3,215 matches
-
copt pentru înmormântare se aruncă în podul casei îndată ce este scos din cuptor, ca să nu meargă norocul casei cu omul mort. La groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
groapă este dus cu patru sau doi boi. Boii aveau la gât „cingauă” (cbopote de aramă), iar în coarne la fiecare bou câte un ștergar lucrat frumos și o „pomană”. Se numește un băiat care să ia aceste lucruri din coarnele boilor în momentul pornirii la groapă. Pâinea din cornul boilor semnifică norocul celui mort la holde, iar acesta nu trebuie să meargă cu el în groapă. Se dau de trei ori boii înapoi și înainte, ca să nu se mai poată
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Ei sunt îndrumați de o persoană vârstnică, dar care nu îi va însoți. Toți sunt mascați, dar masca cea mai interesantă este capra. Băiatul cu această mască poartă un băț pe care este fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fixat un cap de capră cu două coarne. Peste el atârnă un material de culoare neagră, sub care băiatul mânuiește o sfoară ce pune în mișcare maxilarul inferior al caprei, în ritmul bătăilor de „dobă” ale unui alt băiat. Intre coarne capra are clopoței, care se mișcă și ei în același ritm. La intrarea în curte băieții întreabă dacă este primită capra, apoi intră în casă, capra rămânând afară. Se cântă corinda caprei, apoi aceasta este invitată să intre înăuntru. După ce
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
crească părul frumos. Taie puțin din păr și-l pun la rădăcina plopului, ca să crească mare ca plopul. In dimineața de Sântoader se face „fumăgar” ca să treacă fumul peste gospodarie spre a o feri de tunet. Se tund vacile între coarne și se afumă cu acel păr ca să nu se facă păduchi. In această zi se cuminecă și se duc „pause” pentru morți. In toate gospodăriile s-a fiert grâu încă din ajun ducându-li-se și celor care nu au
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
tradiționale, specifice zonei. Botezul se ținea în casa părinților noului născut iar nuntă în casa părinților celui ce i se spunea până atunci fecior în casă. După fiecare eveniment de acest gen, oamenii se odihneau și apoi luau din nou coarnele plugului pentru că timpul nu aștepta după ei. Viața își relua ciclul de fiecare dată și când muncă câmpului înceta erau cu iarnă la use. Erau ierni cu multă zăpadă și friguri napraznice." Ioan Tudor - Toderita , vatra a sufletului românesc. Monografie
Toderița, Brașov () [Corola-website/Science/300974_a_302303]
-
tăiată coada.si astăzi se poate vedea valea săpata de greutatea acestei cozi,în mijlocul pădurii taindu-o în două parti.aceasta vale numită și coadă Darmanului nu putea fi trecută de picior omenesc până când un cerb a rasturnat-o cu coarnele pierzandu-asi astfel capul.in locul unde cerbului i-a curs sângele a izvorât râul cerbul care există și acum și care spală coadă darmanului ajutând astfel oamenii să treacă de abruptul și alunecosul vaii.pentru că lupta s-ar purta mereu
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
pe malul stâng al Oltului, în locul numit "Cetatea Fetei", au descoperit o așezare de tip "Ariușd-Cucuteni-Tripolie", dovadă stau fragmentele de ceramică pictată bicromă și tricromă de tip "Cucuteni-Ariușd", fragmentele de vase, lingurile de lut pictate, topoarele plate de piatră și coarne de cerb, toate specifice acestei culturi. În stratul de humus al stațiunii s-au mai găsit fragmente ceramice și obiecte din fier din a doua epocă a fierului, dovedind faptul că peste o așezare neolitică s-a suprapus o așezare
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
sud-est de Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
1,7%). Pentru 5,65% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bahlui a județului Iași și era formată din satele Belcești, Ulmii Noi, Ulmii Vechi, Polieni, Liteni, Arama-Protopopu, Coarnele Caprei, Focurile și Munteni, având în total 5137 de locuitori. În comună funcționau cinci mori de apă și una de aburi, patru școli cu 231 de elevi (dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
