2,931 matches
-
nostru, Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua de 24 august 1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ș‐acum vii să‐ mi faci morală? / Cap fără de socoteală! / Eu t e iert, însă, vezi bine, / N‐ am chef să mă cert cu tine!” * Lumină Lumină!..., director dr. Teodor Rășcanu, anul II nr.8, marți 26 mai 1931. Redacția: Conacul Buhăești Vaslui, abonamentul pe un an 100 lei, 80 lei pentru preoți și învățători, plugari 60 lei, iar pentru instituții 500 de lei. Se tipărea în două pagini, format 32/47 cm la Institutul de arte grafice „Presa bună", strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
francofilă, François Mitterand și Ion Iliescu semnau aici, un an mai târziu, actul de naștere al celui mai important reper instituțional occidental al anilor '90 de la Iași, Centrul Cultural Francez. Plasat în mediul universitar elevat al Copoului, într-un impunător conac boieresc, alintat, încă din perioada interbelică, cu titlul de "Micul Trianon", pus la dispoziție de autoritățile locale, restaurat și amenajat prin eforturi conjugate româno-franceze, CCF-ul a reprezentat pentru lumea culturală, academică și civică a Iașului un dar și un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești. Fiind legați de interesele proprietarului micile lor așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula din Lupoaia a fost construită În stil brincovenesc. Între 1930- 1940, În ziarul ,, Universul ” a fost prezentată În mai multe rînduri, ca model de arhitectură, proporție, stil, ciubucărie, creneluri și fațadă. Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste locale, fără nici un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Pămîntul ce-l muncim noi Să nu-l mai dăm la ciocoi. -Grîu, porumb și din fasui De casă cîte doi pui La tot pogonul găina Și să-i duci dijma. C-așa-i boieru ursat El doar șade la conac Și bea apă cu rahat Și să-i faci slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
e preluat din documentele vremii, nu au căldura trebuitoare. Mai realizată e drama Mila Iacșici. Mergând pe urmele lui A.I. Odobescu din Mihnea Vodă cel Rău, P. inventează o relație erotică între pretendentul la domnie, ascuns de urgia Craioveștilor la conacul „fratelui său de cruce” Dumitru Iacșici, și sora acestuia, Mila. Înșelăciunea și trădarea justifică uciderea lui Mihnea de către încrâncenatul frate al Milei, ca și gestul sinucigaș al acestuia. Tentativa de a face din Mihnea un personaj complex, aidoma lui Vlaicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
care se iscă o nălucire de supranatural. Dar se poate și ca întâmplarea, cu aburul ei de stranietate, să nu aibă nimic nefiresc, eroul fiind tulburat, într-o noapte întunecoasă, de farmecele unei hangițe drăcoase și pline de nuri. La conac e o poveste cu un subiect înrudit, dar mult mai palidă. Kir Ianulea, adaptare după nuvela Belfagor arcidiavolo a lui Machiavelli, evocă o atmosferă de început de secol. E vorba de un București fanariot, de un pitoresc aparte, degajând o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
naturii din județul Iași (inventar 2006) Stejar (Quercus robur) 1 exemplar de 493 ani, proprietatea Ursache, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 444 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 434 ani, Primăria comunei Bârnova (Conac Inculeț) 1 exemplar de 391 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 388 ani, proprietatea Ichim (la marginea drumului), satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 360 ani, proprietatea Balif, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fi ieșit din groapa serdarului Barbu, pentru faptele lui cele rele (de a fi scos din slujbă pe cronicar!). Pentru domnia lui Brâncoveanu s-a găsit un cronicar oficial în persoana lui Radu Greceanu, care dă un răboj monoton de conace, răscumpărat prin spectacolul unor amănunțimi ceremoniale. Cantacuzinii dădură din sânul lor un om foarte învățat, cu studii la Padova, pe stolnicul Constantin Cantacuzino, căruia i se datorește o Istoria Țării Românești, scurtă dizertație asupra originilor, erudită dar cam caragialescă ("au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe Caragiale spre zona misteriosului. Tardiv pune chestiunea telepatiei. Cănuță "om sucit" e un caz de orientare providențială. Caragiale se și temea de piază-rea, de ghinion. Miraculosul formează sâmburele