3,836 matches
-
trecut, Emilia Comișel face câteva cercetări folclorice care se continuă și în anii optzeci. Este important faptul că studiile documentare făcute de Emilia Comișel cuprind întreg repertoriul în localitatea în care sunt realizate. Astfel, în Ovcea, vor fi descoperite 18 colinde, 9 balade (3 fantastice- Voichiță, Iovan Iorgovan, Șarpele, 5 haiducești - Gruia lui Novac, Pătru Mandu, Crăișor cu mult dor, Mârză, Fata răpită de turci, păstorești- Miorița), 68 cântece propriu-zise, 2 doine, 16 melodii din repertoriul de dans, 7 strigături, 3
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
lui Vlaicu, Doi ca la Fira etc. creațiile din cadrul repertoriului copiilor, cântecul de leagăn, repertoriul funebru, repertoriul de primăvară-vară ( dodoloaiele ), sunt prezente într-un număr destul de mic și chiar se poate spune că sunt pe cale de dispariție; creațiile folclorice precum colindul, cântecul de stea, bocetul - prezente mulți ani în urmă, sunt acum pe cale de dispariție, pe când repertoriul de dans sau cântecele propriu-zise mai exisată și astăzi, au o viață vie; cu toate că populația româneasă din partea sârbească a Banatului a migrat în aceste
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
treia, că cei "peste 10 000 de copii români" închiși (adică de legionari; cifra, cum am mai spus, este cu multe mii exagerată) "nu vor rămîne nerăzbunați". Și n-au rămas. Chiar în ziua de Crăciun, Nae Ionescu își scrie "colindul": un editorial intitulat, semnificativ, Măcelul. Este un text ieșit din comun, unul codat, ale cărui chei sunt presărate în editorialele anterioare, în ideologia mișcării legionare (mai ales în partea ei religioasă) și în atmosfera de catastrofă și de război civil
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
îmbrăcăminte, articole sport, marochinărie, cosmetice, bijuterii, sticlărie, brazi artificiali, artizanat, cadouri hazlii, vinuri, dulciuri, ornamente și aranjamente pentru pomul de Crăciun. Pe toată perioada expoziției vor avea loc manifestări artistice, prezentări de modă și coafuri speciale pentru noaptea de Revelion, colinde, muzică ușoară, populară și bisericească. Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 14 decembrie, la ora 11. Orarul de vizitare este zilnic între orele 10 și 20. D. B.
Agenda2005-50-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284482_a_285811]
-
adăpostea în subsol o cameră de repetiții pentru formații de muzică rock, iar, în unele zile, holul principal se transforma în discotecă. Pe-același etaj cu cenaclul, răsărise și-o sală de cor, unde tinerele talente ale Universității București exersau colinde, hore și rapsodii. Dacă n-ai fi știut că ești pe vremea lui nea’ Nicu, ai fi jurat că totul merge strună, ca niciodată. Zgomotul tobelor sau al difuzoarelor sparte din hol devenea la un moment dat asurzitor, întreaga clădire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asemănător, îmbrăcat în albastru și-adus din Uniunea Sovietică: Moș Gerilă. Moș Gerilă avea ghete groase, stahanoviste, o stea roșie cusută pe șapcă și niște cărți în mâini. Nu părea interesat de distribuția nocturnă de jucării și nici nu cânta colinde, ca Moș Crăciun. Motivul răpirii rămânea necunoscut: unii ziceau că Moșul fusese legionar, alții că lui Nicolae Ceaușescu îi căzuse bradul în cap la patru ani. În fine, mai erau unii care susțineau că Moș Crăciun fugise în străinătate, de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
folclor: suita de articole Figuri din mitologia română de Traian Achim (acesta transcriind și compunerile Vers frumos și Bucurie, datând de pe la 1820-1830, ale poetului țăran Simeon Pop din Abrud), completată de o legendă populară comunicată de Ștefan Cacoveanu și câteva colinde (în numărul de Anul Nou 1923). Redacția dă o atenție deosebită literaturii aforistice: se reproduce din volumul Pietre pentru templul meu al lui Lucian Blaga și din Dicționarul de citate al lui B. Marian etc. De menționat și două articole
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
de pe o largă arie folcloristică („De la Tulgheș și până la Brad, și din Maramureș până în Olt, de pretutindenea”), publicată parțial în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
în presă (peste trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad înalt și Stan de piatră, Trei feciori, Trei pene, Pe dealul
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
trei sute cincizeci de cântece, strigături și balade apar în „Convorbiri literare” între 1881 și 1891) și în volumul Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane (1914), care conține mai mult de trei sute de piese, de la colinde cosmogonice până la colinde cu caracter epico-eroic. Colecția constituie prima contribuție de seamă la cunoașterea speciei, remarcându-se - cum observă Ovidiu Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad înalt și Stan de piatră, Trei feciori, Trei pene, Pe dealul cu stânjinii și
