7,605 matches
-
verbală a supărării nocive ne poate afecta relațiile interpersonale și îi poate determina pe ceilalți să se simtă amenințați și intimidați; • privită dintr-un alt unghi, starea de supărare nocivă are consecințe atât în plan mental, cât și în cel comportamental. În plan mental, cele mai importante tendințe surprinse de psihologul britanic în modul de a gândi al supăratului nociv sunt: a. supraestimarea gradului de intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
intenționalitate și de malițiozitate a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării nocive; b. a ne considera pe noi absolut corecți, iar cealaltă persoană absolut incorectă; c. incapacitatea de a sesiza punctul de vedere al celuilalt; d. plănuirea răzbunării. În plan comportamental, cele mai importante tendințe de acțiune sunt: a. atacul fizic asupra celuilalt; b. atacul verbal la adresa celuilalt; c. atacul pasiv-agresiv asupra celuilalt; d. recrutarea de aliați împotriva celuilalt; e. transferul atacatorului către o altă persoană, un alt obiect sau un
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a acțiunii persoanei care constituie ținta supărării benefice; b. a nu ne considera pe noi absolut corecți, iar pe celălalt absolut incorect; c. capacitatea de a sesiza (și) punctul de vedere al celuilalt; d. a nu plănui răzbunarea. În plan comportamental, avem tendința de a ne afirma într-o manieră constructivă; totodată, avem capacitatea de a selecta modul în care acționăm, astfel încât putem pune în practică tendința noastră de acțiune sau să ne putem opune acestei tendințe, păstrând tăcerea. Tendințele de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nici eu, nici celălalt; problema nu este nimeni. În ceea ce privește emoțiile resimțite, enumerăm: • calm, liniște, încredere, destindere, afecțiune, entuziasm, dorință, euforie, mândrie, armonie, stare de bine, bucurie, optimism, plăcere, satisfacție, împlinire; • orice emoție adaptată situației: bucurie, teamă, furie, tristețe. Ca tendințe comportamentale pot fi adoptate: • înțelegere, atenție, ascultare, dăruire, împărtășire, empatie, acceptare, amabilitate, compasiune, considerație, stimă, glume lipsite de răutate, recunoaștere pozitivă, proximitate. Pe scurt, disponibilitate, afirmarea propriei persoane și a celeilalte. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • reformulare pentru a înțelege exact
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • voce puternică, ritm rapid și sacadat; își întrerupe interlocutorul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ești șmecher, te descurci întotdeauna; • în viață, nu este voie să te lași depășit; • nu este prudent să-ți arăți sentimentele. În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • confuzie, plăcere, entuziasm, incertitudine, neîncredere, autosatisfacție, orgoliu, superioritate, vanitate, mândrie, milă. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • volubil, ipocrit, vorbăreț, punere exagerată în valoare, plin de inițiativă, seducător, oferă iluzia siguranței. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • fraze lungi (neinteligibile); • exprimă duble convingeri; nu prea precis, evită unele lucruri; vorbește despre mai multe lucruri deodată; limbaj
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
bine să nu faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire frecventă la normă, la regulament; acceptare imediată, sistematică, formulări impersonale, tăcere, muțenie, voce slabă, greu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai puternic decât mine; • nu este bine să ceri. Ca emoții caracteristice resimțite se pot menționa: • frică, temeri, bucurie, anxietate, spaimă, confuzie, vinovăție, îndoială, febrilitate, neliniște, nesiguranță, stare de rău, se simte judecat. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • acceptare, discreție, batere în retragere, alunecare, lingușire, seducere, cumințenie, ascultare. Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceilalți; • valorez mai mult decât celălalt; • dacă aș vrea, aș putea, dar nu vreau. Ca emoții caracteristice resimțite, pot fi enumerate: • furie, iritare, decepție, gust amar, dezgust, greață, trădare, dezacord, neputință, respingere, neîncredere, frustrare, umilire, se simte ridicol. Ca tendințe comportamentale pot fi înregistrate: • retragerea, bârfele, crearea unui subgrup, ranchiună, gelozie, evitare, supărăcios. Pe scurt, înfruntare pasivă. Mesajele tipice sunt: • comentează de departe; e ironic, dialoghează puțin; nu spune, ci arată, iar celălalt trebuie să înțeleagă. Subiectul manifestă (limbaj nonverbal): • privește
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Seria Psihologie este coordonată de Ștefan Boncu Camelia DINDELEGAN este lector universitar doctor la Universitatea din Oradea (Facultatea de Șiinte SocioUmane, Departamentul de Psihologie). Psiholog principal autonom (psihologie clinică) specializat în psihoterapii cognitive și comportamentale, psihologie aplicată în domeniul securității naționale, psiholologie educațională, consiliere școlară și vocațională. Coordonator al Laboratorului de Psihologie și Terapii Nemedicamentoase la Spitalul Clinic Municipal "Dr. Gavriil Curteanu" Oradea (Secția Psihiatrie). Supervizor în psihologie clinică. Doctor în Psihologie Clinică (Universitatea din
