3,276 matches
-
creează este una apocaliptică, însă se dovedește ineficientă pentru o luare de poziție fermă, tocmai prin faptul că se folosește, la rândul său, de acești cyber-monștri ce distrug sufletul 15. În cazuri izolate, o viziune similară este întâlnită și la clerici, însă bună parte dintre ei împărtășesc ideea folosirii noilor tehnologii cu multă chibzuință. Părintele Paisie Aghioritul (1924-1994), vorbind despre ușurința cu care omul se lasă copleșit de lumea materială, adresa peste veacuri îndemnul ca: " Atunci când munca e complexă, și mintea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
astfel de vizionare, însă "pogorârea duhului Sfânt", invocată în mai toate ritualurile bisericești, este o chestiune ce ține de coparticipare atât din partea clerului, cât și a credincioșilor. Toate Sfintele Taine presupun existența cel puțin a unui credincios și a unui cleric 55. Cât privește pomelnicele on line56, metoda este vădit pur lumească, de colectare de fonduri de la cât mai mare distanță. Este un demers condamnabil în sensul că depărtează omul de biserică și arată prăpastia creată între banul văduvei și dorința
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
on line56, metoda este vădit pur lumească, de colectare de fonduri de la cât mai mare distanță. Este un demers condamnabil în sensul că depărtează omul de biserică și arată prăpastia creată între banul văduvei și dorința prea materialistă a unor clerici care susțin astfel de demersuri. Desigur, secularizarea este o consecință a faptelor noastre, însă ea nu trebuie expres expusă, oricât de justificabile ar fi ofertele virtuale. Credința, ritualul, cuvântul, taina sunt fără putința de a fi oferite virtual, au un
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de spus. Totuși trebuia să spuie ceva, căci asta era slujba lui. Mai bine ar fi fost să fie întrebat înainte de fapta cea crâncenă, dar împărații au narav să făptuiască întăi și să întrebe după aceea. — Mărite stăpâne, a suspinat clericul, nici un fir de păr și nici un pai nu se clintește aici pe pământ fără știrea lui Allah cel veșnic. N-avem nimic de făcut. Să ne închinăm și să ne supunem. Marele Soliman s-a simțit mai mic decât toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un imperiu real, cel al Japoniei. Descris succint în Partea a III-a a narațiunii utopice, arhipelagul nipon, atins de Gulliver la capătul unui periplu prin Laputa, Balnibarbi, Luggnagg și Glubbdubdrib, apare în prelungirea atmosferei fantastice din țările inventate de clericul irlandez. Mai precis, între planul ficțional și cel real se stabilește un insolit raport de contiguitate: felcerul duce cu sine o scrisoare a monarhului din Luggnagg către Mikado, care este deschisă de ultimul cu mare pompă la Curtea Imperială. Contaminarea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
inocent al ludicului. Prin urmare, jocul devine o modalitate de asceză, o disciplină de concentrare a atenției și de contemplare privilegiată a frumosului absolut (de altfel, mulți dintre maeștrii de go intrau în ierarhia călugărilor budiști, asumându-și nume de clerici). Oglindă transfiguratoare a realității, jocul însuși trebuie să rămână fidel calității umane ultime, care normează comportamentul perfect în societate. Astfel, înfruntarea este pusă la punct cu precizia unui act deopotrivă moral și artistic. Întocmai lui Joseph Knecht, magister ludi al
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Copiii Îl adorau fiindcă se comporta aidoma lor; tineretul se desfăta În compania lui, fiindcă era Încă tânăr și nimic nu-l șoca. În țara și la timpul potrivit, ar fi putut fi un Richelieu, dar În prezent era un cleric foarte moral, foarte religios (deși nu excesiv de cucernic), care Învăluia Într-un mare mister sforile vechi pe care Încă le mai trăgea și aprecia preaplinul vieții chiar dacă nu se bucura de el În totalitate. El și cu Amory s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
nori”), cât și pe „ceia ce merg pe la vrăjitori” (Pravila de la Târgoviște, 1652) sau „ceia ce aduc vrăjitori la casele lor” (Șapte taine a bisericii, 1645) (vezi 112, p. 116). Astfel de texte erau redactate în primul rând pentru uzul clericilor, nu doar pentru a-i stimula la o campanie antivrăjitorească și antipăgână în rândul enoriașilor, dar și pentru a eradica practicile magice din chiar rândul lor. Texte de exorcizare a diavolului („a dracului din ape”), scrise și transcrise de preoții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Neamț, 1844). 6. Zgrăbunțaș - solomonar în diferite regiuni ale țării sunt folosite și alte denumiri pentru solomonar. Astfel de apelative provin, de regulă, fie din sinonime populare pentru vrăjitor (vâlhaș, farmazon, om meșter) sau pentru 267Balaurul și solomonarul preot („cliric” = cleric), fie din confuzia cu alte ființe mito-folclorice (șercan, balaur, strigoi sau moroi de ploaie, vârcolac care trage apele), fie din derivate la solomonar (șolomonar, solemonar, sodomonar, solomon, soloman, șolomăț etc.) (3, p. 48 ; 33, p. 124 ; 39, p. 29 ; 65
