar, rector de școală înaltă, particulară. Nu se mai ocupă de poetaci și de prozatorași lunecați în uitare. Îi predă pe clasici, are "opinii și atitudini literare", lanț de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
e bună. 2) Mașini electrice pentru toți. Ar trebui să fie linii cu curent electric prin oraș și pentru mașini, nu numai pentru tramvaie. Și acel curent vine de la baraje și de la centrale cu vânt. 3) - Ce faci acolo, cu ciorapul ăla în mână? - Nu e ciorap, e ȘOSETOFON!... 5 ani și 11 luni Dragoș și locomotivele-fantomă sau Secretul locomotivelor Dragoș s-a gândit să facă o poveste cu fantome de trenuri sau fantome de locomotive. Un copil aflase de la tatăl
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
toți. Ar trebui să fie linii cu curent electric prin oraș și pentru mașini, nu numai pentru tramvaie. Și acel curent vine de la baraje și de la centrale cu vânt. 3) - Ce faci acolo, cu ciorapul ăla în mână? - Nu e ciorap, e ȘOSETOFON!... 5 ani și 11 luni Dragoș și locomotivele-fantomă sau Secretul locomotivelor Dragoș s-a gândit să facă o poveste cu fantome de trenuri sau fantome de locomotive. Un copil aflase de la tatăl lui că nu mai există locomotive
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
în acel Land Rover să aflau o huidumă și șeful ei cu tatuaj pe mână. Nu știu. Numai pentru că Magicianul a spus asta? Fii serios.. Trecu pe lângă o vitrină luminată a giorno în care străluceau manechine îmbrăcate în desuuri provocatoare. Ciorapii negri, cu portjartier, îi atraseră atenția pentru câteva fracțiuni de secundă - și-o imagină pe Lucia, instantaneu, iar gura se umplu de salivă -, iar el trecu mai departe în timp ce i se perindau prin fața ochilor imagini erotice. Simți o mână pe
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
o ceașcă din care sorbea, la diferite intervale de timp), Detectivul, moșulețul acela enervant care - hocus-pocus! - apăruse și dispăruse ca și cum nu ar fi existat vreodată și... Lucia. O Lucie încercănată, plânsă, cu fustă scurtă, prea scurtă pentru o înmormântare, cu ciorapi rupți în dreptul genunchilor juliți și păr pleoștit, udă din cap până în picioare, ca o găină plouată, trăgând după ea un coș metalic de cumpărături din hypermarket. Un coș gol. Și care scârțâia înfiorător. Nimeni nu-i aruncă vreo privire. Sări
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
spune Scriitorul), unde este Lucia? Nu aici, în orice caz. Dar unde? La ea acasă, evident. Mai devreme alerga în fața mea. Mda, nu pot să te contrazic. Ceva mai devreme mergea în urma unui dric tras de patru cai mascați, avea ciorapii rupți în genunchi, era plânsă toată, încercănată și deprimată, iar mortul din sicriu erai chiar tu, îmbălsămat și ferchezuit ca toți morții. Exact, așa a fost, alături de ea mai erau și alții... Huiduma, Omul cu Tatuaj, Agentul Imobiliar... De unde știi
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]