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburărilor mintale prin intermediul proceselor cognitive. La baza teoriei cognitive a tulburărilor emoționale se află supoziția conform căreia disfuncțiile din această sferă apar și se dezvoltă datorită interpretărilor pe care le dau oamenii evenimentelor externe. În același timp răspunsurile în plan comportamental, care rezultă în urma acestor interpretări, au la rândul lor un rol în menținerea tulburării emoționale. Ellis (1994)12 consideră credințele iraționale ca reprezentând sursa tulburărilor în plan emoțional și comportamental. Aceste credințe iraționale se referă la o serie de atitudini
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dau oamenii evenimentelor externe. În același timp răspunsurile în plan comportamental, care rezultă în urma acestor interpretări, au la rândul lor un rol în menținerea tulburării emoționale. Ellis (1994)12 consideră credințele iraționale ca reprezentând sursa tulburărilor în plan emoțional și comportamental. Aceste credințe iraționale se referă la o serie de atitudini de tipul "trebuie neapărat", credințe care generează solicitări și cerințe absolutiste, acestea din urmă stând la baza cogniției iraționale, sursă a tulburărilor emoționale. De exemplu, convingerile că o persoană trebuie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și MRI, și testele neuropsihologice pot ajuta la depistarea problemelor neurologice care pot cauza aceste simptome. Testele de inteligență oferă informații legate de funcționarea cognitivă. Interviurile structurale clinice și chestionarele pentru simptome oferă informații directe despre simptome. Inventarierea personalității, observațiile comportamentale, auto-monitorizarea și testele proiective pot indica stiluri de personalitate și deficite de comportament. Probleme în evaluarea adulților și a copiilor. Anumite probleme complică deseori evaluarea procesului. Pacienții pot opune rezistență în oferirea de informații. Contra-transferul are loc atunci când clinicianul încearcă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
despre dureri fizice decât despre dureri emoționale. Sau un copil nu-și poate verbaliza supărarea ci doar și-o poate arăta în comportamentul non-verbal, ca de exemplu făcând o față tristă, retrăgându-se sau fiind agresiv. Copiii care au probleme comportamentale ca și distractibilitatea excesivă sau lipsă de control asupra furiei nu pot crede că au probleme și deci pot nega că s-a întâmplat ceva rău atunci când sunt întrebați (Kazdin, 1991)27. Aceste probleme ale copiilor i-au determinat pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
interviului pentru a înțelege mai bine starea pacientului, psihologul clinician nu se rezumă doar la informațiile obținute din interviu, ci le compară cu cele obținute din observație, din diferite teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat comportamentul. Pentru aceasta se ia în considerare șase surse declanșatoare: afectivă, somatică, comportamentală, cognitivă, de context și relațională. 10) Distingerea între aptitudini și motivație în acest caz trebuie să fim atenți
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu cele obținute din observație, din diferite teste, mărturisiri ale membrilor familiei. 9) Identificarea antecedentelor și consecințelor devierilor comportamentale aceasta implică cunoașterea condițiilor în care s-a declanșat comportamentul. Pentru aceasta se ia în considerare șase surse declanșatoare: afectivă, somatică, comportamentală, cognitivă, de context și relațională. 10) Distingerea între aptitudini și motivație în acest caz trebuie să fim atenți la deprinderile pacientului pentru o anumită sarcină, dacă acesta chiar este capabil să facă acea sarcina sau e doar motivat. 11) Stabilirea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reduc proprietățile situației; comportamentele epurate în vederea măsurării se poate "izola" o trăsătură și crea o situație favorabilă evaluării cantitative a acesteia. 3. Observația clinică controlată a personalității: A. Observația în timpul rezolvării unor probleme impune o anumită prudență în interpretarea indicilor comportamentali înregistrați prin observație, deoarece probele efectuate de subiecți pot fi destinate și evaluării altor dimensiuni ale personalității. Observația poate sugera ipoteze clinice care să conducă la o anumită strategie de evaluare a unor aspecte ale personalității prin probe specifice. B.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