din La Hanul lui Mînjoală, nuvelă remarcabilă prin clarobscurul misterios. La conac repetă tema, cu deosebire că acum diabolicul nu se mai arată sub forma ispitei erotice ci sub aceea a jocului de noroc. După Anton Pann și N. Filimon, Caragiale este un mare promotor al balcanismului, adică al unui spirit la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Portugalia activitățile care țin de turismul rural sunt reglementate printr-o lege adoptată 1986. Conform acestei legi, serviciile care țin de turismul rural pot fi prestate doar de către cetățenii care locuiesc în mediul rural, posesori ai unor case rustice, conace, castele, etc. Ministerul Comerțului și Turismului din Portugalia acordă autorizații pentru aceste activități În România , primele acțiuni turistice în mediul rural s-au realizat începând cu anii 1967-1968, pentru grupe de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre și în
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
fel este plasat in perimetrul rural: peste 30 fortificații antice și medievale, 30 mânăstiri ortodoxe redeschise, din care 4 sunt cioplite în stâncă prin secolele X-XII, iar în unele zone din nord, centru și Sud sunt bine conservate, case tradiționale, conace boierești sau locuințe ale marilor personalități din Moldova. În câteva zeci de asemenea de asemenea locuințe vechi sunt amenajate “muzee ale ținutului natal” și etnografice. Promovarea on-line a turismului rural ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural) si Mirabilis Media au
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
influenței sale, îi găsește chiar și un post de cercetător. Pleacă apoi la țară, la Balomirești, unde speră să-l convingă și pe Bizu să vină. Lovinescu izbutește să reconstituie în câteva pagini foarte reușite imaginea vieții patriarhale și a conacelor boierești de odinioară, reflectată într-un dublu registru, realist și idilic, în funcție de predispozițiile psihice ale celor doi dezrădăcinați (Bizu și Mili). Când puterea iluziei e suverană, întoarcerea acasă va fi celebrată cu fast, ca o sărbătoare; când însă luciditatea meschină
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pod". Eleșteul constituie, de fapt, o altă "oglindă" menită a reflecta, vom vedea, imaginea cuplului primordial, în care se regăsește mereu "Bârzulica", visând cu ochii deschiși la povestea de amor a Luțicăi cea "ră de muscă", proprietara de altădată a conacului și a parcului din jur67. Luțica întruchipează deci un tip feminin radical opus cloroticei Mili, tipul femeii nesățioase, născută cu o teribilă, pătimașă poftă de viață și de toate plăcerile ei triviale. Lovinescu interpretează așadar polemic teoriile privind legile implacabile
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
moldovenism temperamental, care apropie bătrânețea senilă de vârsta copilăriei: "[...] bătrâna nu uita, în adevăr, întâmplări de acum șaizeci de ani, dar nu-și mai dădea seama de ce vedea în jur". În cele din urmă, cu mințile rătăcite, bătrâna va părăsi conacul și va pleca în satul natal, în căutarea copilăriei pierdute și a căminului părintesc, semn că nostalgia cu pricina nu are decât resorturi pur biologice, și deloc spirituale. De aceea, omul superior trebuie să-și reprime "moldovenismul", pornirea aceasta elementară
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic, ca iepurii (Voichița, țăranca ce are grijă de conacul lui Bizu, are nouă copii), boierii, în schimb, se arată generoși mai curând din capriciu. Ca Mili care, tot așteptând un semn de la Bizu, începe să se simtă "înstrăinată și înrăită", se satură de Balomirești, până când, atunci când scrisoarea sosește, să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu ochi frumoși și plângători, și înțelege în sfârșit de ce acceptase să se mărite cu Lică: pentru că, lipsită complet de vitalitate (ca și Bizu), nici nu așteptase pe altul. Dar cum obsesia fericirii în doi și a vieții idilice la conacul de la Rădeana, alături de un bărbat, nu-i dă pace ("nu distingea bărbatul, dar simțea nevoia de a-l ști lângă dânsa, de a trăi din viața lui"), Bârzulica se identifică în vis cu Luțica, "ce arunca pâine crapilor împreună cu jidovul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suflet, cum nu existase nici pentru Lică"), Mili (ca și Bizu, ca și Eminescu) începe iar să viseze, cu gândul la altfel de amoruri, mai blânde, mai puțin triviale, pe potriva temperamentului său, de femeie sensibilă. Se retrage din nou la conac, fără să se mai gândească la Bizu, cu sentimentul că și-a găsit, în sfârșit, rădăcinile. Realizează însă curând că nu asta își dorea, de fapt, și devine acră, egoistă, exasperată de monotonia vieții și de casa pustie, "cu două