231 de elevi (dintre care 34 fete) și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ și cu o populație de 5516 locuitori în satele Belcești, Munteni, Polieni, Satu Nou și Ulmi-Liteni (după ce satele Coarnele Caprei și Arama se separaseră pentru a forma comuna Coarnele Caprei). În 1950, comuna a fost transferată raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat, satele Ulmi-Liteni și Ulmi-Polieni luând atunci denumirile de "Liteni
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Cârligătura a aceluiași județ și cu o populație de 5516 locuitori în satele Belcești, Munteni, Polieni, Satu Nou și Ulmi-Liteni (după ce satele Coarnele Caprei și Arama se separaseră pentru a forma comuna Coarnele Caprei). În 1950, comuna a fost transferată raionului Hârlău din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Iași, reînființat, satele Ulmi-Liteni și Ulmi-Polieni luând atunci denumirile de "Liteni" și, respectiv, "Ulmi". Opt obiective din comuna Belcești sunt incluse
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
vrea ca avocatul lui, și croitorul lui, și valeții lui, ba chiar până și nevasta lui, să creadă în Dumnezeu, acestuia plăcându-i să creadă că astfel va fi escrocat mai rar, și că i se vor pune mai rar coarne. nu datorită unei descoperiri anume, ci progresiv. Pe de o parte e simplu de pus sub semnul întrebării existența creației așa cum e descrisă de religie: știința nu a putut dovedi concludent că a existat un potop mondial iar secvența evoluționară
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
ghearele fiecăruia din picioarelor sale, reprezentate ca niște mâini, un sceptru de aur și o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiționale ale Moldovei: capul de bour, privit frontal, și soarele, plasat între coarnele bourului, ambele pe fond roșu, simbolizând lumina zilei, respectiv o floare pentagonală (un trandafir) și luna, în faza de crai-nou, plasate ambele pe fond albastru, simbolizând renașterea. Două greșeli frecvente (inclusiv în vechime) privesc aceste elemente : capul de bour este
Stema Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299678_a_301007]
-
al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Moldovei Petru Rareș). Stema localității Dolhasca se compune dintr-un scut tăiat. În partea superioară, pe fond de contrahermină, un cap de bour cu gâtul conturnat, însoțit de o stea cu opt raze între coarne, un disc solar și un crai-nou, în stânga - toate de aur. În partea inferioară, pe fond roșu, un arbore dezrădăcinat - de asemenea, de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. Propunerea de stemă pentru Dolhasca
Dolhasca () [Corola-website/Science/299255_a_300584]
-
uitat în vedenie și, când priveam, parcă eram în capitala Suza, care este în țara Elamului și, stând cu privirea ațintită, eram pe fluviul Ulai." "* Și am ridicat ochii mei și m-am uitat și iată un berbec cu două coarne stând în picioare în fața fluviului și coarnele lui erau lungi, iar unul mai lung decât celălalt și cel mai lung creștea cel din urmă." Am văzut berbecul lovind cu coarnele la apus, la miazănoapte și la miazăzi și nici o fiară
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
eram în capitala Suza, care este în țara Elamului și, stând cu privirea ațintită, eram pe fluviul Ulai." "* Și am ridicat ochii mei și m-am uitat și iată un berbec cu două coarne stând în picioare în fața fluviului și coarnele lui erau lungi, iar unul mai lung decât celălalt și cel mai lung creștea cel din urmă." Am văzut berbecul lovind cu coarnele la apus, la miazănoapte și la miazăzi și nici o fiară nu-i putea sta împotrivă și nimeni
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