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
după un secol : „Astăzi nu se poate încerca pătrunderea științifică în sufletul acestui neam fără întrebuințarea integrală a trebuincioaselor cărți pe care le-a pregătit, poate fără a-și da seama pe deplin de toată însemnătatea lor, harnicul și modestul cleric” (14). Inițiativa Revistei de istorie și teorie literară de a publica în 1988 un capitol inedit („Mătrăguna”) din lucrarea lui Simeon Fl. Marian a fost lăudabilă, dar nu a umplut un gol, ci abia l-a revelat. Un gol care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încerc să caracterizez, într-un singur cuvânt, viața și, mai ales, activitatea arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu, asumându-mi în mod conștient riscul generalizării, probabil cel mai potrivit ar fi curajul. Pentru că nu am cum altfel sintetiza activitatea sa de cleric ortodox, combatant, misionar și organizator printre țiganii vremii, dar și de susținător al ideii cremațiunii, deopotrivă. Dacă iau în calcul rezultatele notabile obținute de Șerboianu în aceste direcții, cu certitudine un alt cuvânt, care vine în completarea firească a celor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
activitatea sa de cremaționist, cercetările efectuate doar au menționat acest lucru, fără a preciza mai multe detalii și, implicit, a căuta explicațiile unei asemenea opțiuni 3. Or, având în vedere doar simplul fapt că Șerboianu a rămas până astăzi unic cleric ortodox cremaționist, cu siguranță această latură a preocupărilor sale merită restituită. Chestiunea devine cu atât mai importantă cu cât, după cum vom vedea, prin asumarea acestei laturi, Șerboianu s-a pus de-a curmezișul unei critici vehemente din partea mediul ortodox al
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acțiune vehement anticremaționistă. Mai mult, dacă considerăm impunerea cremațiunii, ca modalitate de dispunere asupra cadavrului, drept o confruntare între tradiție și modernitate, contribuția arhimandritului ne apare ca fundamentală, raportată la nivel global. Până acum nu am știință de vreun alt cleric ortodox din acea epocă și din perioadele anterioare, pe plan mondial, care să fi desfășurat o activitate similară. Prin urmare, Calinic I. Popp Șerboianu devine un punct de referință într-o istorie sinuoasă a cremațiunii pe plan global. Pentru aceste
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
parte, Lăzurică era acuzat cum că urmărea scopuri politice prin asociația sa. Lăzurică, țigan prin origine, specifica, într-un referat întocmit de același comisar Gheorghiu, că situația în care Șerboianu nu era țigan și nu mai făcea parte din rândurile clericilor ortodocși, precum și intenția acestuia de a îi converti la grecocatolicism pe țigani, au fost decisive în ruptura dintre ei. De asemenea, Lăzurică arăta ca în acțiunea sa era sprijinit de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române 60. Andrea Varga a constatat faptul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cauzei ce o susțineau, cât și de iminenta victorie a acesteia pe viitor. Din acest punct de vedere, retorica cremaționistă a fructificat prezența lui Șerboianu în paginile Flăcării Sacre, nu doar prin simpla tratare a unei subiect spinos de către un cleric ortodox convertit, ci, mai ales, exagerând efectele acesteia. Astfel, Flacăra Sacră sublinia cu mare satisfacție, în câteva rânduri, faptul că Șerboianu, prin intervențiile sale, determinase chiar o schimbare de atitudine în rândul clerului ortodox lucru neadevărat de altfel: "Ca un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
altfel, în al doilea număr al Flăcării Sacre se preciza limpede că sub pseudonimul Piconșer era vorba despre Șerboianu, care era lăudat pentru "îndrăzneala" sa de a sparge "canoanele" Bisericii Ortodoxe Române, printr-un act sinonim cu eroismul: "este primul cleric de la noi, care are curajul, demn de admirat, să exprime în mod public, părerea sa referitor la greșeala ce se face de capii bisericilor, refuzându-se, fără temei, serviciul religios oficial, celor care nu se împacă cu ideea că vor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cluj Napoca, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Andrei Andreicuț, a invocat în primul rând același citat, opunându-se acestui proiect 142. Șerboianu demonta astfel faptul că acest citat ar reprezenta un argument biblic al respingerii cremațiunii, reliefând situația în care clericii ortodocși îl invocau bazându-se, în esență pe ignoranța enoriașilor în ceea ce-l privește. Prin urmare, arhimandritul îl explica pe larg, atât în contextul biblic, cât și în sensul posibil al deslușirii sale pentru creștinii vremurilor de atunci. El recurgea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