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de Ioan Micu Moldovan între 1863 și 1878, se remarcă prin diversitatea tematică și stilistică a liricii antologate. Culegeri: Colinde din Ardeal. Datini de Crăciun și credințe poporane, București, 1914; Etnografice, Blaj, 1929; Flori de câmp (Doine, strigături, bocete, balade), îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976. Antologii: Legendariu românesc, Blaj, 1884. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, III
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
a numeroase studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, În tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul În orientul și În sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte În folcloristica
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă viitorul lui, familiei și turmei sale, este un bun gospodar ce vrea ca existența să nu i se desfășoare la Întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării omului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și În obiceiurile populare, pomul de măr sau ramura de măr sunt Încărcate de sacralitate. Mărul este numit pomul vieții, arbore cosmic, mireasa Își Împletește cununa din flori de măr. «Flori albe de măr» e o incantație magică de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar altele pleacă din localitate. Seară de Ajun. Zilele scurte ale unui decembrie mohorât și fără zăpadă aduc înserarea la puțină vreme după mijlocul zilei. Grupurile de colindători se perindă pe la ușile apartamentelor anunțând cu voci melodioase nașterea Domnului. Versurile colindelor și glasurile limpezi ale copiilor se intersectează cu urările ce și le adresează vecinii, cu invitațiile ce și le fac la un pahar de vin, la o bucată de caltaboș, cârnaț sau cozonac. Pe casa scării pătrund din bucătării aromele
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
puternic glandele salivare. Stau în camera de zi, cu televizorul deschis și încerc să-mi împart atenția între imaginile de pe ecran și cântecele colindătorilor. Constat cu plăcere că deși au trecut aproape șapte decenii de când umblam și eu cu Steaua, colindele au rămas cam aceleași: Steaua sus răsare, Trei crai de la răsărit, Velerim și veler Doamne, O, ce veste minunată! ș.a. Îmbujorați și voioși, copiii se străduiesc să cânte cât mai frumos, animați de convingerea că ei sunt vestitorii nașterii lui
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Din dragoste pentru muzică și pentru plăcerea de a cânta în anul 2002, un grup de cadre didactice pun bazele grupului coral „Voces”, la început cvartet, apoi cor de voci egale și în final cor mixt cameral. Diversitatea repertoriului, de la colinde românești și străine, prelucrări populare românești („Mociriță cu trifoi” N. Balan, „Dor mi-i bade”Ioan Danielescu) la piese din folclorul altor popoare „La Veneranda” - Italia, „Don’t by the river side” - America, „Yo vendo dos ojos negros” - Chile, face
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
veșnicia s-a născut la sat, deoarece aici sunt valorificate și promovate tradițiile populare. Slobozite de interdicții, după Revoluție, tradițiile au renăscut dând farmecul specific sărbătorilor de iarnă. Ansamblul STEJĂRELUL, sintetizând într-un program specific tradițiilor populare cu măști, a colindelor sau plugușoarelor, tezaurizează aceste valori pentru cei care n-au avut ocazia să le cunoască sau pentru cei care ne vor urma. Muzica tradițională de sorginte creștină ne încântă în preajma sărbătorilor prin corul seminariștilor din Huși, coruri de tradiție (al
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
intra în grup mai mult de 16 elevi. Iar în clasă suntem 30. Nu puteam toți să încăpem în grup. Am avut noroc și am fost selectat de doamna, ceea ce m-a bucurat foarte tare. Am început repetițiile, începând cu colinde. Doamna ne-a pregătit negative și a cântat alături de noi. Eram mândri că am învățat chiar un colind imprimat de doamna învățătoare pe un album personal. Cât de mândri eram la prima noastră apariție pe scenă! Ne-am îmbrăcat frumos
Sfera by Albu Adelin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93577]
-
în grup. Am avut noroc și am fost selectat de doamna, ceea ce m-a bucurat foarte tare. Am început repetițiile, începând cu colinde. Doamna ne-a pregătit negative și a cântat alături de noi. Eram mândri că am învățat chiar un colind imprimat de doamna învățătoare pe un album personal. Cât de mândri eram la prima noastră apariție pe scenă! Ne-am îmbrăcat frumos, în costume populare moldovenești. Am participat la concursul „Din lumina sfântă, un dar", la care am obținut Premiul
Sfera by Albu Adelin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93577]