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și egolatrie, dar se vede nevoit să pună capăt vieții tumultuoase, petrecută în lux, și se întoarce în țară, la unica moșie rămasă după ce le vânduse pe celelalte. În „exilul” lui autoimpus încearcă să conserve obișnuințele de odinioară, chiar dacă acum conacul e în pragul ruinei. Vrea să salveze o proprietate subminată de datorii, dar intervine ineluctabila decădere la care izolarea, ajunsă forța malefică a locului, îl condamnă. Realitatea pe care și-o asumă ca unică armă de apărare este iluzia estetizată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
de autor cea mai complexă carte a sa, Manuscrisul de la Ciumați (scrisă în 1969 și publicată în 1989, la Tel Aviv) este o proză arborescentă, cu fraze întortocheate și cu un epic minim, prezentând o imagine caleidoscopică a lumii: la conacul Mironeștilor, transformat într-un azil de bătrâni, A. M. Mironescu stăruie în consemnarea gândurilor într-un manuscris, ca supremă încercare de supraviețuire prin cuvinte și imagini (Emanuel Aczél). Orovitz Gersen, din romanul David rege (scris în 1972 și publicat în 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289512_a_290841]
-
Dumitriu reia o temă familiară literaturii noastre și care a stârnit interesul multor scriitori: răscoalele țărănești din 1907. Povestirea sa arată starea de spirit a masselor din satele Hotare, Salcia, Vădastra, Vladomira și apoi izbucnirea răscoalei În satul Vădastra, distrugerea conacului Eleonorei Smadoviceanu, fuga surorii acesteia Elena Vorvoreanu Împreună cu fiica sa Elvira și cu arendașii Alexiu și Ivancea Într-o trăsură, noaptea. Trăsura este oprită de țărani și arendașii prinși sunt decapitați cu securea. Femeile scapă datorită faptului că atenția țăranilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în mod constant, de-a lungul secolelor XV-XVIII, un număr extrem de redus de locuitori, fie, cel mai probabil, o bună parte din populația orașului a preferat să fie îngropată în altă parte - în satul natal, în apropierea casei sau a conacului de pe moșia proprie sau, după cum ne indică unele surse literare, chiar în alte localități. În perioada modernă, ca efect al creșterii demografice, dar și al stabilității populației, numărul cimitirelor din localitate a devenit tot mai mare. Astfel, până spre sfârșitul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
redusă, limitată la cercul restrâns al prietenilor foarte apropiați. Cel mai bun exemplu ne este oferit de nunta dintre Georgeta Jurgea-Negrilești (27 ani) și avocatul Mircea Cancicov (42 ani), care a avut loc în ziua de 25 iulie 1926 la conacul familiei Jurgea din Poeni (comuna Parincea, județul Bacău). La eveniment, mireasa și nuntașele au fost îmbrăcate în costume naționale, mirele în frac, iar numărul participanților a fost mai mic de 15, incluzând aici și pe fotograf. În perioada modernă și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fel în domeniul gîndirii cu publicarea în 1637 a Discursului asupra metodei al lui Descartes, care pune bazele unei adevărate revoluții intelectuale predicînd îndoiala metodică, primatul rațiunii și al experienței, necesitatea limbajului matematic. Tot așa și în artă: castelele și conacele în stilul Ludovic al XIII-lea, cu acoperișurile înalte și cu zidurile în care alternează piatra și cărămida, își extrag frumusețea din sobrietatea liniilor, iar palatul Luxemburg, construit de Salomon de Brosse, se inspiră din austerele palate florentine, nu din
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
s? reconstitui mediul patriarhal ? i s? ofer un exemplu propriilor noastre timpuri care se rupseser? de aceste leg? turi naturale despre amintirile v? ilor de la Dorohoi; ele au r? s?riț acum �n mintea mea, cu satele ? i boierii lor, cu conacele de pe vremea c�nd eram adolescent, cu toate rela? iile profund umane pe care le reprezentau. (...) Toate acestea contraveneau unui spirit gre? it prevalent care trebuie distrus pentru a �ncuraja dezvoltarea spiritului s? n?tos�22. Rom�nia era �ns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]