atunci. El recurgea la largi citate biblice din Cartea Facerii, pornind de la facerea lui Adam și moartea sa pe Pământ, după comiterea păcatului la 930 de ani. Concluzia la care ajungea era aceea că sensul anticremațiune, atribuit respectivului citat de către clericii ortodocși, era complet eronat, acesta trebuind luat într-un sens mai larg, care nu ar cuprinde întreg versetul, ci mai multe: cele din Cartea Facerii III, versetele 17-20. Sensul atribut de către arhimandrit acestui citat era așadar următorul: "Din tot textul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Matei Cap X 28)"156. Această concluzie îi deschidea pârtia criticii deschise asupra forurilor superioare ale Bisericii Ortodoxe Române și a unor preoți ortodocși care considerau cremațiunea o operă francmasonă. El reliefa faptul că asemenea caracterizări aparțineau în mare măsuri clericilor, "după interes și necesitate". Însă aceste atitudini, din partea Bisericii Ortodoxe Române, nu constituiau o noutate după Șerboianu, ce invoca ca precedent graba nejustificată și neexplicată publicului larg de schimbare a calendarului de către forurile ortodoxe. Din nou, Șerboianu invoca, drept exemplu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că amândouă au mers paralel în decursul veacurilor și că nici una, nici alta nu ating măreția lui Dumnezeu și cu atât mai puțin legătura dintre El și om, adică Religia"164. Ultima parte a studiului 165 aruncă din nou acuze clericilor vremii, într-o comparație a discordanței dintre învățăturile Mântuitorului și exemplul său personal și apucăturile total greșite ale majorității preoților și ierarhilor vremii: Iisus a fost sărac, predica mergând pe jos, clericii vremurilor sale își făceau un ideal din bogăție
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
parte a studiului 165 aruncă din nou acuze clericilor vremii, într-o comparație a discordanței dintre învățăturile Mântuitorului și exemplul său personal și apucăturile total greșite ale majorității preoților și ierarhilor vremii: Iisus a fost sărac, predica mergând pe jos, clericii vremurilor sale își făceau un ideal din bogăție și utilizau toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și ierarhilor vremii: Iisus a fost sărac, predica mergând pe jos, clericii vremurilor sale își făceau un ideal din bogăție și utilizau toate mijloacele de transport pe care inițial le consideraseră invenții inspirate de Satana; Iisus se recrea prin rugăciune, clericii contemporanii lui prin fumat, discuții sterile, lectura ziarelor și implicare politică, alături de comoditatea și lipsa de responsabilitate asumată, prin transmiterea de enciclice și întrebuințarea "comunicării" cu poporul prin radio; Iisus era un admirator al lumii spirituale și materiale, preoții săi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
albastru sau electricitate), înecându-se în paradoxuri ("Și știți care a fost rezultatul acestei lupte, de formă? Marii apărători ai ortodoxiei (!?) au fost cei dintâi, cari au introdus electricitatea în bisericile lor!")166. Șerboianu trăgea astfel concluzii amare, cum că clericii vremurilor sale schingiuiau canoanele, "servindu-se de ele numai când voiesc să atace pe cineva și dându-le la o parte, când interesele lor personale sunt în joc"167. Cât privește cremațiunea, el reamintea că în cazul ortodocșilor nu exista
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Cât privește cremațiunea, el reamintea că în cazul ortodocșilor nu exista vreun canon care să condamne o asemenea practică, iar invocarea tradiției era insuficientă în acest caz. Ca o ultimă dovadă a lipsei de temei a întregii retorici anticremaționiste a clericilor ortodocși ai vremii, el apela din nou la o demonstrație logică, invocând tradiția "înhumării" lui Iisus Hristos: îmbălsămarea și depunerea într-un mormânt săpat în piatră a Mântuitorului ar fi reclamat, în virtutea respectării ad litteram a tradiției, urmarea întrutotul, ca
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a tradiției, urmarea întrutotul, ca tipar pentru toți creștinii care ulterior au decedat. Dar o asemenea situație a fost rezolvată, după arhimandrit, prin uzitarea simbolului: pânza pentru îmbălsămare și pământul aruncat peste mort, pentru a doua. Astfel, Șerboianu remarca consecvența clericilor de a jongla, ca argumente, doar cu ceea ce le convine pentru interesele proprii: "Va să zică, printr-un proces de abstracție, clericii unde le convin fac pământ din piatră; piatră din pământ etc. dar, în ruptul capului, nu voiesc să admită, că
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]