f) Măsurători fiziologice, își propun să evalueze statusul fiziologic al subiecților în anumite situații, spre exemplu detectarea minciunii. 4. Autoobservația, a fost reintrodusă în psihologie prin intermediul convorbirii și chestionarelor. Există diverse mijloace de înregistrare utilizate în introspecție: jurnalele, monitorizarea răspunsurilor comportamentale, automonitorizarea, autoînregistrarea manifestărilor comportamentale cognitive și afective, ca tehnici de evaluare psihoterapeutică. Autoînregistrarea reprezintă metoda de evaluare în vivo care facilitează analiza comportamentală în vitro (Cottaux, 1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)40. Procesele psihosociale care se manifestă în situația de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
propun să evalueze statusul fiziologic al subiecților în anumite situații, spre exemplu detectarea minciunii. 4. Autoobservația, a fost reintrodusă în psihologie prin intermediul convorbirii și chestionarelor. Există diverse mijloace de înregistrare utilizate în introspecție: jurnalele, monitorizarea răspunsurilor comportamentale, automonitorizarea, autoînregistrarea manifestărilor comportamentale cognitive și afective, ca tehnici de evaluare psihoterapeutică. Autoînregistrarea reprezintă metoda de evaluare în vivo care facilitează analiza comportamentală în vitro (Cottaux, 1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)40. Procesele psihosociale care se manifestă în situația de observație îi fac pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în psihologie prin intermediul convorbirii și chestionarelor. Există diverse mijloace de înregistrare utilizate în introspecție: jurnalele, monitorizarea răspunsurilor comportamentale, automonitorizarea, autoînregistrarea manifestărilor comportamentale cognitive și afective, ca tehnici de evaluare psihoterapeutică. Autoînregistrarea reprezintă metoda de evaluare în vivo care facilitează analiza comportamentală în vitro (Cottaux, 1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)40. Procesele psihosociale care se manifestă în situația de observație îi fac pe mulți cercetători să privească cu anume scepticism rezultatele obținute din observația clinică. Totuși, dezvoltarea unor metode și tehnici de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unui grup în ceea ce privește desfășurarea în comun a diferitelor activități. Alegerile și respingerile permit elaborarea unei sociograme ale cărei structuri și variații pot constitui indicii psihodiagnostice. c. Scalele de evaluare se bazează pe aprecierea cantitativă a unuia sau mai multor aspecte comportamentale ale unui subiect, de către un observator. Această metodă este în esență identică cu metoda observației clinice, oferind în plus posibilitatea cuantificării rezultatelor. S-au efectuat o serie întreagă de studii asupra validității acestei metode și asupra problemelor pe care le
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
starea lui actuală. La fel ca și chestionarul Hamilton, nu este utilizat pentru a pune diagnosticul de depresie ci pentru a evalua severitatea depresiei. Scala de evaluare a depresiei a lui Hamilton (1967) Scala include măsuri ale componentelor cognitive și comportamentale ale depresiei dar insistă în special pe evaluarea aspectelor somatice. Scala are 14 itemi simptome ale depresiei. Scorurile variază între 0 și 4; respectiv: 0 absent 1 ușor 2 moderat 3 sever 4 foarte sever Scala nu poate fi utilizată
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un moment dat. S-a demonstrat că scorurile la scala stare X1 cresc în urma variatelor tipuri de stres și descresc în urma antrenamentului de relaxare. Această scală este un bun indicator al nivelului de anxietate tranzitorie resimțită de pacienți în terapia comportamentală, psihoterapie, consiliere sau în domeniul psihiatric. Scala trăsătură (X2) oferă posibilitatea depistării tendințelor de personalitate anxiogene sau evaluării persoanelor care se confruntă cu probleme de tip nevrotic sau anxiogen. STAI a fost conceput în așa fel încât să poată fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Fiecare sesiune terapeutică este unică, impredictibilă, depinzând de copil și de situație. În psihoterapia experiențială se consideră că în fiecare "perete de rezistență" se află noi arii de creștere. În terapie se vorbește despre trei tipuri de schimbări: 1) schimbări comportamentale, care se referă la schimbări în modul în care copilul se comportă și acționează, cum relaționează cu alți oameni sau obiecte din spațiul său de viață. 2) schimbări cognitive, care se referă la capacitatea de a se înțelege pe sine
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
etape: etapa creatoare nonverbală și etapa verbală interpretativă. * Testul "desenul familiei", relevant pentru cunoașterea raportului pe care îl are copilul cu familia, ele fiind decisive în formarea personalității sale. * Desenul serial, se lucrează cu această metodă la copiii cu dificultăți comportamentale și de adaptare; implicând o serie de 12 ședințe a câte 20-25 de minute fiecare o dată pe săptămână, cerându-se copilului să deseneze un tablou în prezența consilierului-psiholog. Alte mijloace expresive în psihoterapia copilului: > Fantezia. Presupune folosirea întregului potențial imagistic
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]