și m-am uitat și iată un berbec cu două coarne stând în picioare în fața fluviului și coarnele lui erau lungi, iar unul mai lung decât celălalt și cel mai lung creștea cel din urmă." Am văzut berbecul lovind cu coarnele la apus, la miazănoapte și la miazăzi și nici o fiară nu-i putea sta împotrivă și nimeni nu scăpa de asuprirea lui. El făcea ce voia și creștea." Și m-am uitat cu luare aminte și iată un țap venea
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
m-am uitat cu luare aminte și iată un țap venea de la apus pe deasupra feței pământului, fără ca să-l atingă. Și țapul avea un corn între ochi, care corn se putea zări." "* și a venit până la berbecul cel cu două coarne pe care l-am văzut stând în fața fluviului și s-a năpustit spre el cu toată tăria puterii lui." Și l-am văzut cum s-a apropiat de berbec, s-a întărâtat împotriva lui și a lovit berbecul și i-
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
văzut stând în fața fluviului și s-a năpustit spre el cu toată tăria puterii lui." Și l-am văzut cum s-a apropiat de berbec, s-a întărâtat împotriva lui și a lovit berbecul și i-a sfărâmat cele două coarne, iar berbecul nu mai avea putere să i se împotrivească; și l-a aruncat la pământ și 1-a călcat în picioare și nimeni n-a scăpat pe berbec." Și țapul a crescut foarte și când a ajuns puternic, cornul
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
împotrivească; și l-a aruncat la pământ și 1-a călcat în picioare și nimeni n-a scăpat pe berbec." Și țapul a crescut foarte și când a ajuns puternic, cornul cel mare s-a sfărâmat și am zărit patru coarne crescând în locul lor, spre cele patru vânturi ale cerului." "* apoi un al treilea regat de aramă, care va stăpâni peste tot pământul." După ce s-a luptat Alexandru Macedon, fiul lui Filip, care a ieșit din țara Chitim și a bătut
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
de distrugerea templelor și arderea textelor sacre zoroastrice. El este, de asemenea, cunoscut ca Eskandar-e Maqduni (Alexander din Macedonia), în persană, al-Iskandar Al-Makduni Al- Yunani, în arabă, אלכסנדר מוקדון, Alexander Mokdon în ebraică, și Tre-Qarnayia în aramaică (cel cu două coarne, aparent din cauza unei imagini bătute pe monede în timpul domniei sale, care aparent îl înfățișează cu cele două coarne de berbec ale zeului egiptean Amon). În Egipt, Alexandru a fost portretizat ca fiul lui Nectanebo al II-lea, ultimul faraon înainte de cucerirea
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
din Macedonia), în persană, al-Iskandar Al-Makduni Al- Yunani, în arabă, אלכסנדר מוקדון, Alexander Mokdon în ebraică, și Tre-Qarnayia în aramaică (cel cu două coarne, aparent din cauza unei imagini bătute pe monede în timpul domniei sale, care aparent îl înfățișează cu cele două coarne de berbec ale zeului egiptean Amon). În Egipt, Alexandru a fost portretizat ca fiul lui Nectanebo al II-lea, ultimul faraon înainte de cucerirea persană. În Coran, el a fost o figură eroică, care a construit un zid de apărare împotriva
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
apoi in lumea cunoscută în căutarea fântânii tinereții, în cele din urmă devenind un profet. De remarcat este faptul că Bucefal, calul său favorit, a fost numit Ducipal, care înseamnă "cap de taur", făcând aluzie la forma unui taur cu coarne în frunte. În India și Pakistan, mai precis Punjab, este cunoscut sub numele de "Sikandar", derivat din persană. În Europa medievală a fost inclus în categoria celor " Nouă vrednici" , un grup de eroi care au toate calitățile ideale ale cavalerismului
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
cu Osiris. Ca mod de reprezentare, la început, Hathor era adorată în forma unei bovine. Mai târziu, este reprezentată ca o femeie cu cap de vacă și în final cu un cap uman, deși uneori este reprezentată cu urechi și coarne similare cu cele ale bovinelor. Reprezentarea cea mai întâlnită este aceea în care Hathor are două coarne cu discul lunar în mijloc.
Hathor () [Corola-website/Science/298862_a_300191]